350 matches
-
a lua în serios manipularea că Istoria Românilor s-a terminat. Neașteptând nici măcar Sfârșitul Istoriei! Această adunătură de leneși, de hoți, de șmecheri, de fraieri, de nesimțiți și de urâți, de ratați genetic, de corciți făcuți la beție și de agramați îndobitociți mediatic, care e pentru nechezoli Neamul Românesc, n-are nici o șansă de a rezista globalizării. Sunteți un popor pe cale de dispariție, se delimitează ei în gând, ca sconcși mai informați, de Arca în scufundare, fără a se îngrijora nici un
POSTROMÂNISMUL (1) – DESPRE COPERTA ACESTEI CĂRŢI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355330_a_356659]
-
promoveze singure opera, pe internet, printre prieteni, așa cât să nu dispară complet. Nu-i de mirare că nu mai avem o istorie a literaturii române după ’89, pentru că după aparițiile recente ar fi cuprinși scriitorii pușcăriași, autorii de catrene agramate care umplu revistele derizorii, dar și cei vampirici sau erotici grobieni. Critica literară de azi trece prin aceleași hurducături sistemice ca și societatea, prin aceleași evaluări îndemnate politic sau de interese de grup autointitulat literar. Este trist, însă mai sunt
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
câteva fire de beteală”, fizionomia sa păstrând urmele groaznicelor vicisitudini prin care trecuse în anii grei de prizonierat la ruși, apoi în cei 13 de temniță comunistă. Omul impune mai ales prin ceea ce vorbește tuturor colocutorilor de orice fel, jurnaliștilor agramați care îl urmăresc peste tot, deveniți ținta ironiilor și glumelor sale pentru neroziile și prostiile pe care le emit în timpul interviurilor. În amintirile sale revin chipurile unor tovarăși de temniță, mari personalități ale culturii și literaturii, „«pușcăriabilii» cărora li s-
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
rememorează relația cu securitatea și miliția, de a căror „atenție” n-a scăpat, chiar dacă nu s-a „bucurat” de „reeducare” în faimoasele centre de detenție. El reușește să realizeze portretele unor reprezentanți ai acestora din atitudinea, comportamentul, limbajul lor, desigur agramat, relația cu oamenii din jur văzuți, fără excepție, ca dușmani ai „epocii de aur”. Semnificativ este portretul lui Covrig, meditat de profesor pentru admiterea la Academia de Poliție, după absolvirea căreia avansează destul de repede în ierarhia militară și chiar ajunge
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
făcută” neapărat în fața halbelor cu bere), „boală care se ia, ca râia” și în casa lui jupân Dumitrache sau a conului Leonida, dar și în reședința județului de munte unde Cațavencu și Farfuridi „se luptă cu retoricele suliți”. Ziariștii, la fel de agramați precum cațavencii politici, negustorii cu un foarte ridicat simț al „onoarei de familist” pe care le-o apără chiriacii ținându-le nevestele în brațe, „revoluționarii”, precum Coriolan Drăgănescu, „infatigabilele silfide” Zoe Trahanache și Mița Baston („fiică din popor și [...] republicană
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
pe o categorie neutră, care „își păstrează în mare parte coerența gândirii și vorbirii” și „se străduiește să rămână în afara razei de acțiune a celor două «motoare» care mână lumea aceasta [...] politica și amorul”. Dascălul lui Caragiale este fie un agramat, incult și vulgar Marius Chicoș Rostogan, fie un „Dascăl prost”, precum Pricupescu, profesor de istorie care nu se lasă mituit, fie Ioneștii și Popeștii, susținători ai politicienilor de doi bani ca Nae Cațavencu. Foarte interesantă în eseul lui Gheorghe Filip
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
