281 matches
-
iar un bărbat vine și-mi spune că lucrul pe care doi martori oculari l-au descris drept cadavrul unei femei bine hrănite de treizeci și ceva de ani... — De treizeci și ceva de ani? Păpușile nu au vârstă! Dacă afurisita aia de păpușa era mai veche de șase luni... — Vă rog, domnule Wilt, dați-mi voie să continuu. După cum spuneam, la prima vedere avem un caz de crimă, iar dumneavoastră înșivă ați recunoscut că ați aruncat în puțul acela o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Continuați, domnule Wilt, nu vă opriți chiar acum. Adesea vorbitul ajută. Wilt se holbă furios la inspectorul Flint. Discuția cu el nu-l ajuta nici un strop. — Dacă vreți să sugerați că viața mea sexuală se reduce la copularea cu o afurisită de păpușă gonflabilă îmbrăcată în hainele nevestei mele... Ia stați puțin! sări inspectorul, stingându-și țigara cu un gest sugestiv. Aha, iată că am mai progresat cu un pas. Așadar, recunoașteți că, indiferent ce e acolo, pe fundul puțului, poartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
scoată unul dintre piloni, iar noi suntem deja în întârziere, ba chiar destul de mult, și jumătate din buget s-a și dus. De ce Dumnezeu n-a putut omul ăsta să-și aleagă un alt loc în care să scape de afurisita aia de nevastă-sa? — Nu cred că... începu Braintree. — Mă doare-n cot de ce crezi dumneata! îl repezi directorul. Eu îți spun doar ce crede poliția. Braintree îi lăsă să se ciorovăiască și încercă să se gândească la unele metode
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
spus că arăta al dracului de înfiorător. — Trebuie să fi avut o relație extrem de fericită, voi doi, zise sergentul. Eu, unul, nu am obiceiul să-i spun nevestei mele că arată al dracului de înfiorător. — Probabil că nu ai o afurisită de nevastă înfiorătoare, zise Wilt, făcând o încercare de a-l îmbuna pe bărbat. — Ce am sau n-am eu în ceea ce e legat de nevastă-mea mă privește numai pe mine! E exterioară subiectului discuției noastre. — Norocoasa de ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
găsit o metodă prin care poți să te duci să ceri ajutor! în dulăpașul cu vestele de salvare există o saltea pneumatică. Sally scotoci prin dulapul respectiv și scoase salteaua de acolo. Dacă te gândești că o să plec undeva pe afurisita aia de saltea, ai face mai bine s-aștepți gândul următor, zise Gaskell. — Dar care-i problema cu salteaua? — Pe o asemenea vreme? Ai încercat să cârmești vreodată o chestie de genul ăsta? E greu s-o faci și într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
auzit pe toate! exclamă el. Cum a fost și chestia aia cu cunnilingusul - medicament de tuse. Cât de prost poate fi cineva? — Du-te și uită-te în oglindă, îi sugeră Sally. — Da, sigur! Adică m-am însurat cu o afurisită de lesbiană, și curvă pe deasupra, care nu face altceva decât să fure nevestele și bărcile și lucrurile oamenilor. Da, io-s prost, așa-i! Dar țâțoasa asta de-aici zău că mă-ntrece! E atât de căcăcios de ipocrită, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
imaginez cu ce aduce pata, după care spun ceva complet diferit. Ce folos aveți de-aici? — Există totuși posibilitatea să deducem ceva și din așa ceva, zise dr. Pittman. — Ei bine, atunci, dac-aveți sânge-n pix, nu vă trebuie niște afurisite de pete de cerneală ca să deduceți ceva, așa-i? întrebă Wilt. Dr. Pittman făcu o notă despre interesul arătat de Wilt pentru sânge. — Puteți deduce lucruri numai studiind forma pe care o au capetele oamenilor, continuă Wilt. Dr. Pittman își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
o înfășor în jurul gâtului. Inspectorul Flint se uită lung în josul puțului. — Să nu carecumva să faci așa ceva! strigă el. N-am vrea să ne trezim cu ea decapitată! Trebuie să o avem toată într-o bucată! — E toată într-o afurisită de bucată! veni răspunsul înfundat dinspre Barney. E singurul lucru pentru care nu trebuie să vă faceți griji! N-ai putea să înfășori funia pe lângă altceva? — Ba da, aș putea, acceptă Barney, dar n-am de gând s-o fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
