198 matches
-
statului. Cele mai multe reprezintă însă scrisori de mulțumire, invitații pentru susținerea unor conferințe, invitații de a prefața diferite volume sau de a publica creații în versuri ori proză ale autorilor nord-moldoveni, cf. Gheorghe Median, Nicolae Iorga și Botoșanii. Legături epistolare, Editura Agata, Botoșani, 2006. 29 M. Zaciu, Dicționarul scriitorilor români..., p. 62. 30 Ibidem, p. 188. 31 Ibidem, p. 106. 32 Ibidem, p. 736. 33 Ibidem, p. 234. 34 Ibidem, p. 738. 35 Ibidem, p. 142. 1 Petru Comarnescu, "Calomnii despre provinciali
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Balif și Gr. T. Popa, fizicianul savant Ștefan Pricopiu, chimiștii Poni și Cernătescu, agronomul Ion Ionescu de la Brad, matematicianul Dumitru Mangeron. De Iași este legată opera spectacolelor puse în valoare de personalități de felul lui Lucian și Millo, George Enescu, Agata Bârsescu și Aglaie Pruteanu, Miluță Gheorghiu și Costache Sava, un Vâlcu, Viorica Cortez, Ionel Voineag... Aici au dat culoare operei lor Corneliu Baba, Boușcă, Gânju... Casa Dosoftei Iașul se mândrește cu Grădina Botanică înființa tă de Anastasie Fătu, cu Muzeul
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Gregorio. Domnul poartă lavalieră și se sprijină într-un baston cu mînerul de argint; doamna are părul ondulat în valuri ninse, prins într-un fileu ca pînza de păianjen, iar pe rochia de triple voile negru poartă o broșă de agată montată în platină. Par coborîți dintr-o Veneție de demult, o Veneție calmă, albastră, cu tonuri pastelate de verde și cenușiu. Bătrînul întreabă: O căutați pe Peggy? Răspund că da și el îmi pune diagnosticul: Sunteți româncă. Apoi, îmi spune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
le făceam cu plăcere și seriozitate, având deseori spectatori familia Profir care-mi aprecia hărnicia și priceperea, dar ceea ce mă încălzea la lucru și-mi îndulcea orele de oboseală peste puterile mele era prezența unei copilițe cam de vârsta mea, Agata Profir, școlăriță, care era certată câteodată de părinți sau de bunicii ei că stă prea mult în preajma mea și că neglijează lecțiile. Dar copila venea întotdeauna după ce-și termina de scris și învățat temele. Mângâierile mele acolo au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
părinți sau de bunicii ei că stă prea mult în preajma mea și că neglijează lecțiile. Dar copila venea întotdeauna după ce-și termina de scris și învățat temele. Mângâierile mele acolo au fost glastrele cu mușcate ale doamnei Profir și Agata cu ochi și părul negru. Am lucrat mult și greu aproape toată vara. În oraș bântuia tifosul. Într-o dimineață, am plecat de acasă ceva mai obosit și ziua a fost grea, meșterul a observat că am ceva, că nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Const. Berariu, Elena Niculiță - Voronca, Valeriu și Victor Braniște, Ioan A. Basarabescu, Grig. I. Alexandrescu, Duiuliu Zamfirescu, Mihai Teliman, Emil Grigoroviță ș.a. Iată și câteva titluri ale lucrărilor publicate la subsolul de ziar Foișoara: „Cosminul și Dumbrava roșie”, „Codrul Cosminului”; „Agata Bârsescu în teatrul „Raimund” - voci de presă”; „Războieni” de V. A. Urechia, cu prilejul solemnității dezvelirii monumentului ridicat de ofițerii regimentului XV de Războieni spre comemorarea marelui război susținut la 26 iulie 1476 de Ștefan Vodă cel Mare contra sultanului
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și îl prezenta cu căldură. El se opunea oricăre politici exclusiviste pe care credea că o practică nou înființatul partid democratic. * Atunci, în 1899, în Sentinela, ziar independent al românilor bucovineni (septembrie 1898 - aprilie 1899) M. Teliman semna în foița: „Agata Bârsescu în Cernăuți” și scria: „Când te pui să scrii despre Agata Bârsescu nu știi ce să zici mai întâi și nu știi în ce mod să vorbești, ce atribute să întrebuințezi spre a caracteriza această zână a artei dramatice
