296 matches
-
s-a dedus pe cale experimentală:Celule de Salmonella typhi, cu valoare de antigen, au fost injectate în iepuri aparținând la două linii distincte A și B, în cadrul fiecărei linii, indivizii fiind identici genetic. Se sintetizează Ac aglutinanți anti-Salmonella typhi. Ac aglutinanți 1 (produși de organismul A) s-au injectat la organismul C (iepure din aceeași linie genetică). Se sintetizează Ac anti-anticorpi 1, evidențiați în reacția de precipitare. Surprinzător, Ac anti-Ac 1 nu precipită Ac 2, deși Ac 1 și Ac 2
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
la nivelurile morfologic și lexical îndeosebi, așa încît, în 1818, August Wilhelm von Schlegel încearcă să argumenteze existența a trei mari clase de limbi: limbile fără structura gramaticala, limbile care folosesc afixe (numite și izolante) și limbile flexionare (numite și aglutinante). Analiza ulterioară a altor limbi, măi "exotice", a dus la stabilirea existenței celui de-al patrulea tip, numit incorporant. A apărut și ideea că limbile, fiind niște realități dinamice, într-o continuă schimbare, au tendința modificării tipului lingvistic în direcția
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ulterioară a altor limbi, măi "exotice", a dus la stabilirea existenței celui de-al patrulea tip, numit incorporant. A apărut și ideea că limbile, fiind niște realități dinamice, într-o continuă schimbare, au tendința modificării tipului lingvistic în direcția izolant → aglutinant → flexionar. Tipologia fondată de metodă comparativ-istorică a fost unică acceptată timp de mai bine de un secol. Multe dintre clasificările, dintre principiile sale analitice rămîn valabile pînă astăzi. Dar din a doua jumătate a secolului al XX-lea criteriile clasificării
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
atît de masive și atît de izbitoare, încît nu pot fi trecute cu vederea. Referindu-ne la "tipurile" tradiționale, ar fi incorect - din punctul de vedere al unei descrieri științifice riguroase - să neglijam faptul că, de pildă, tipul așa-zis "aglutinant" caracterizează limbile turcice și fino-ugrice58, fără excepție. E drept că fenomenele de aglutinare se întîlnesc și în alte limbi, fără a avea însă caracterul masiv și general pe care il au în "familiile" lingvistice pomenite mai sus"59. Dumitru Copceag
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pot schimba tipul structural, dar nu și clasa genealogica; de pildă franceză (limba romanica), bulgară (limba slavă) și engleză (limba germanica) au trecut de la tipul sintetic la cel analitic; armeana (limba indo-europeană izolată) a trecut de la tipul flexionar la cel aglutinant; iar toate aceste limbi au rămas în cadrul aceleiași clase genealogice. Autoarea încearcă realizarea unui istoric al conceptului de tip lingvistic și deosebește patru etape: 1. În cadrul metodei comparativ-istorice, în studiile frățiilor Friedrich și August Schlegel tipul este înțeles că o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fără flexiune (chineză, malaeza, limbile amerindiene). Limbile semito-hamitice (arabă, ebraica) erau plasate în apropierea vîrfului ierarhiei, ocupat de limbile indo-europene, pe treaptă cea mai de jos fiind plasată chineză. Fratele său, August Wilhelm von Schlegel, separă tipul izolant de tipul aglutinant considerînd, în 1818, că există trei mari clase de limbi: cele fără structura gramaticala (numite izolante), limbile care folosesc afixe (aglutinante) și limbile flexionare. Wilhelm von Humboldt, de fapt primul care folosește denumirea de limbi aglutinante, va adăuga și tipul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