Dumnezeu! țipă el din toți rărunchii, timp în care fotografii de la ziare făcură un cerc în jurul lui. Dar macaragiul își pierduse cumpătul. închise ochii, trase de mânerul greșit, iar Judy își reluă ascensiunea. — Oprește-te! Oprește-te! Asta-i o afurisită de dovadă! zbieră inspectorul. Dar era deja prea târziu. în clipa în care funia se adună toată la capătul troliului, Judy ajunse și ea acolo. Basca de ciment se dezintegră, capul păpușii fu presat între butucii troliului și corpul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
e că arată mai bine așa, zise el. Mai naturală, dacă înțelegeți ce vreau să zic. — Tu o să arăți al dracului de natural dacă nu-mi răspunzi la întrebări! țipă inspectorul. Unde-i ea? — Unde-i cine? întrebă Wilt. — Doamna Afurisita Wilt! Unde-ai pus-o? — Doar v-am spus. N-am pus-o nicăieri. — Iar eu îți zic că da, ai pus-o. Acum fie o să îmi spui unde e, fie te bat până verși tot din tine! — Puteți să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
porc marca Sweetbreads este o plăcintă cu carne de porc veritabilă. Nu e o plăcintă din aia cu înlocuitori și cu conservanți, care... A fost rândul inspectorului Flint să se lase moale într-un scaun. — Așadar, trebuie să înțeleg că afurisitele dumitale de plăcinte nu țin? întrebă el. Domnul Rinky dădu din cap că da. — Sunt produse destinate consumului imediat, enunță el mândru. Azi le vezi, mâine s-au dus. Acesta-i motoul nostru. Nu mă îndoiesc că ne-ați văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
somnul nu-i venea deloc. încercă și pe cealaltă parte, dar cu la fel de puțin succes. Gânduri, întrebări, răspunsuri irelevante și dialoguri imaginare îi năpădeau mintea. încercă să numere oi, dar se trezi că se gândește la Eva. Draga de Eva, afurisita de Eva, vesela și energica de Eva, Eva cea inevitabil entuziastă. Ca și el, și Eva căutase Absolutul, Adevărul Veșnic care s-o salveze de bătaia de cap pe care o impunea nevoia de a judeca mereu singură lucrurile. îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
ascult confesiunea. 20 Inspectorul Flint opri magnetofonul și se uită la Wilt. — Ei? — Ei ce? întrebă Wilt. — Ea este? Este doamna Wilt? Wilt dădu din cap: — Mă tem că da. — Cum adică te temi că da? Ce vrei să spui? Afurisita de muiere trăiește! Ar trebui să fii al dracului de recunoscător. în loc de asta, tu stai acolo și zici că te temi că da! Wilt oftă. — Mă gândeam pur și simplu ce hău se cască între o persoană așa cum ne-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
mi-a dat din nou telefon. Nici nu mi-a venit să cred când i-am auzit vocea în care bănuiai un râs vinovat. Am închis telefonul, dar a doua zi s-a apropiat de mine în fiecare pauză. Zâmbea, afurisita, cu năsucul ei bont și botul de liliac, afurisit de frumoasă, cu părul ușor ondulat, culoarea lemnului de stejar. Stătea lângă mine fără să zică nimic, privindu-mă doar, apoi mă lua de un deget sau de-o șuviță de
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
bine să-și potrivească ea dinainte banii. Să-și scoată portofelu din țoașcă, să numere dooșcinci de bani, clasa a doua, să ție banii în palmă până se suie... Tot bâjbâie în țoașcă după portofel și tot se împiedică în afurisitele astea de pungi goale de plastic... Lua-le-ar dracu, la ce s-o mai fi încurcat și cu ele, portofelu, asta e ce-i trebuie ei... Portofelu, unde-o fi... Unde poate fi portofelu ? I s-a muiat și
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nu știi să vorbești cu bărbatu ! Stă și se mierlăie și nici gând n-are că i-a intrat om străin în casă. Nici gând n-are că-mi vine leșin de foame și mă trece și-o nădușeală rece ; afurisită zi, cu ghinioane peste ghinioane ! Nu-s io proastă că-n loc să șed la casa mea, unde am de toate, am luat drumu n picioare numa ca să mă umplu de draci ? Numa când mă gândesc ce drum mai am
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a Încetat brusc. Știu că toți cei din birou sînt acum cu urechile ciulite la noi, chiar dacă se prefac că au altă treabă. Parcă am fi Într-o telenovelă ad-hoc sau așa ceva. Și știu și ce personaj interpretez eu. SÎnt afurisita aia fără pic de inimă care i-a dat papucii unui asemenea bărbat decent și drăguț, fără absolut nici un motiv. O, Doamne. Chestia e că mă simt chiar vinovată, cu adevărat. De fiecare dată cînd Îl văd pe Connor, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
