436 matches
-
nu contați. TOM: Atunci un pic de ici, un pic de colo. O să ne mai gândim și la alții care ar putea dori să participe și, dacă ne combinăm resursele, poate reușim să punem afacerea pe picioare. HARRY: Nu vă agitați, băieți. Unchiu’ Harry se ocupă de toate. Sau speră să se ocupe. Dacă totul merge conform planului, ne putem aștepta la o substanțială infuzie de numerar în viitorul apropiat. Suficient pentru a înclina balanța în favoarea noastră și a face visul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
Gordon Dryer și, când Dryer a intrat în după-amiaza aceea în anticariat împreună cu Myron Trumbell, Rufus a crezut că sunt doi colegi anticari. I-a condus sus, în biroul lui Harry și, pentru că Harry părea neobișnuit de încordat și de agitat când le-a deschis ușa, deloc el însuși, scuturând mâinile vizitatorilor ca o păpușă întoarsă cu cheia, Rufus a început să se alarmeze. În loc să se întoarcă la postul lui de lângă casa de marcat de jos, a hotărât să rămână pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
adevărat? — Da, zic, neputând să‑mi înăbuș un zâmbet. Așa aș vrea. Am fost și eu o dată la New York, zice Tarquin. Nu m‑am prea înnebunit. — Nu, spun, gânditoare. E de înțeles. E destul de diferit de Scoția, nu? Mult mai... agitat. — Exact! strigă, de parcă aș fi făcut cine știe ce descoperire. Așa e. Era prea agitat. Și oamenii sunt pur și simplu extraordinari. Deși cam duși, după părerea mea. În comparație cu cine? îmi vine să‑i răspund. Cel puțin, ei nu îi spun apei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
casă, despre viitoarea lor viață comună. Iar el asculta, flatat, ca de vestea unei avansări: confundase atunci perseverența Christei cu devotamentul și dragostea cu dorința lui de legitimitate În țara de adopție? * —...Plecarea asta te-a Întors pe dos, dormi agitat... Sunt convinsă că ai coșmaruri... Mormăie ceva, nu, da, poate. După ce tușește o vreme, s-a Înecat cu pastila, rămâne nemișcat, cu ochii la autostrada monotonă, tăiată În două de gărdulețul de leandrialbi și roz, care se Încolăcește și dispare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
șase zile, suferind cea mai insuportabilă căldură de care-și putea aduce aminte din ultimii treisprezece ani ai săi în deșert. Se răsuci un pic, își întoarse puțin fața și-l observă pe grasul Kader, care mai dormea încă, respirând agitat, ca și cum, în mod inconștient, lupta ca să rămână în lumea viselor, refuzând să revină la mizerabila realitate ce-i înconjura. Ordinele erau categorice: să rămână în acel loc și să supravegheze „pământul pustiu“ până va veni cineva după ei. Asta se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
ar putea să fie totuși a lui javra asta de lux. Pare să fie o convenție în sfada de lătrături și ocări, un fel de ceartă în familie, și Rafael apropiindu-se să vadă mai bine, curios, deh, după cât de agitat e dulăul, n-ar fi mare lucru să-i înfigă colții în ureche... Ce dracului! Tipul, cocoșat, sub dulău... Să vezi și să nu crezi. Uite-l. chiar el, Emil Milică Teodorescu, colegul lui de ocnă grea prin oficii. Jigodia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
una, știam cum venea asta. 12 Preț de câteva secunde, Derek nu ne-a recunoscut, dar asta nu era de mirare, având În vedere că arăta de parcă ar fi fost desprins din reclamele la produse care reduc stresul („Sunteți Încordat? Agitat? Stresat?“). Prezența mea și a lui Lou nu părea a-l relaxa. Mormăi ceva În semn de salut și ar fi trecut pur și simplu pe lângă noi, dacă Lou nu l-ar fi Împiedicat. — Aș vrea să vorbesc ceva cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
lui Devon. — Până În Regent Street, am zis, rostind numele ultimei opriri de pe traseu. — Chiar așa? Și eu. Îl duc pe Devon la noul film Disney și-apoi la Planet Hollywood. Fac cinste În toată regula, de asta e așa de agitat. Janice părea a nu se Îndoi de faptul că vom sta una lângă alta În autobuz, alegând un scaun În fața lui Devon și Tariq. — Mai Încet cu gălăgia, zise ea, peste umăr. — Mami, se miorlăi Tariq, Dev se duce la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