treaptă cea mai de jos fiind plasată chineză. Fratele său, August Wilhelm von Schlegel, separă tipul izolant de tipul aglutinant considerînd, în 1818, că există trei mari clase de limbi: cele fără structura gramaticala (numite izolante), limbile care folosesc afixe (aglutinante) și limbile flexionare. Wilhelm von Humboldt, de fapt primul care folosește denumirea de limbi aglutinante, va adăuga și tipul incorporant 86, descoperit în urmă analizei unor limbi "exotice". Schlegel a nuanțat apoi noțiunea de limbă flexionara, pentru că a observat că
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
tipul izolant de tipul aglutinant considerînd, în 1818, că există trei mari clase de limbi: cele fără structura gramaticala (numite izolante), limbile care folosesc afixe (aglutinante) și limbile flexionare. Wilhelm von Humboldt, de fapt primul care folosește denumirea de limbi aglutinante, va adăuga și tipul incorporant 86, descoperit în urmă analizei unor limbi "exotice". Schlegel a nuanțat apoi noțiunea de limbă flexionara, pentru că a observat că unele limbi indo-europene moderne, precum franceză sau engleză, și-au redus flexiunea propriu-zisă, în locul ei
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a fost introdus și un al patrulea tip, numit incorporant, specific limbilor amerindiene și care constă în adăugarea la un lexem a unui mare număr de afixe (prefixe și sufixe morfologice și lexicale). August Schleicher lămurește în 1861 și distincția aglutinant vs. flexionar. Limbile aglutinante utilizează afixe care exprimă categorii gramaticale clar delimitate, afixe adăugate unui radical care aproape că nu cunoaște fenomenul de alternanta fonetica. Dimpotrivă, limbile flexionare folosesc afixe care exprimă categorii amalgamate, iar în radical pot apărea alternante
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
un al patrulea tip, numit incorporant, specific limbilor amerindiene și care constă în adăugarea la un lexem a unui mare număr de afixe (prefixe și sufixe morfologice și lexicale). August Schleicher lămurește în 1861 și distincția aglutinant vs. flexionar. Limbile aglutinante utilizează afixe care exprimă categorii gramaticale clar delimitate, afixe adăugate unui radical care aproape că nu cunoaște fenomenul de alternanta fonetica. Dimpotrivă, limbile flexionare folosesc afixe care exprimă categorii amalgamate, iar în radical pot apărea alternante fonetice cu valoare morfologica
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
alternante fonetice cu valoare morfologica. Așadar, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea se conturase deja o clasificare ce rămîne valabilă, în linii mari, pînă astăzi: 1) limbi flexionare a. analitice b. sintetice 2) limbi izolante 3) limbi aglutinante (aici intra și limbile incorporante, numite și polisintetice). O primă schimbare majoră în tipologia lingvistică apare abia o dată cu Edward Sapir în 1921. Lingvistul american propune înlocuirea termenului flexionar prin termenul fuzional și introduce o perspectivă conceptual-semantică, împărțind limbile în funcție de modul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
că în clasificarea morfologica clasică nu acționează, de fapt, un singur parametru, ci doi parametri interdependenți: numărul de morfeme pe cuvînt și gradul de fuziune a morfemelor. În decursul evoluției lor limbile își schimbă tipul, pe traiectoria tip izolant → tip aglutinant → tip flexionar, acestea din urmă (că, de pildă, limbile indo-europene vechi) fiind considerate, în mod greșit, superioare altora. Această clasificare, avînd la bază tipul morfologic, a dominat întreg secolul al XIX-lea și prima jumătate a secolului al XX-lea
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
August W. Schlegel (1767-1845) și August Schleicher (1821-1868), insă propune o clasificare mai complexă, cu mai multe criterii și distincții: patru tipuri conceptuale exprimate de o limbă (concrete, derivative, relațional-concrete și pur relaționale), patru tipuri de tehnici morfematice (limbi izolante, aglutinante, fuzionante și simbolizante) și trei tipuri structurale (limbi analitice, sintetice și polisintetice), cu diferite grade de amalgamare și relativizare. În funcție de parametrul gradului de sinteză al formațiilor flexionare el distinge: limbi analitice (care utilizează mai ales mărci gramaticale mobile, auxiliare și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