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
care credea că o practică nou înființatul partid democratic. * Atunci, în 1899, în Sentinela, ziar independent al românilor bucovineni (septembrie 1898 - aprilie 1899) M. Teliman semna în foița: „Agata Bârsescu în Cernăuți” și scria: „Când te pui să scrii despre Agata Bârsescu nu știi ce să zici mai întâi și nu știi în ce mod să vorbești, ce atribute să întrebuințezi spre a caracteriza această zână a artei dramatice. Ai putea pune un preț de o sută de galbeni pentru inventarea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
știi în ce mod să vorbești, ce atribute să întrebuințezi spre a caracteriza această zână a artei dramatice. Ai putea pune un preț de o sută de galbeni pentru inventarea unui adjectiv nou, ce nar fi fost deja întrebuințat pentru Agata Bârsescu și nimenea n-ar câștiga premiul”. El o proclamă „îngeroaică” - „cuvânt nou care împreuna gingășia femeiască cu puterea bărbătească în sufix”, concluzionând: „Neamțul n-are așa ceva. El are Engel, Engelschen, Engelein, Kiebes Engelein sűsses Engelchen, însă îngeroaică n-are
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
nimenea n-ar câștiga premiul”. El o proclamă „îngeroaică” - „cuvânt nou care împreuna gingășia femeiască cu puterea bărbătească în sufix”, concluzionând: „Neamțul n-are așa ceva. El are Engel, Engelschen, Engelein, Kiebes Engelein sűsses Engelchen, însă îngeroaică n-are.” (Victor Morariu „Agata Bârsescu și Bucovina” în revista FătFrumos nr.5/1936, Cernăuți) * „La Sentinela, condusă de frații Dionisi și Zaharia Veronca a lucrat Mihai Teliman, unde a stat scurt timp: din 11 noiembrie 1898 până la 9 aprilie 1899, cât timp era și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
În cetatea idealului, Sub flamura roșie, Robul) sunt niște cronici jurnalistice. Un roman interesant, cu toate platitudinile, este Diplomatul, Tăbăcarul și Actrița de Carol Ardeleanu. E vorba de un diplomat căzut în mizerie și alcoolism din cauza unui scandal. Fata lui, Agata, după multe dezamăgiri, se căsătorește cu un simplu cizmar. Degradarea lui Sălceanu, în care mai licăresc semne de nobleță umană, e de sursă dostoievskiană, după cum virtutea proletară e din psihologia eroilor lui Gorki. Îndeobște literatura lui Carol Ardeleanu se caracterizează
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Cuțitaru, Sebastian Drăgulănescu, Bogdan Călinescu. Se remarcă, de asemenea, câteva interviuri interesante: Bogdan Călinescu cu Anna Lietti, redactor la săptămânalul elvețian „L’Hebdo” (136/1990); Mihai Răzvan Ungureanu cu Ladis Kristof, profesor la Universitatea Portland-Oregon (137/1990); Laurențiu Constantin cu Agata Kuperman, atașat cultural la Ambasada SUA din București (138/1990). M.V.
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
Pe ruguri verzi ard flăcări în inima pădurii Și înfloresc mărgele nesărutate gene: Ileană din poveste, în chiot, duc pandurii Ca să-i nuntească trupul și dragostea'n poiene. Luntrașul Spre moarte mă tot duce, lin, inima vâslind Prin valuri de agată și clocot de bulboane. Așteaptă Haron ora, cu luntrea scoasă'n grind Să-și ieie vamă dreaptă cu trecerea'n nirvane. Despăduriri Se duc pe râul vremii toți anii mei, bușteni, Să risipească'n lume scump cântec de comoară. Stejarii
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
septembrie 1970 în localitatea Moisei, județul Maramureș, România, cu domiciliul actual în Austria, 4840 Attanang Pucvhheim, Kochstr. 27, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Chișoda, Str. Oltului nr. 58, județul Timiș. 233. Topciov Terezia, fiica lui Topciov Nicolae-Gheorghe și Agata, născută la 12 ianuarie 1972 în localitatea Arad, județul Arad, România, cu domiciliul actual în Austria, 1050 Viena, Spengergasse 28/5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, str. Micălaca bl. 354, sc. B, ap. 8, județul Arad. 234