de foarte departe, greci, sirieni, armeni din Anatolia, evrei din Salonic sau din Basarabia, croați, sârbi, persani. Pe acești orientali i-am putut studia În gara maritimă, adunați În jurul bagajelor derizorii, nerăbdători să ajungă altundeva și, din vreme În vreme, agitați, căutând brusc vreun formular rătăcit, vreun copil prea vioi, vreun balot rebel care se rostogolise sub o bancă. Fiecare purta În adâncul privirii o aventură, o amărăciune, o sfidare, toți resimțeau ca pe un privilegiu faptul ca, odată ajunși În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
aveți o scrisoare, și ce vreți să fac, Vă rog doar s-o citiți, nimic mai mult, restul, ca să folosesc exact cuvintele dumneavoastră, nu va fi treaba mea, Observ că sunteți agitat, Da, domnule prim-ministru, sunt mai mult decât agitat, Și ce spune scrisoarea aceea misterioasă, Nu v-o pot spune prin telefon, Linia e sigură, Chiar și așa, nu voi spune nimic, orice măsură de precauție este insuficientă, Atunci trimiteți-mi-o, Va trebui să v-o dau În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
și de depozite și ajuns pe docuri. Chiar că mă speriaseră puștii Ăia. Erau destul de proști să creadă că vîndusem cuiva vreun pont despre gașca cealaltă. Puștii Ăștia erau ca Pancho. CÎnd le era frică deveneau agitați, și cînd deveneau agitați voiau să omoare pe cineva. M-am urcat pe vas și am Început să-ncălzesc motorul. Frankie mă privea de pe doc. Avea zîmbetu’ Ăla ciudat, de surd. M-am dus către el: — Auzi, ai grijă să nu intri În vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
-o în acea seară să plece singură acasă (la mama naibii, în Berceni) și, la trei noaptea, mi-a dat maică-sa telefon că nu ajunsese încă. M-am speriat, mi-am închipuit tot felul de prostii. Eram atât de agitat, încît spre dimineață m-am rugat ca un idiot: "Doamne, fă să nu ajung niciodată scriitor, dar să fie bine cu ea. Să nu i se întîmple ceva rău..." Mai mult nu aveam de oferit. A venit acasă pe la cinci
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pământ în sânge. Dar a avut și el imediat un atac și a fost dus la spital. Nu mai vede deloc. I se va face operația într-o zi sau două, dacă se va liniști. Dar el e atât de agitat, încît se tem și doctorii. Pe Maitreyi au închis-o în odaie, după ce d-na Sen a chemat șoferul s-o bată cu vergile în fața ei, până când a căzut în nesimțire. I-a cerut și lui Khokha să facă același
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
domnul Nicolaid întrebările, una după alta. 7 septembrie 1916 Mai mult de o săptămână nu am mai scris, trăind într-o stranie amorțeală sufletească ; numai din când în când mă mai împungeau ghimpii rușinii și amărăciunii. Paradoxal pentru acest timp, agitat și de destule alarme, am lucrat cu spor. Atunci (stranie utopie !) îmi vedeam viața scurgându-se înainte la fel, în această liniște după care de multă vreme jinduiam, și Sophie rămânând mai departe în spital. Poate la altul un asemenea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
e teritoriul lor; stau adunați În grupuri și nu prea le pasă de ceilalți, care trec cu aere dezorientate. Deși uneori Îi vezi cum se opresc din conversație brusc, rîsul le Îngheață pe buze sub forma unui rictus și privesc agitați În jur. Nu e locul pentru glume cu subînțeles... nici măcar cu subînțeles. Nu, nu e locul. Pe peron, dau peste locotenent, e prins Într-o discuție Într-un grup de cadre militare care seamănă cu el. Au același aer Îngrijit
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
whisky pe jos și, bâjbâind pe sub pelerina lui Pearl, îi cuprinse mijlocul cu ambele brațe și o trase spre el. Apoi ridică o mână, ca să-i înlăture fularul de pe față, după care o înlănțui și mai strâns în brațe. Respirând agitat, îi mângâie obrajii cu obrajii lui și îi căută buzele cu buzele lui. Își apăsă gura lui uscată pe buzele ei. A fost un sărut uscat, între două guri cu buze pecetluite, Emma continuă s-o țină lipită de el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
vâra în grabă cămașa albă în pantalonii negri. Bărbatul era Emma. Tom rămase atât de surprins, atât de șocat, încât făcu un salt îndărăt și se izbi zgomotos cu spatele de ușa de la intrare. Emma, roșu ca para focului, respirând agitat, părea mai curând mâhnit. Coborî în hol, făcu un pas sau doi, privindu-l cu severitate pe Tom. Neavând ochelarii, își îngusta ciudat ochii. Tom înaintă la rândul său, până când se aflară față-n față. — Emma! Ce naiba cauți tu aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