mare de afixe gramaticale, cumulînd conținutul unei întregi propoziții). Sapir introduce și parametrul tehnicii de sinteză, în funcție de care distinge limbi izolante (limbi lipsite de morfologie, numite și monosilabice sau amorfe, în care fiecare cuvînt este echivalentul unui singur morfem), limbi aglutinante (limbi care utilizează afixe gramaticale cu poziție fixă în cuvînt și cu sens unic, analizabil separat), limbi fuzionante (limbi flexionare care utilizează și ele afixe gramaticale, dar un același afix are mai multe valori, fapt ce face dificilă segmentarea afixelor
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
b-x)+x - fuziune neregulata: c=(a-x)+(b-y)+(x+y) - simbolism: c=(a-x)+x Tip conceptual Grupe Tehnică Caracter Exemple ÎI III IV A (simplu cu raporturi sintactice pure) a izolanta analitic chineză, anamită (d) a, b izolanta (ușor aglutinanta) analitic ewe89 (b) a, b, c aglutinanta (ușor aglutinantă-fuzionantă) analitic tibetana modernă B (complex cu raporturi sintactice pure) b, (d) a aglutinantă-izolantă analitic polineziana b a (b) aglutinantă-izolantă polisintetic haida 90 c a fuzionantă-izolantă analitic cambodgiana b b aglutinanta sintetic
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
b-y)+(x+y) - simbolism: c=(a-x)+x Tip conceptual Grupe Tehnică Caracter Exemple ÎI III IV A (simplu cu raporturi sintactice pure) a izolanta analitic chineză, anamită (d) a, b izolanta (ușor aglutinanta) analitic ewe89 (b) a, b, c aglutinanta (ușor aglutinantă-fuzionantă) analitic tibetana modernă B (complex cu raporturi sintactice pure) b, (d) a aglutinantă-izolantă analitic polineziana b a (b) aglutinantă-izolantă polisintetic haida 90 c a fuzionantă-izolantă analitic cambodgiana b b aglutinanta sintetic turcă b, d (b) b aglutinanta (atrasă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ușor aglutinanta) analitic ewe89 (b) a, b, c aglutinanta (ușor aglutinantă-fuzionantă) analitic tibetana modernă B (complex cu raporturi sintactice pure) b, (d) a aglutinantă-izolantă analitic polineziana b a (b) aglutinantă-izolantă polisintetic haida 90 c a fuzionantă-izolantă analitic cambodgiana b b aglutinanta sintetic turcă b, d (b) b aglutinanta (atrasă de simbolism) polisintetic yana91 c, d (b) a, b fuzionantă-aglutinantă (atrasă de simbolism) ușor sintetic tibetana clasică b c aglutinantă-fuzionantă sintetic (ușor polisintetic) sioux C (simplu cu raporturi sintactice mixte) c c
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
c aglutinanta (ușor aglutinantă-fuzionantă) analitic tibetana modernă B (complex cu raporturi sintactice pure) b, (d) a aglutinantă-izolantă analitic polineziana b a (b) aglutinantă-izolantă polisintetic haida 90 c a fuzionantă-izolantă analitic cambodgiana b b aglutinanta sintetic turcă b, d (b) b aglutinanta (atrasă de simbolism) polisintetic yana91 c, d (b) a, b fuzionantă-aglutinantă (atrasă de simbolism) ușor sintetic tibetana clasică b c aglutinantă-fuzionantă sintetic (ușor polisintetic) sioux C (simplu cu raporturi sintactice mixte) c c fuzionantă sintetic salinan 92 d, c (d
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
b fuzionantă-aglutinantă (atrasă de simbolism) ușor sintetic tibetana clasică b c aglutinantă-fuzionantă sintetic (ușor polisintetic) sioux C (simplu cu raporturi sintactice mixte) c c fuzionantă sintetic salinan 92 d, c (d) d, c, a simbolizantă analitic shilluk 93 (b) b aglutinanta sintetic bantu (c) c, (d) a fuzionantă analitic (ușor sintetic) franceză 94 D (complex cu raporturi sintactice mixte) b, c, d b b aglutinanta (atrasă de simbolism) polisintetic nootka 95 c, (d) b fuzionantă-aglutinantă ușor polisintetic chinook 96 c, (d