naibii... — Căpitane, taci și ascultă! White s-a tîrÎt pe sub casă și i-a spus bunicuței că nu e nimic acolo. Am intrat și eu azi și am găsit un cadavru Înfășurat În naftalină, ca să omoare putoarea și cu o afurisită de gaură de glonte În cap. L-am chemat pe doctorul Layman În San Berdoo. Mi-a adus fișa dentară a lui Cathcart, copia de la Biroul Procurorului. Potrivire perfectă. Prima identificare a fost greșită, după o placă dentară parțială, exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Lisa își aprinse o țigară și își aruncă privirea pe geamul camerei de hotel care dădea către strada Harcourt. Simțea o oarecare vinovăție. Atât de vagă, încât abia dacă o percepea, dar faptul că exista îi dădea de gândit. Era afurisita aia de Ashling. Fusese atât de surprinsă când Lisa i-a furat ideea. Eh, asta e, așa merg lucrurile. De asta Lisa era editor și Ashling trăgea la jug. Iar Lisa fusese înspăimântată când Jack i-a spus despre problema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
de ea sau de Colleen. —Tu cine ești? întrebase ea. Colleen? Ce mai e și aia? Ce dracu’ e aia? E o maniacă. O curvă nebună, șuieră Mercedes, după care începu din nou să se vânzolească în spasmele umilinței. O afurisită de curvă nebună! — O târfă premenstruală cu apucături de psihopat, spuse Kelvin, foarte dornic să treacă de partea lui Mercedes. —O toantă schizofrenică, plusă Trix. Și o slăbătură absolută, spuse Bernard plictisitorul, care nu avea idee cum arăta tipa, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
o poză, a făcut o pauză și a ieșit din spatele trepiedului, pentru a da la o parte un fir de păr invizibil de pe fața lui Dani. Ashling și-a mușcat buza pentru a nu urla. Oare va face vreodată o afurisită de fotografie? — Îmi pierd încet dorința de a trăi, spuse Trix ușor, printre dinți. Până la urmă, Niall a făcut fotografii. Apoi a schimbat lentila și a mai făcut câteva. Apoi a trecut pe un film alb-negru. După care a schimbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
o politețe rece. Da, voi suna eu înapoi. Apoi a trântit telefonul și a zbierat: —Căcații dracului! —Limbajul, mormăi Bernard, în timp ce nimeni altcineva nici măcar nu a clipit. —Managerul lui Ronan Keating, strigă Lisa către un birou neinteresat, este într-o afurisită de ședință. Pentru a milioana oară. Mai sunt aproape trei săptămâni până la ziua Z și tot nu avem scrisoarea de la celebritate. Disperată, zăcea peste telefon, când a observat că Jack o privește. El a ridicat sprâncenele, cu o privire care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
înrădăcineze tot mai adânc în sufletul ei. „În primul rând, de ce nu se mărită?“ se întreba ea mereu. „Ca s-o chinuie pe mama lor, în asta văd ele scopul vieții și asta, cu siguranță, provine de la noile idei, de la afurisita de problemă feminină! Parcă acum o jumătate de an Aglaiei nu i-a trecut prin cap să-și reteze părul ei splendid? (Doamne, la timpul meu n-am avut un păr așa de frumos!) Doar și pusese mâna pe foarfece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Vale și mă descurcam binișor. Apoi a Început războiul și, bingo, s-a terminat totul. Am lucrat cu-n prieten de-al meu o vreme În comerțul cu bijuterii false; n-a fost prea rău. Acum sînt țintuit Într-o afurisită de unitate de pregătire din Wales, unde mă Învață pe ce parte a puștii iese glonțul. SÎnt acolo de patru luni și, jur pe Dumnezeu, c-a plouat În fiecare zi. Ofițerul n-are treabă: stă la hotel. Eu locuiesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
mai nimerit să răspunzi la telefon? Întreabă el, căci vibrațiile mobilului par mai zgomotoase și mai deranjante decît ar fi fost În mod normal, din cauza liniștii din sala de conferințe. — Îmi cer scuze. Închid imediat telefonul, Înjurînd-o În minte pe afurisita asta de femeie. — Nu e ceva urgent și poate cu siguranță să suporte amînare pînă se Încheie ședința. Nici cinci minute mai tîrziu, Sandy, una din asistentele de marketing, Își vîră capul pe ușă. — Iertați-mă că vă Întrerup, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]