HOTĂRÂRE nr. 556 din 15 iunie 2005 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168713_a_170042]
-
pentru spațiile cu destinația de locuințe, excepție ridicată de Constantin Macovei și Elena Macovei în Dosarul nr. 7.274/4/2007 al Tribunalului București - Secția a V-a civilă. La apelul nominal se prezintă partea Irina Bologa, prin avocatul Mihaela Agata Popescu, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. Cauza este în stare de judecată. Avocatul prezent susține netemeinicia criticii, arătând că normele a căror neconstituționalitate a fost invocată sunt în deplin acord cu Legea fundamentală
DECIZIE nr. 522 din 9 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2, art. 9 alin. (1), art. 10 şi art. 43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/212230_a_213559]
-
culturi. București: Editura Paralela 45, 2004. Valchev, R., Stoica, E., Teșileanu, A. Global Education. Teacher's manual. Sofia: Open Education Centre, 2012. Velea L.-S. (coord.). Participarea elevilor în școală și comunitate. Ghid pentru profesori și pentru elevi. Botoșani: Editura Agata, 2006. ***Strategia Națională a României privind Dezvoltarea Durabilă. Orizonturi 2013-2020-2030, 2008. Disponibilă la: http://www.mmediu.ro/beta/domenii/dezvoltare-durabila/strategia-nationala-a-româniei-2013-2020-2030/, accesat la data de 21 octombrie 2014. ***Declarația Universală a Drepturilor Omului. Disponibilă la: http://www.anr.gov.ro
ANEXĂ din 27 martie 2015 privind aprobarea programelor şcolare pentru disciplinele opţionale "Joc şi mişcare", curriculum la decizia şcolii pentru clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, "Educaţie pentru prevenirea riscului rutier", curriculum la decizia şcolii pentru învăţământul primar, "Educaţie pentru dezvoltare", curriculum la decizia şcolii pentru liceu, "Educaţie pentru drepturile de proprietate intelectuală", curriculum la decizia şcolii pentru liceu*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264203_a_265532]
-
Motta d'Affermo, Nizza di Sicilia, Novară di Sicilia, Oliveri, Pace del Mela, Patti, Pettineo, Reitano, Roccafiorita, Roccalumera, Roccavaldina, Roccella Valdemone, Rodì Milici, Rometta, Sân Filippo del Mela, Sân Fratello, Sân Marco d'Alunzio, Sân Pier Niceto, Sân Teodoro, Sant'Agata di Militello, Sant'Alessio Siculo, Santa Domenica Vittoria, Santa Lucia del Mela, Santa Marină Salina, Santa Teresa di Riva, Sânto Stefano di Camastra, Saponara, Savoca, Scaletta Zanclea, Spadafora, Taormina, Terme Vigliatore, Torregrotta, Torrenova, Tripi, Tușa, Valdina, Venetico, Villafranca Tirrena." 1
32004R1808-ro () [Corola-website/Law/293163_a_294492]
-
continuare textul scris de RALUCA MATEI. Echipa atelierului: Gabriela Andrei, Paula-Camelia Artin, Andreea Berea, Mădălina Brândușe, Maria-Cristina Chișcari, Ana Corina, Paul Dunca, Laura Delia Maria, Ioana Jantea, Adina Iliescu, Raluca Matei, Alice Monica Marinescu, Mihaela Michailov, Alina-Gabriela Mîrșu, Anamaria Moraru, Agata Ioana Olteanu, Linh Pham, Katia Pascariu, Alexandru Preda, Alexandra Ristea, Andreea Savu, Andra Ana Maria Smileanschi, Eliza Ana Smultea, Ana Spacebar, Andrei Șerban, Iulia Șerban, Ranya Yousif, Ana Maria Simion, Maria Simona Pavel, Constantin Gavril, Lavinia Solomon, Tetelocă Ana Maria
Atelier de educație participativă și teatru forum: STAI JOS! () [Corola-website/Science/295949_a_297278]
-
continuare textul scris de Ana Spacebar. Echipa atelierului: Gabriela Andrei, Paula-Camelia Artin, Andreea Berea, Mădălina Brândușe, Maria-Cristina Chișcari, Ana Corina, Paul Dunca, Laura Delia Maria, Ioana Jantea, Adina Iliescu, Raluca Matei, Alice Monica Marinescu, Mihaela Michailov, Alina-Gabriela Mîrșu, Anamaria Moraru, Agata Ioana Olteanu, Linh Pham, Katia Pascariu, Alexandru Preda, Alexandra Ristea, Andreea Savu, Andra Ana Maria Smileanschi, Eliza Ana Smultea, Ana Spacebar, Andrei Șerban, Iulia Șerban, Ranya Yousif, Ana Maria Simion, Maria Simona Pavel, Constantin Gavril, Lavinia Solomon, Tetelocă Ana Maria
