3,979 matches
-
spuse, este jumătate mai slab din cauza pânzei freatice situate mai la suprafață (caracteristic pentru pământul argilos), iar cealaltă parte o reprezintă pământul pietros. Productivitatea slabă a muncii este influențată în mare măsură de calitatea pământului, dar și de precaritatea tehnicii agrare, cea mai mare parte a ei rămânând tradițională, pe tot parcursul evului mediu. În ceea ce priveste culturile, rolul preponderent revine grâului, de cele mai multe ori amestecat cu secară. Urmează orzul, ovăzul de toamnă și de primăvară. Pe proprietățile țărănești, preponderent era
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
Localitatea Ulmeni, cu o economie preponderent agricolă, a fost marcată evident de consecințele primului război mondial. Insuficiența forței de muncă, a inventarului agricol, pierderile umane și materiale suferite din cauza războiului, starea de frământare datorată perspectivei pe care o avea reforma agrară, au avut ca efect imediat, reducerea suprafeței însămânțate. În anul 1921, este legiferată reforma agrară; se declarau expropriate moșiile mai mari de 100 ha. Astfel, 140 de îndreptățiți la împroprietărire, împreună cu instituțiile economice, ecleziastice, școlare, au fost împroprietăriți în Ulmeni
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
mondial. Insuficiența forței de muncă, a inventarului agricol, pierderile umane și materiale suferite din cauza războiului, starea de frământare datorată perspectivei pe care o avea reforma agrară, au avut ca efect imediat, reducerea suprafeței însămânțate. În anul 1921, este legiferată reforma agrară; se declarau expropriate moșiile mai mari de 100 ha. Astfel, 140 de îndreptățiți la împroprietărire, împreună cu instituțiile economice, ecleziastice, școlare, au fost împroprietăriți în Ulmeni, prin aplicarea legii reformei agrare, cu 38 iugăre, loc de casă, 289 iugăre teren arător
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
imediat, reducerea suprafeței însămânțate. În anul 1921, este legiferată reforma agrară; se declarau expropriate moșiile mai mari de 100 ha. Astfel, 140 de îndreptățiți la împroprietărire, împreună cu instituțiile economice, ecleziastice, școlare, au fost împroprietăriți în Ulmeni, prin aplicarea legii reformei agrare, cu 38 iugăre, loc de casă, 289 iugăre teren arător, 195 iugăre pășune și 250 iugăre de pădure . A fost expus exproprierii moșierul local, Karoly Ladislau; era singurul mare moșier local care intra sub incidența legii exproprierii care, se referea
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
exproprierii doar diferența de moșie de peste 100 ha. Cu toate acestea, la nivel național, au fost expropriate aproximativ 2 milioane ha de teren arabil, fiind împroprietăriți în jur de 6 milioane țărani; a fost, de fapt, cea mai amplă reformă agrară din Europa interbelică. Suprafața medie a locului de casă pe împroprietărit era de circa 400 stânjeni, iar suprafața medie a terenului arabil pe împroprietărit, de circa 2 iugăre arător. În ceea ce privește pădurea comunală, aceasta se constituie din pădurile expropriate conform articolului
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
medie a locului de casă pe împroprietărit era de circa 400 stânjeni, iar suprafața medie a terenului arabil pe împroprietărit, de circa 2 iugăre arător. În ceea ce privește pădurea comunală, aceasta se constituie din pădurile expropriate conform articolului 6 din legea reformei agrare, din pădurile lui Karoly Ladislau și Recsei Andrei, din pădurile din Dealul Purcărețului, Dealul Pietrii și Dealul Morii, situate în hotarul satului Chelința, din pădurile aflate în proprietatea lui Wesseleny Rozalia, cele din Dealul Mare (tot din hotarul satului Chelința
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