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
fuzionantă sintetic salinan 92 d, c (d) d, c, a simbolizantă analitic shilluk 93 (b) b aglutinanta sintetic bantu (c) c, (d) a fuzionantă analitic (ușor sintetic) franceză 94 D (complex cu raporturi sintactice mixte) b, c, d b b aglutinanta (atrasă de simbolism) polisintetic nootka 95 c, (d) b fuzionantă-aglutinantă ușor polisintetic chinook 96 c, (d) c, (d) (b) fuzionantă polisintetic algonquin 97 c c, d a fuzionantă analitic engleză c, d c, d fuzionantă (atrasă de simbolism) sintetic latină
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
pentru a le compară apoi cu tipologia coșeriană. Tipologiile clasice, anterioare și contemporane cu tipologia integralista, sînt tipologiile morfosintactice parțiale (precum: limbi SOV/SVO, limbi ergative / acuzative, limbi cu sau fără articol etc.) și tipologiile morfosintactice globale (precum: limbi flexionale, aglutinante, izolante, incorporante), evaluate critic de Eugeniu Coșeriu în mai multe studii. Emma Tămâianu sintetizează aceste observații critice 132 sub forma a două liste de obiecții și rezerve. În privința tipologiilor morfosintactice parțiale, în care "tipul" reprezintă de fapt o clasă de
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
este mai revelatoare, ci doar mai detaliată decît grila - mai puțin 'rafinată' - a tipurilor înseși. A descrie o limbă oarecare că "izolanta" este, sub raportul puterii funcțional-explicative, de acelasi ordin cu a o descrie ca fiind de tip "izolant > flexional > aglutinant...". Tipurile înseși rămîn neschimbate (se cunosc dinainte), iar grila detaliată nu face decît să ilustreze intersecțiile cu realizare pozitivă. Întrucît nu avem nici un motiv de principiu să credem că vreuna dintre intersecții ar fi nerealizabila (chiar dacă, eventual, este încă nerealizata
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
empiric ceea ce cunoaște deja la nivelul posibilității generale. Credem că și în cazul tipologiilor globale este valabilă constatarea că ele nu reprezintă o "Entdeckung, sondern nur ein Zusammenordnen von schon Festgestelltem."135 Tipologia morfosintactică globală propune "tipuri" precum: limbi flexionale, aglutinante, izolante, incorporante. Aceasta este o tipologie globală a procedeelor lingvistice, altfel spus o tipologie abstractă a metodelor de structurare a limbii, în care "tipurile" reprezintă fascicule de procedee, tipuri de procedee, constructe ideale care nu se regăsesc ca atare în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de suprafață, tema și rema se exprimă prin diferite mijloace gramaticale. În lucrarea Ein "typologisches Konstrukt"141, Skalička postulează existența a cinci constructe tipologice, care pot fi dominante într-o limbă istorică: 1) flexionar că în latină sau cehă; 2) aglutinant că în maghiară sau japoneză; 3) izolant sau analitic că în franceză sau engleză; 4) polisintetic că în vietnameza și chineză; 5) cu flexiune internă că în arabă. După cum se poate observa, sensul termenilor izolant și polisintetic este diferit, la
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
prin diverse mijloace (ordinea cuvintelor, intonație, construcții gramaticale). Al treilea grup important este format din limbile (mai ales din Asia orientala, dar și din Africa) ce utilizează pentru segmentarea tema - remă mijloace morfologice (în majoritatea cazurilor particule polisintetice sau afixe aglutinante)142. De pildă, în limbile dominate de tipul flexionar apare o alternanta de rădăcini (eventual cu o singură desinența pentru o formă lexicala dată), ceea ce implică un amalgam de funcții ale desinențelor (acestea pot exprima, simultan, cazul, numărul și genul
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]