262 matches
-
atașat sensuri diferite cuvântului "Biserică". Pentru unii, acesta se referă la perspectiva ecleziastică cu privire la chestiuni precum contracepția, avortul, divorțul, erotismul. Alți respondenți au reacționat potrivit propriului anticlericalism sau agnosticism. Credincioșii autentici își pot declara opoziția față de ierarhia ecleziastică, iar anumiți agnostici sau necredincioși pot simpatiza cu Biserica datorită propriilor viziuni conservatoare din alte domenii. Cu toate acestea, în cele mai multe țări, majoritatea absolută a adulților a declarat că aceștia au "puțină" sau "deloc" încredere în instituțiile ecleziastice. Această descoperire este, fără nicio
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
căci ridică o întrebare jenantă: Care este astăzi adevărata audiență a bisericii în țările din Estul și Vestul Europei? Olanda merită o atenție sporită pentru că, după ce a fost divizată timp îndelungat în comunități confesionale, a devenit una dintre cele mai agnostice țări din Europa, în care oamenii obișnuiți încearcă să înlăture contextul ecleziastic. Transformări similare și rapide au fost observate și în alte țări. Nu este surprinzător faptul că Bisericile beneficiază de o mai mare încredere în unele țări catolice. Un
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
7). Patru țări est europene necesită o atenție sporită: Cehia, Bulgaria, Grecia și Lituania. Cehia are cel mai mare număr de persoane care nu au încredere în Biserică (potrivit tabelelor de distribuție realizate pe baza rezultatelor sondajului mulți sunt necredincioși, agnostici sau atei). Este, de asemenea, țara cea mai antimilitaristă din Europa și una dintre cele mai critice cu privire la funcționarea Parlamentului, administrației publice, poliției și sindicatelor. În Grecia și Bulgaria mai mult de 70% dintre cetățeni nu au încredere în administrația
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Și, de asemenea, filosofia și știința de la Aristotel încoace; apoi, așa cum afirmam și ilustram mai sus, ontologia presocratică (în bună parte); și, desigur, ideologia din toate timpurile. Chiar teologia negativă, de la bun început refractară față de orice "formulă" a cunoștinței, doctrinele agnostice încifrate în "maxime" ale înțelepciunii, exprimările de natură simbolic-metaforică ce refuză sistematic intrarea în forme predicative (cele poetice, de exemplu), toate depășind, prin programul lor, spațiul judicativului, devin "inteligibile" (pot fi înțelese și cuminecate), pentru cei mai mulți dintre noi, doar prin
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unul paradigmatic pentru înțelegerea „crizei de articulare” între crezul individual și cel colectiv și a tendinței de individualizare religioasă (Zapponi, 2011 : 12). În acest moment, el atrage mulți pelerini, între care se regăsesc pelerini religioși, spiritualități alternative și New Age, agnostici sau atei declarați care doresc să se bucure de plăcerea de a merge de-a lungul potecii atent semnalizate cu indicativul „El Camino”. Sintetizând, putem spune că Lourdes și Compostela reprezintă două tipuri de pelerinaje, fundamentale în înțelegerea rolului turismului
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
471, dacă umanitatea continuă să se îndrepte spre materialism, profețiile cele mai întunecate ne vor copleși și nu vom avea scăpare. Timpul divizării în orice formă a trecut. Acum e timpul unității tuturor oamenilor: creștini, evrei, musulmani, budiști, hinduși, animiști, agnostici, din toate păturile sociale și toate mișcările politice cunoscute, bărbați și femei deopotrivă. Toleranța e prima noastră virtute. Asta nu înseamnă că ne face înțelepți, dar sigur iubitori de înțelepciune. E utopia rosicruciană în sensul platonic al cuvântului pentru o
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
unde rămăsese din cauza obligațiilor lui oficiale. Mai locuiau cu el mama sa (în vîrstă de 90 de ani la vremea aceea), tînărul Frasin Munteanu-Râmnic și familia bucătăresei Baba Burta, care era practic membră a familiei. În ciuda faptului că era un agnostic convins, Iorga a simțit oarecum impactul Paștilor ortodoxe. Doamna Zulnia aștepta limuzina guvernamentală a fiului ei s-o ducă la biserică. Iorga nu avea de loc de gînd să se ducă. Jos, în camera de zi, mama lui s-a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
unde Iorga și-a început rodnicele cercetări despre Șerban Vodă Cantacuzino. Apoi la Vicenza, Verona și la Roma, capitala imperiului. Pentru el (ca și pentru oricine altcineva), trecutul măreț făcea la Roma ca prezentul să fie comparativ insignifiant. Pentru un agnostic antireligios ca Iorga, bogățiile bisericii constituiau un afront. Nu scăpa ocazia să facă ori de cîte ori putea un calambur pe seama ei. Milano, singurul oraș modern din Italia zilelor acelea, îi repugna din toate punctele de vedere. Neapole a fost
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