ATELIER DE EDUCAȚIE PARTICIPATIVĂ ȘI TEATRU FORUM: STAI JOS! () [Corola-website/Science/295973_a_297302]
-
Prezentăm în continuare un text colectiv. Echipa atelierului: Gabriela Andrei, Paula-Camelia Artin, Andreea Berea, Mădălina Brândușe, Maria-Cristina Chișcari, Ana Corina, Paul Dunca, Laura Delia Maria, Ioana Jantea, Adina Iliescu, Raluca Matei, Alice Monica Marinescu, Mihaela Michailov, Alina-Gabriela Mîrșu, Anamaria Moraru, Agata Ioana Olteanu, Linh Pham, Katia Pascariu, Alexandru Preda, Alexandra Ristea, Andreea Savu, Andra Ana Maria Smileanschi, Eliza Ana Smultea, Ana Spacebar, Andrei Șerban, Iulia Șerban, Ranya Yousif, Ana Maria Simion, Maria Simona Pavel, Constantin Gavril, Lavinia Solomon, Tetelocă Ana Maria
ATELIER DE EDUCAȚIE PARTICIPATIVĂ ȘI TEATRU FORUM: STAI JOS! () [Corola-website/Science/295979_a_297308]
-
ține de personal și subiectiv este integrat subtil în construcția performance-urilor. În 2016 este artistă asociată a Centrului Național al Dansului. Pe 5 noiembrie, la CNDB, are lor premiera celui mai recent spectacol creat de Mădălina Dan împreună cu artista poloneză Agata Siniarska - Mothers of Steel.În 2016 ești artistă asociată a Centrului Național al Dansului București. Cum ai gândit proiectul tău curatorial și ce ți s-a părut relevant să incluzi în el? Programul curatorial cuprinde o parte educațională bazată pe
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
acesta este un schimb de experiențe și contexte cultural-artistice și socio-politice, de similitudini, diferențe, contaminări între procese artistice. A treia parte va consta în prezentarea la CNDB, în cadrul programului Amprenta, a ultimelor mele lucrări (Mothers of Steel, în colaborare cu Agata Siniarska, și All that Mattered, în colaborare cu Sergiu Matis), dar și a unor spectacole și colaborări mai vechi, alături de Mihaela Dancs - (anti)aging și de Ciprian Mureșan - Dominic Stanca.</p> De ce ai optat să urmezi masteratul de la Berlin? Știam
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (1) () [Corola-website/Science/296146_a_297475]
-
de lumină și de pace. De asemenea și pe noi, păcătoșii, slujitorii tăi, care nădăjduim în mulțimea îndurărilor tale, binevoiește a ne uni cu sfinții tăi Apostoli și Martiri: cu Ioan, Ștefan, Matia, Barnaba, (Ignațiu, Alexandru, Marcelin, Petru, Felicitas, Perpetua, Agata, Lucia, Agnesa, Cecilia, Anastasia) și cu toți Sfinții tăi. Te rugăm să ne primești alături de ei, nu pentru vrednicia noastră, ci din belșugul milei tale. Prin Cristos, Domnul nostru, prin care Tu, Doamne, pururea creezi aceste daruri, le sfințești, le
Canonul Roman () [Corola-website/Science/303479_a_304808]
-
populară", și anume: "Rigoletto", "Il Trovatore" și "La Traviata", la care se mai adaugă și "I vespri siciliani" ("Vecerniile siciliene"). Succesul acestor opere a fost de nedescris. Împodobit cu faima dobândită, Verdi se stabilește împreună cu Giuseppina Strepponi la proprietatea ""Sant'Agata"" din Busseto, unde va locui cea mai mare parte a timpului. În 1857 se pune în scenă opera "Simon Boccanegra" iar în 1859 se reprezintă "Un ballo in maschera" („Bal mascat”). În același an se căsătorește cu Giuseppina Strepponi. Din
Giuseppe Verdi () [Corola-website/Science/298031_a_299360]
-
Suez în 1869 compune opera "Aida". În 1887, este reprezentată capodopera sa "Otello" iar în 1893, la vârsta de 80 de ani, se inspiră din nou din Shakespeare pentru a compune opera buffă "Falstaff", după care se retrage la "Sant'Agata" și își ia adio de la activitatea componistică. După ce în 1897 moare Giuseppina, Verdi se stinge și el din viață la Milano, la 27 ianuarie 1901.
Giuseppe Verdi () [Corola-website/Science/298031_a_299360]