Acasa > Orizont > Opinii > GEORGE PETROVAI - AGRAMATUL INCOLOR E BUN DOAR DE SCRIITOR! Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 2042 din 03 august 2016 Toate Articolele Autorului În celălalt regim se făcea (bineînțeles, cu fereală) mult tam-tam și haz pe seama cuplului Ceaușescu, amândoi cu o pregătire
AGRAMATUL INCOLOR E BUN DOAR DE SCRIITOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370618_a_371947]
-
și până la salut), consecința logică a făcăturii iliesciene cu democrația originală și a luminiței ce stă să se stingă la capătul tunelului multidecenal, ce să ne mai mire că atâția aflători în treabă printre oamenii de treabă ai acestei țări, agramați cu patalamale rostuite și ușori ca fulgii în ceea ce privește cultura, nu doar că se pun pe scris (vezi liota „scribilor” aflați după gratii) după cum bate vântul inspirației de-o clipă, dar chiar ajung să se creadă înzestrați! Atâta de înzestrați, încât
AGRAMATUL INCOLOR E BUN DOAR DE SCRIITOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370618_a_371947]
-
lor ochi loviți de miopie), deși ei pun cu regularitate punct după titlu și deși producțiile lor, cu un minuscul chichirez conceptual-artistic, sunt părți referențiale dintr-un interminabil coșmar... George PETROVAI Sighetu Marmației, 10 iulie 2016 Referință Bibliografică: George PETROVAI - AGRAMATUL INCOLOR E BUN DOAR DE SCRIITOR! / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2042, Anul VI, 03 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 George Petrovai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
AGRAMATUL INCOLOR E BUN DOAR DE SCRIITOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370618_a_371947]
-
culturală, identitară. Datoria noastră este să-l apărăm, așa cum au făcut-o, vizând pamfletul gramist blăjean, cu nu prea mult timp în urmă (căci atacurile nu sunt noi, ele au o istorie în spate), Șerban Cioculescu (,,De la Grama la câțiva agramați de azi”, 1939), Lucian Blaga (,,De la cazul Grama la tipul Grama”, ,,Saeculum”, nr.3, 1943), D.R. Popescu (,,Galaxia Grama în jurul lui Eminescu, vol. ,,Galaxia Grama” , 1984). Memorabila metaforă a lui Lucian Blaga - ,,bate ceasul mai presus de vremi” - revelă adevărul
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
în cap și dă cu ciocul în revista „Constelații diamantine”, cu toate că i-am propus, amicalmente, să ne lase în mizeria noastră culturală, să ne simțim și noi bine, că nu avem nevoie de „serviciile” ei de doi bani, înveninate și agramate. Ducă-se cu joimărica pe la alte case, poate se alege cu vreun ou de câță, sau cu un colac, din mila gospodarilor tămâiați. Cu orgoliul unei cloțe literare, împăunându-se cu talentul pe care, nici dacă îl cauți cu lumânarea
IFIGENIA RECIDIVEAZĂ de JANET NICĂ în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353136_a_354465]
-
lor doctor într-un timp în care doctoria negăsită, ca libertatea și alimentele, era voioșia, colacul de salvare pe când dictatorii sabordau corabia cu un popor devastat la bord. Actorul Amza Pellea, fapt întrucâtva contradictoriu, a fost de bonton și față de agramații puterii (mai mult sau mai puțin agramați ca cei actuali!). Rolurile sale în filme istorice i-au redus la tăcere pe cenzorii ce credeau că în Mihai Viteazu sau Decebal e un Nicolae Ceaușescu, așa cum credeau că și în Ștefan
AMZA PELLEA. OPTIMISMUL, CA DOCTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353221_a_354550]
-
doctoria negăsită, ca libertatea și alimentele, era voioșia, colacul de salvare pe când dictatorii sabordau corabia cu un popor devastat la bord. Actorul Amza Pellea, fapt întrucâtva contradictoriu, a fost de bonton și față de agramații puterii (mai mult sau mai puțin agramați ca cei actuali!). Rolurile sale în filme istorice i-au redus la tăcere pe cenzorii ce credeau că în Mihai Viteazu sau Decebal e un Nicolae Ceaușescu, așa cum credeau că și în Ștefan cel Mare, Mircea cel Bătrân, Burebista, se