național român de solidaritate națională va deveni o "religie comună", deoarece solidaritate națională înseamnă cultură națională. Această cultură națională trebuie să aibă la bază virtuți întruchipate de Nicolae Iorga: muncă, studiu și sacrificii. Iorga era în cel mai bun caz agnostic și respecta ortodoxia numai în măsura în care aceasta aducea servicii națiunii române; el avea mai mult respect pentru Biserica Unită din Transilvania decît pentru Ortodoxie; spera însă tot timpul că o astfel de nouă religie comună bazată pe naționalismul cultural va deveni
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Brătianu. După acest anunț, Brătianu a ridicat interdicția pe care o impusese în privința lui Iorga, ba chiar i-a propus să publice un ziar pentru soldații de pe front. Vremea expectativei trecuse. Acest moment a reprezentat pentru Iorga o experiență transcendentală. Agnosticul acesta se putea apropia de metafizică numai dacă era animat de (ceea ce considera el a fi) adevărul cel de pe urmă: națiunea. Iată cîteva fragmente din editorialul său: "A sosit ceasul pe care l-am așteptat mai mult de două veacuri
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
moral, într-o viziune a Poloniei care transcendea lumea materială. El nu credea în rău sau în bine în relațiile cu alte națiuni, ci doar în forță și slăbiciune. Nu este de mirare că Biserica Catolică era îngrijorată. (Dmowski, spre deosebire de agnosticul Iorga, era un catolic declarat). Ideologul "Solidarității", A. Michnik, deși îl condamnă pe Dmowski ca șovin, obscurantist și xenofob, îi recunoaște totuși "realismul extrem". Pentru strălucitul istoric și intelectual polonez A. Walicki, Dmowski era "principalul teoretician al realismului politic din
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
în limbile semitice, devenit în timpul celui de-al Doilea Imperiu un fel de lider de opinie, el s-a situat multă vreme printre criticii Revoluției. Prea puțin convins de ideea egalității și a idealului democratic, Renan este mai curînd un agnostic, un pozitivist conservator, fidel pînă în 1870 națiunii făurite prin legitimitate dinastică și nu pe baza suveranității populare. Însă, în ciuda specializării sale profesionale, Renan se lasă cucerit de teoriile antisemite și de prejudecata superiorității ariene. În Histoire générale des langues
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
repaus și este o cauză numai în raport cu noi, care putem doar să „o căutăm”. (Cf. Harder, Plotinus Schriften, Hamburg, 1964, vol. 3, la 6.7.32: „La Plotin strălucește o căutare a eternității de un tip antic mai tarziu, chiar agnostic”. În 6.6.17 și 18, Plotin reliefează o doctrină a infinității duble. Infinitatea aditiva a numerelor concrete, care poate întotdeauna fi sporită, este doar potențială. „Numărul esențial” în lumea inteligibila este cu adevarat infinit, pentru că este lipsit de o
Conceptul de „diastima” (διάστημα) în gândirea teologică a Sfântului Grigorie de Nyssa. Câteva. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
Liceul de Artă Margareta Sterian din Buzău și 2. Retragerea simbolurilor religioase din instituțiile de învățământ public din România." Aceasta întrucât domnia-sa socotește că "afișarea simbolurilor religioase pe pereții unităților publice de învățământ constituie o discriminare împotriva persoanelor atee, agnostice, indiferente sau de altă confesiune decât aceea căreia îi aparțin simbolurile religioase", Foarte curând, Colegiul Director al CNCD s-a pronunțat, deși diferit în cele două puncte: pentru primul a adoptat decizia deja dată de justiție în urmă cu câteva
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
și ilogic să vezi un om mare care acceptă existența divinității, a cohortelor de îngeri și de arhangheli, a diavolilor cu cozi și coarne, dar nu mai e în stare să creadă în Moș Crăciun. Care e logica aici? Pentru agnostici am un alt argument, unul solid: acela că universul e infinit, deci conține toate lumile posibile, imaginate și neimaginate încă. Iar universul există. Astfel, zic eu, nimeni nu poate crea ceva ce să nu poată exista. Mintea omului, imaginația și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
de meteorologii. A celei cu care au trăit bunicii și străbunicii noștrii. Ea nu era expresia unei culpabile și rușinoase înapoieri culturale, a unui revolut primitivism, a unei precare dotări tehnice, cum ar fi dispuși să creadă snobii, proștii sau agnosticii fițoși. În joc era o relație intimă, profundă, a omului cu natura. Era și priceperea unora de a manipula forțele cosmice în folosul comunității, dar și reala disponibilitate a celor mulți de a prețui și respecta asemenea practici sacre. ,,Fulgerele
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