marea proprietate a fost serios bulversată, proprietăți întinse, atât pe teritoriul localității Ulmeni, cât și pe al satelor din jur (cele aparținătoare), continuau să dețină mari proprietari precum Recsei Andrei, succesorul său, Ludovic, precum și Degenfeld Maxim sau Pechy Francisc. Reforma agrară a avut efecte benefice pentru întreaga societate românească, deci și pentru locuitorii Ulmeniului și a satelor aparținătoare, ducând la consolidarea categoriei țărănimii mijlocii. Țărănimea satului s-a angajat într-un efort susținut în direcția reorganizării gospodăriilor proprii, a cultivării pământului
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
la consolidarea categoriei țărănimii mijlocii. Țărănimea satului s-a angajat într-un efort susținut în direcția reorganizării gospodăriilor proprii, a cultivării pământului primit. Urmarea acestei atitudini - creșterea productivității agricole. Recoltele obținute în primii ani, după intrarea în vigoare a reformei agrare, nu au fost spectaculoase, însă trebuie menționat faptul că, factorii naturali au avut un rol negativ în acest sens; facem aici referire la desele revărsări ale Someșului, în special primăvara, care provocau mai pagube locuitorilor. Un exemplu grăitor în acest
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
început să pună în aplicare politica partidului de construire a unei societăți comuniste după model sovietic stalinist. Pentru a-și spori popularitatea, noul guvern comunist, condus de către dr. Petru Groza, a dat în martie 1945, o nouă lege de reformă agrară, fiind împroprietăriți cu această ocazie, peste 2 milioane de locuitori ai României. Din păcate, comunismul avea să-și arate foarte repede adevărata față, având dorința clară de a distruge proprietatea privată; în martie 1949, este anunțată colectivizarea agriculturii. Cu ocazia
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
împroprietăriți cu această ocazie, peste 2 milioane de locuitori ai României. Din păcate, comunismul avea să-și arate foarte repede adevărata față, având dorința clară de a distruge proprietatea privată; în martie 1949, este anunțată colectivizarea agriculturii. Cu ocazia reformei agrare din martie 1945, pe teritoriul comunei Ulmeni, au fost împroprietărite 129 de persoane, din proprietatea lui Recsei Ludovic și Pecsy Francisc. Din marea proprietate a lui Recsei Ludovic, au fost expropriate 17 iugăre de pământ arabil, 100 de iugăre de
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
de casă sau, între un iugăr și 800 de stânjeni pământ arabil, asigurându-se astfel triumful absolut al micii proprietăți rurale în economia localității. Dacă ar fi să comparăm numărul locuitorilor care au fost împroprietăriți cu pământ cu ocazia reformei agrare comuniste, raportat la suprafața de pământ care a reprezentat obiectul exproprierii, fiind mai apoi folosită pentru împroprietărirea țăranilor, în raport cu cei care au fost împroprietăriți în anul 1921, am constata că diferențele sunt categorice în favoarea ultimei reforme, suprafața de teren pe
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
David - „Iobăgia în Transilvania în sec. al XVI-lea”, vol. I, p.354 • Filipescu, Alexandru - „Istoria Maramureșului”, 1940, p.42 • Glanetașu, Vasile - „Ulmeni, Pasi spre urbanizare”, Baia Mare, 1971, p.7,9 • Arhivele Statului Sălaj, Zalău - „Fond Comisia pentru aplicarea reformei agrare din 1945, în județul Sălaj, comuna Ulmeni”, fasc. I, p.2. • Feneșan, Costin - „Izvoare de demografie istorică”, vol. I, București, 1986, p.214 • Regia Națională a pădurilor „ROMSILVA”, op.cit., p.24,25 • „Gazeta de Maramureș” - art. „Familii nobiliare de Maramureș
FUNCŢIILE GEOECONOMICE ACTUALE ALE ORAŞULUI ULMENI-MARAMUREŞ (1) de MIRCEA BOTIŞ în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 by http://confluente.ro/mircea_botis_1473651027.html [Corola-blog/BlogPost/360144_a_361473]
-
șopterii, muieri cu felurite daruri, spioni, turnători sau simplii aplaudaci. Toți având însă un singur scop! Să facă avere. Și chiar reușeau! Numai că, împărăția nefăcând războaie sau alte forme mai moderne de a te îmbogăți precum: afaceri, producție industrială, agrară sau comerț, curtenii jefuiau cu mare pasiune și admirabilă abilitate tot ce se mai găsea prin ogradă, lăsat de vechea și nefericita societate anterioară atunci când noroadele erau oprimate și supuse tuturor chinurilor. Putem spune chiar că se reușise o izbândă