o revistă nouă-nouță, toată plină numai cu mobile. Să ne mai aducă niște cuburi de gheață! O să-ți arăt Îndată dacă sînt sau nu de neînlocuit vechiturile astea!“ Susan se duse chiar ea să aducă puțină gheață văzîndu-l atît de agitat: știa că totul se va Încheia cu glume și rîsete, ia să vedem cine e mai priceput la glume și la zeflemea; era un duel critic plin de iubire și de ironie, În care o mică frază tăioasă sau o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
care cîntă și un băiețel care vine... Uite-l că vine. Îi auzea cum urcă Încet și, pentru prima dată de ani de zile, se bucura că nu are timbre păstrate pentru seara aceea. O să fie destul de obosit seara, foarte agitat după ce-o să-i dovedească băiatului că Frau Proserpina era nebună și rea, grozav de nervos după ce-o să-i povestească tot adevărul. Da, ăștia erau pașii băiatului pe coridor și acum, cînd nu-l auzea, se oprise ca să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cum cascada de cârlionți acoperă chipul serios al femeii. De fapt, semăna foarte puțin cu Sylvie. Doar că era ea. Intensitatea aceea blândă, lăuntrică. Curiozitatea curajoasă, pregătită de orice provocare i-ar fi rezervat studiul. Weber reveni la publicul lui agitat, presat de timp. Dezvoltă detaliile cazului fără să fie nevoit să le gândească. Studenții lui scrijeleau întruna. Asta își doreau ei: doar faptele, solide și repetabile. —Acum, alături de H.M., aș vrea să vă gândiți la povestea lui David, un agent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
unde poți să te întorci. —E cel mai bun loc din lume, spune ea. Șase săptămâni, în fiecare an. Stau așa un timp, fără să vorbească propriu-zis. Poate fi al ei, poate recupera, încă un minut. Dar el devine iar agitat. Uite de ce mi-e mie frică. Dacă atâta timp am putut să cred că...? Atunci cum putem fi siguri, chiar și în momentul ăsta...? Își ridică ochii neliniștit și-o vede plângând. Înfricoșat, dă înapoi. Dar când ea nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
stîncă pe care se ridica un castel? — Nu. Provanul seamănă mult... — Stai! Nu-mi spune. Ficțiunile mele anticipează deseori experiențele pe care se bazează, dar nici un autor n-ar trebui să se încreadă în asemenea lucru. Lanark era atît de agitat, că se ridică în picioare și se îndreptă spre fereastră pentru a-și pune gîndurile în ordine. Un afurisit de iluzionist începe să țină predici Autorul i se părea a fi o persoană lunecoasă, dar mult prea încrezută și guralivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
-și ochii de la unul la celălalt. Alexandru, palid, cu figura încremenită, șopti: ― Nu înțeleg... ― Sîntem șapte inși în această încăpere. Ne veți scoate din țară. Tânărul sări în picioare. ― Absurd! Dascălu îndreptă arma spre el. ― Stai jos, tăticule! ― Absurd! repetă agitat Alexandru. Inginerul clătină din cap. ― Chestiunea se prezintă astfel, domnule Miga: În situația în care refuzați, ori vă trece prin cap ideea nefericită de a informa autoritățile, părinții dumneavoastră... Lăsă fraza în aer privindu-l fix. Alexandru se interesă cu
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
să ne gândim... Verifică ușa de la intrare dacă e închisă, apoi se apropie de fereastră îndreptînd draperia. ― Am eu un elev, bâlbâi Panaitescu, taică-său e Dobriceanu, ginecologul. Sânt plini de bani. Popa se opri măsurîndu-l câteva secunde. Își reluă agitat plimbarea scrîșnind: ― Cretini!... Iremediabil cretini! Melania Lupu declară cu un surâs nehotărît: ― Cunosc pe cineva. Cred... Cred că l-ar interesa. N-o asculta nimeni. Bătrâna continuă liniștită: ― Locuiește la Amsterdam. Popa dădu din mână a lehamite, fără să se
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
negru, piele fină și un corp zvelt și fierbinte. Probabil că hahalera plătise pentru ea, dar chiar și așa era evident că nu o aprecia. Își ținea sticla de vin ca și cum ar fi fost un copil și părea atât de agitat, încât aproape că transpira. Dar fata ... Iisuse, era fierbinte. Fierbinte de tot ... De ce naiba nu-i returna Karen apelul? — Hei, spuse Vasco. Ia te uită. E tipul acela de la BioGen. Se plimbă ca și cum n-ar avea nici o treabă. Îl văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]