AMZA PELLEA. OPTIMISMUL, CA DOCTORIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353221_a_354550]
-
dovedit pronunția și în alte ocazii, pesemne influențat de rezonanțele pe care le aveau, tot în domeniul ideologic, referirile la congresul al nouăsprezecelea al PCUS din măreața URSS, el vorbea despre congresul al XII-lea de la noi pronunțând, pe cât de agramat, pe atât mai cu încăpățânare: „Congresul al Douăsprezecilea”. Și chiar a repetat aceasta, fără jenă, de mai multe ori atunci, precum și alteori, în alte ocazii, cu acea încăpățânare dictatorială de a face lege din incompetențele proprii. De data asta era
FUNCŢIONARUL CA (ŞI CU) PILĂ LA PARTID ŞI ALEGERILE PALAMENTARE EUROPENE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353589_a_354918]
-
care ne învață... congresul al douăsprezecelea care a trasat...”, „...congresul al douăăăsprezecelea care...”... Omul n-avea tată, n-avea mamă și i-ar fi trimis alături de țăranii pe care-i băgase în pușcărie și pe cei care nu respectau gângâveala agramată a patronului. Atunci mi s-a configurat, cât se poate de clar, ce-nseamnă goliciunea pe dinăuntru - malefica goliciune de idei și principii a funcționarului, oricât de înalt ar fi el, care face orice ca să-și slugărească patronul. Funcționarul care
FUNCŢIONARUL CA (ŞI CU) PILĂ LA PARTID ŞI ALEGERILE PALAMENTARE EUROPENE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353589_a_354918]
-
în „Ramuri” a unei recenzii a subsemnatului, despre cartea cu pricina, am aflat de la Ilarie Hinoveanu, că domnia sa fusese editorul cărții, iar în această calitate, împreună cu Dan Ion Vlad ca redactor, au „periat” textul manuscrisului „care era îngrozitor de vărzuit, amalgamat, agramat, încâlcit” În felul acesta s-a încercat stingerea dramei unui om chinuit de convingerea că este un scriitor respins pe nedrept de edituri, „mitraliindu-le” ani în șir cu reclamații de la Hrușciov până la ONU, înscenându-le procese, fiind susținut cu
DUMITRU PANAITESCU-PERPESSICIUS-MANUSCRIS EPISTOLAR INEDIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357066_a_358395]
-
Daniela Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 258 din 15 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pe perne țuguiate n-am vrut să mă ridic Mizând pe moștenirea străbunilor plecați, Am măturat țărâna, fără să mă-mpiedic De stoluri arogante; ieftini și agramați, Mi-am șlefuit aleea curat și cu răbdare Furând numai cu ochii, din paginile dalbe, Acuratețea clipei n-am scăldat-o-n uitare Deși mi-am hrănit viața cu destule nopți albe. Șerpi veninoși și ageri mi-au tot umplut
REMEMBER de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357234_a_358563]
-
în cap și dă cu ciocul în revista „Constelații diamantine”, cu toate că i-am propus, amicalmente, să ne lase în mizeria noastră culturală, să ne simțim și noi bine, că nu avem nevoie de „serviciile” ei de doi bani, înveninate și agramate. Ducă-se cu joimărica pe la alte case, poate se alege cu vreun ou de câță, sau cu un colac, din mila gospodarilor tămâiați. Cu orgoliul unei cloțe literare, împăunându-se cu talentul pe care, nici dacă îl cauți cu lumânarea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
în cap și dă cu ciocul în revista „Constelații diamantine”, cu toate că i-am propus, amicalmente, să ne lase în mizeria noastră culturală, să ne simțim și noi bine, că nu avem nevoie de „serviciile” ei de doi bani, înveninate și agramate. Ducă-se cu joimărica pe la alte case, poate se alege cu vreun ou de câță, sau cu un colac, din mila gospodarilor tămâiați.Cu orgoliul unei cloțe literare, împăunându-se cu talentul pe care, nici dacă îl cauți cu lumânarea