ar putea lucra după un alt plan de cât cel inteligibil minții omenești. La fel și realitatea durerii și suferinței, inegal, nedemocratic și "nedrept" distribuite în lume, pot fi înțelese într-un sens spiritual, subtil, inaccesibil științei experimentale și mentalității agnostice, atee sau materialiste. Invocând, asemeni lui Dawkins, doar argumentul "ADN-ului supraviețuitor" din exemplul cu ghepardul și gazela nu poți înțelege nimic din misterele creației divine. Funcționezi în cadrele mentale înguste de tip neoevoluționist, bine sintetizate în expresia "Dacă știința
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
el acasă sub influența aceleiași emulații filosofice favorabile pentru eclozarea psihologiei, dar care s-a manifestat diferit față de partea continentală a Europei. Anglia era cea mai puternică forță colonială, țara cea mai industrializată. La aceste condiții social-istorice se raportează evoluționismul agnostic al lui Herbert Spencer (1820-1903), cu cele mai pozitive influențe asupra dezvoltării științelor naturii, în prealabil fertilizat de spiritul logicii inductive a lui Francis Bacon, ca și de fenomenologia dinamicii subiectivității lui David Hume (1711-1776). Psihicul se afla în centrul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
acestei idei asupra argumentului ontologic? În condițiile în care existența este o proprietate a conceptului, demonstrația ontologică a existenței lui Dumnezeu își pierde sensul 168. Graham Oppy, un critic contemporan al argumentului ontologic, critică atât argumentul ontologic de pe pozițiile unui agnostic, cât și alte critici "nereușite", printre care și critica indirectă realizată de Frege. Acesta este de părere că deși apărătorii argumentului ontologic pot fi de acord cu Frege în sensul că toate propozițiile existențiale subsumează un concept de nivelul întâi
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
w nu depășește mărimea lui x în lumea actuală. Oppy este de părere că prima premisa a acestui argument poate avea două accepțiuni, în funcție de modul în care este percepută "lumea actuală". Dacă este percepută simplu ca lumea noastră, atunci un agnostic nu va accepta premisa 1 cu toate că argumentul poate părea valid. Dacă nu este percepută astfel, atunci argumentul nu este valid 249. Unii filosofi au considerat că argumentul din capitolul II merită să fie nu doar criticat, ci și parodiat într-
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
fi conceput și acea ființă există cu necesitate. 2. Există o ființă decât care nimic mai mare nu poate fi conceput și aceasta există cu necesitate. Oppy consideră că în cazul în care presupunem axioma S5 ca fiind corectă, un agnostic sau un ateist va admite că argumentul este valid, dar va considera premisa ca neadevărată. Pe de altă parte, dacă considerăm axioma S5 ca fiind incorectă, un agnostic sau un ateist ar putea admite că premisa este adevărată dar în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că în cazul în care presupunem axioma S5 ca fiind corectă, un agnostic sau un ateist va admite că argumentul este valid, dar va considera premisa ca neadevărată. Pe de altă parte, dacă considerăm axioma S5 ca fiind incorectă, un agnostic sau un ateist ar putea admite că premisa este adevărată dar în acest caz argumentul trebuie considerat nevalid 253. Richard Purtill consideră că avem patru combinații posibile 254 pentru cele două variante ale argumentului ontologic anselmian. Prima variantă este tratată
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o ființă care să posede mărime maximă: 1. Există o lume posibilă în care avem o entitate care nu posedă nici o maximalitate. 2. Nu este nici o entitate care posedă mărime maximă 332. Deoarece nu există un motiv întemeiat pentru un agnostic să prefere premisa primului argument în detrimentul celei de a doua premise, el pare justificat să le respingă pe ambele. Va admite fie că mărimea maximă este exemplificată, fie că nu este exemplificată în toate lumile, dar argumentele care îi sunt
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
în toate lumile, dar argumentele care îi sunt oferite sunt insuficiente pentru a-l face să aleagă una din cele două alternative. La fel dintre cele două alternative: în mod necesar Dumnezeu există sau în mod necesar Dumnezeu nu există, agnosticul va argumenta că doar una dintre cele două alternative are premisă corectă, dar argumentul nu îi oferă nici un ajutor pentru a se decide 333. Variantă prescurtată a argumentului lui Plantinga este analizată de Graham Oppy pentru a vedea dacă este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
necessitate"425. În lucrarea "Ontological Arguments and Belief in God", Graham Oppy încearcă să arate că argumentele ontologice care au fost expuse de-a lungul istoriei filozofiei nu reușesc să aducă dovezi suficiente sau clare care să îl facă pe agnostic să renunțe la agnosticism. Oppy își exprimă obiecția generală la adresa argumentelor, considerând că în fiecare versiune a argumentelor ontologice, termenii singulari și cuantificatorii (nume, descripții definite, descripții nedefinite) folosiți într-un enunț al argumentului (pentru a se referi la, sau
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]