BASM POLITICALY CORRECT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1461569302.html [Corola-blog/BlogPost/380704_a_382033]
-
încercat și coreenii să dea de lucru croitoreselor brăilence, dar au dat faliment -Insula Mare a Brăilei, privatizata, mai produce ceva cereale. Să mai vorbim de Centrală Industrială Siderurgica Galați? Construit în ciuda opoziției URSS care ne dorea o țară predominant agrara, începe să producă în 1968, ajungând în 1972 la 50.000 angajați. Anul 1988 este anul de vârf, cu 8 milioane tone de oțel, reprezentând 8% din producția mondială, hotăram prețul oțelului la bursă; este al doilea mare furnizor de
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1481794886.html [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
anii 1918-1938. În primul caz, perioada a fost marcată de un progres uluitor: de la Unirea Principatelor (1859), care pune bazele statului român modern, la câștigarea independenței (1877/ 1878). Politica de reforme a lui Alexandru Ioan Cuza, în primul rând reforma agrară din anul 1864, și politica de modernizare promovată după aceea de Carol I au făcut ca statul român să se smulgă din înapoierea determinată - în principal - de dominația otomană și să se modernizeze rapid. Progresele au fost vizibile pe toate
DESPRE REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989, DESPRE REVOLUŢIONARI ŞI CLASA POLITICĂ DE ASTĂZI, ÎNTR-UN DIALOG CU DOMNUL ACADEMICIAN FLORIN CONSTANTINIU… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1418026161.html [Corola-blog/BlogPost/382078_a_383407]
-
mașinile de primă necesitate”. În privința comunicațiilor (cauza pierderilor din agricultură) aceiași membri ai comisiei din Gorj arătau că “lipsa totală a căilor de comunicație este 30 Ion Ionescu, Agricultura română din județul Mehedinți, București, 1868; Dan Berindei, Nichita Adăniloaie, Reforma agrară din 1864, București, 1964; Constantin C. Giurescu, Viața și Opera lui Vodă Cuza , București, 1966, p.268-290; Nichita Adăniloaie, Cuza Vodă și problema agrară, în vol. Cuza Vodă. In memoriam, Editura Junimea, Iași, 1973, p.329-362; Ion Pătroiu, op.cit., p.
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
este 30 Ion Ionescu, Agricultura română din județul Mehedinți, București, 1868; Dan Berindei, Nichita Adăniloaie, Reforma agrară din 1864, București, 1964; Constantin C. Giurescu, Viața și Opera lui Vodă Cuza , București, 1966, p.268-290; Nichita Adăniloaie, Cuza Vodă și problema agrară, în vol. Cuza Vodă. In memoriam, Editura Junimea, Iași, 1973, p.329-362; Ion Pătroiu, op.cit., p.112-165; Idem, Aspecte ale relațiilor dintre țărani și proprietari în Oltenia în preajma reformei agrare din 1864, în “Analele Universității din Craiova”, seria Istorie-Geografie, Filologie
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
București, 1966, p.268-290; Nichita Adăniloaie, Cuza Vodă și problema agrară, în vol. Cuza Vodă. In memoriam, Editura Junimea, Iași, 1973, p.329-362; Ion Pătroiu, op.cit., p.112-165; Idem, Aspecte ale relațiilor dintre țărani și proprietari în Oltenia în preajma reformei agrare din 1864, în “Analele Universității din Craiova”, seria Istorie-Geografie, Filologie, an I, 1972, p.34-42; Mite Măneanu, Agricultura și comerțul românesc în secolele XVIII-XIX,Drobeta Tr Severin, 1997, p.219-234; Idem, Reforma agrară din 1864 în județul Mehedinți, în “Mehedinți
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
țărani și proprietari în Oltenia în preajma reformei agrare din 1864, în “Analele Universității din Craiova”, seria Istorie-Geografie, Filologie, an I, 1972, p.34-42; Mite Măneanu, Agricultura și comerțul românesc în secolele XVIII-XIX,Drobeta Tr Severin, 1997, p.219-234; Idem, Reforma agrară din 1864 în județul Mehedinți, în “Mehedinți - istorie și cultură”, II, Drobeta Tr-Severin, 1980, p.347-358; N. Chipurici, Un secol din viața satelor mehedințene (1800-1907). Catalog de documente, București, 1982, p.266- 290; Gheorghe Cristea, Probleme ale modernizării agriculturii României