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
idei i-au readus copilăria în minte. Se trezi fredonând cu voce în surdină dar inteligibil: „Nu mai rupe-ți flori copii / Că și ele este vii / Ele este pui de pom / Cum voi sunteți pui de om” - Puțintel cam agramată, dar sună frumos. Ai dat în mintea copiilor? - Nu chiar. Amintiri de pe vremea când ursul a fost păcălit de vulpe și și-a pierdut coada la pescuit. - Probabil tu te temeai de ursul vânjos. Nu realizai că vulpea nu s-
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
colcăie de dialecte și subdialecte ale mizerabilismului autohton: al celor putrezi de bogați și al celor săraci lipiți pământului, al trufașilor și al umiliților, al parlamentarilor și al șomerilor, al târfelor și al cucoanelor simandicoase, al maneliștilor și al tuturor agramaților din presa scrisă și vorbită, al moldovenilor, sudiștilor și ardelenilor, cu toții bălăcindu-se, mai mult sau mai puțin, în mizerabilismul urât mirositor al balcanismului. George PETROVAI Sighetul Marmației 21 iulie 2012 Referință Bibliografică: George PETROVAI - MIZERABILISMUL OMULUI MODERN / George Petrovai
MIZERABILISMUL OMULUI MODERN de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358044_a_359373]
-
se vorbise până acum, de veșmântul sclipitor al limbii române. Cred că nu exagerez cu nimic când spun că este un adevărat caraghioslâc să auzi un fotbalist român plecat în străinătate și care vorbea înainte limba românească, chiar dacă era incorectă, agramată, că vine acum în fața microfoanelor și își caută cuvintele românești pe care, negăsindu-le, le înlocuiește cu cele din italiană, engleză și chiar chineză, mai nou. O mare vină găsesc că are școala, pentru că permite intrarea fără rost a atâtor
LECŢIA DE PATRIOTISM de ION C. HIRU în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358621_a_359950]
-
al vieții ar trebui să fie la limba română. Cultivare limbii trebuie să înceapă cu grădinița și să nu se termine niciodată. Scoala trebuie să-și revizuiască programele, accentuând pe latura practica a limbii. Nu trebuie să scoată limbuți și agramați. Iar Academia trebuie să vegheze prin reguli si legi la corectitudinea limbii. Altfel... Ion Ionescu-Bucovu 30 august 2013 Referință Bibliografică: LIMBA ROMÂNĂ / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 973, Anul III, 30 august 2013. Drepturi de Autor
LIMBA ROMÂNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359988_a_361317]
-
Chișinău: dacă nu v-ați fi născut român v-ar fi plăcut să fiți? Eugen Doga: Orice etnie m-ar fi adus în lumea această, aș fi fost de aceeași viziune, fiindcă Dumnezeu nu se uită la pașapoarte, El este agramat complet, nu cunoaște geografie. A împărțit lumea aceasta după alte criterii. Cred că dacă îmi cădea acest har în Africa, sau altundeva, nu schimba situația. Radio Chișinău: Continuați vă rog propoziția: Eugen Doga este... Eugen Doga: Eu cred că da
La New York se numește Limba Română, acasă Limba Noastră () [Corola-blog/BlogPost/340026_a_341355]
-
Acasă > Orizont > Gânduri > DESPRE CULTURA ANUMITOR SCRIITORI Autor: Dan Norea Publicat în: Ediția nr. 1309 din 01 august 2014 Toate Articolele Autorului Că există agramați printre „scriitori” este o realitate. Site-urile și cenaclurile literare sunt pline. Motivele sunt binecunoscute: au lipsit la orele de gramatică, iar în copilărie și adolescență lecturile erau pe locul 1500 în lista de priorități. Cu siguranta și-au folosit
DESPRE CULTURA ANUMITOR SCRIITORI de DAN NOREA în ediţia nr. 1309 din 01 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/342294_a_343623]