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
privind defrișările din pădurile unor proprietari din Mehedinți, Gorj sau Vâlcea, ca și pentru mai buna utilizare a locurilor sterpe, nisipoase din Dolj, Romanați aparținând, de asemenea, unor mari proprietari. Aplicarea Legii rurale din 1864 și înfăptuirea acestei ample reforme agrare s-a realizat și în Oltenia, în timp, cu destule greutăți. Esențial a fost faptul că în marea lor majoritate foștii boieri olteni au cooperat cu autoritățile în transpunerea în practică a măsurilor stabilite 31, iar în unele locuri chiar
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373621995.html [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
să se epuizeze și țările în curs de dezvoltare, în special Africa, au nevoie de mai mult sprijin pentru combaterea sărăciei și a foamei cronice. Reducerea dependenței agriculturii de sursele de energie fosilă, utilizarea produselor biologice, păstrarea solurilor fertile, precum și adaptarea Politicii Agrare Comune la situația crizei alimentare, sunt câteva din elementele cele mai importante care trebuie luate în considerare pentru a trece peste acest impas. în scris. -(HU) Cea mai importantă chestiune în privința sectorului agricol comunitar este, în 2009, felul în care
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
agriculturii care va avea loc în luna mai la Brno. Colegul meu din guvern, Petr Gandalovič, este nerăbdător să deschidă această dezbatere. Obiectivul nostru este să coordonăm o discuție privind viitorul PAC axată pe următoarele aspecte: explorarea instrumentelor de politică agrară, în special în domeniul plăților directe, care ar face posibilă utilizarea nediscriminatorie și efectivă a resurselor financiare colectate de la plătitorii de taxe europeni și cheltuite pentru PAC, sporirea competitivității agricultorilor europeni, îmbunătățirea poziției industriei agricole și alimentare europene pe o piață
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
mai ales ale economiei lor agricole. Cu toate acestea, amendamentele prezentate de Grupul Partidului Popular European (Creștin-Democrat) adoptate în plen schimbă complet raportul. Și un exemplu ar fi amendamentul 3, care le refuză populațiilor dreptul de a-și defini propriile politici agrare. Domnule președinte, doamnelor și domnilor, am votat în favoarea celei de-a doua revizuiri a Acordului de parteneriat ACP-UE ("Acordul de la Cotonou”). Acest acord, care reglementează relațiile de cooperare politică, comercială și de dezvoltare dintre Uniunea Europeană și cele 77 de țări
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
0,5 % la taxarea tranzacțiilor financiare, încă 500 de miliarde de euro vor deveni disponibili pentru Uniunea Europeană. Acești bani pot servi unei redresări bazate pe politici în materie de muncă, formare, cercetare, salarii și pe noile politici ecologice, industriale și agrare. În consecință, trebuie să trecem la acțiune. Trebuie să avem curajul de a vota în favoarea principiului unei asemenea taxe și, apoi, de a o pune în aplicare. (DE) Dle Președinte, dle comisar, doamnelor și domnilor, în Parlamentul Austriei și în Guvernul Federal
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]
-
în armonie cu natura și întărirea coeziunii în Uniunea Europeană sunt în egală măsură factori vitali pentru prevenirea dezastrelor. (FR) Domnule președinte, doamnelor și domnilor, câteva regiuni europene au fost lovite de fenomene meteorologice excepționale care au generat uriașe pagube materiale, economice, agrare și de mediu și au cauzat, din nefericire, prea multe pierderi de vieți omenești. Îndrăznesc să sper, domnule comisar, că dincolo de cuvenitele condoleanțe, Fondul de solidaritate al Uniunii Europene, instrument european care este util în acest caz, va putea fi pus
Volumul de Lucrări ale Parlamentului European, Versiunea 7 [Corola-other/Administrative/92301_a_92796]