294 matches
-
produc o sâcâială, un disconfort în spectator. Pentru un spectator, e greu de acceptat că, în loc de entertainment, primește o temă pentru acasă. De aceea, mulți dintre ei, tocmai pentru a-și pune comoditățile la adăpost, vor prefera să se declare ”agresați”. 4. M-am întrebat și eu, în aproape aceiași termeni, și n-am ajuns la vreo concluzie. Mi s a zdruncinat, în schimb, convingerea asta cu arta. 5. Supa culturală din jur se modifică, la fel ca prețurile pe teren
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
lua forma: „La naiba, ți-am spus să mă consulți întotdeauna”. Agresiunea verbală și sexul persoanei Bazându-ne pe plângerile înregistrate în mai multe ramuri economice cu privire la agresiunea verbală, putem trage concluzia că femeile sunt de două ori mai des agresate verbal decât bărbații. Investigând motivele acestei diferențe între sexe, vom descoperi cum să ne pregătim pentru a pune capăt atacurilor verbale, indiferent dacă victima este bărbat sau femeie. Așa cum explică dr. Pat Heim și alți experți în problemele legate de
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
în moduri destul de diferite. Femeile care sunt agresate verbal își vor exprima deseori reacția printr-o formulare introvertită („Lasă-mă să îți spun cum m-am simțit când mi-a spus asta”). În acest caz, accentul cade pe sentimentele femeii agresate, iar nu pe acțiunile agresorului. Un bărbat, în aceleași circumstanțe, își va exprima mai degrabă reacția într-un fel extravertit („Uite ce mi-a spus nenorocitul ăla”). În acest caz, accentul cade mai degrabă pe acțiunile agresorului decât pe sentimentele
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
arăta cum trebuie și profesional. Și se plâng că tu strici imaginea tuturor, întrucât de cele mai multe ori nu arăți aranjată sau îngrijită. Nu fac decât să îți spun ce am auzit de le ceilalți”. 10. „Mi se întâmplă să fiu agresată verbal atunci când șeful se oțărăște le mine, apoi iese val vârtej din birou ca să se liniștească”. Nu toți agresorii se folosesc de multe cuvinte. Un „La dracu’, Donna!” exasperat din partea șefului, urmat de întoarcerea lui pe călcâie și părăsirea încăperii
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
este momentul pe care îl aștept. Mă lansez într-o predică despre reglementările departamentului de resurse umane, de decența și demnitatea de la locul de muncă, și despre hotărârile tribunalelor care au acordat despăgubiri de sute de mii de dolari angajaților agresați și hățuiți. Mă simt precum un misionar care propovăduiește limbajul decent la locul de muncă. Dar care ar fi alternativa?” Tehnica 20. „Folosesc tehnica popularizată acum câțiva ani de psihologul Pete Smith. Funcționează în felul următor: atunci când cineva se află
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
determina schimbări majore în societate. Mineriada care a urmat a fost o soluție extremă, politicienii de la putere temându-se cumplit pentru viitorul lor personal. Minerii au fost chemați și ajutați să vină cât mai repede la București. Imaginile prezentând studenți agresați cu bâte de mineri (sau tineri ori intelectuali în vârstă) au făcut înconjurul lumii, diminuând considerabil simpatia câștigată de noi pe plan internațional. Lucrurile din România au devenit evidente în exteriorul țării. Principalii lideri ai studenților au fost bătuți și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
procedeze cum procedează cu cârnățarii pe care-i prind la schimb de valută. Deci, nu Patriciu a aruncat-o de data asta“. Așa se raportează Vântu la stat și la lege. Ultima redută e postul TV. Justiția trebuie intimidată continuu, agresată și ținută la distanță cu ajutorul „armatelor regulate“, la comanda cărora se află el. Restul, îl știți. Kovesi a rămas procuror general, anchetele și-au văzut de drum. Vântu este azi anchetat în două dosare. Într-unul este acuzat de favorizarea
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
uneori, mai complexe. Un exemplu, furnizat de , îl vom comenta în cele ce urmează. Anume, un subiect pentru care decorporalizările erau un lucru curent, se visează, într’o îmbrăcăminte străină și cu altă înfățișare, într’un loc unde este urmărit, agresat și ucis, moment în care s’a trezit. Ziarele de a doua zi au relatat cazul, identic ca desfășurare, loc, dar și ca înfățișare și îmbrăcăminte a victimei. Adică, victima, sub stressul urmăririi, a suferit o detașare; un medium detașat
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
ca persoană, ci întreaga comunitate de indivizi, creând prin această practică o „cultură a fricii” în scopul intimidării și terorizării. Această atmosferă de reprimare dezvoltă o stare de tensiune psihosocială. Familiile persoanelor torturate sunt și ele, la rândul lor, culpabilizate, agresate, hărțuite și umilite, marginalizate social. Persoanele care prezintă risc crescut pentru reprimarea prin tortură sunt următoarele: opozanții politici, activiștii pentru drepturile omului, liderii sindicali, de partid și ai studenților, minoritățile etnice, refugiații, jurnaliștii, persoanele arestate și supuse interogatoriilor. În rândul
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
c) carcinogeneza infecțioasă. Cum se observă, toate aceste trei teorii puneau în prim-planul atenției factorul cauzal-declanșator al neoplaziilor și nu se preocupau decât tangențial (citește insuficient) de evenimentele care se produc în structura și funcțiunile „țintei“, respectiv în celula agresată și în organism - privit ca un tot unitar susceptibil. Abia după 1970, cercetătorii au restabilit echilibrul aprecierilor asupra procesului carcinogenetic, dând importanța cuvenită atât etiologiei cât și efectelor produse de factorii carcinogeni (fizici, chimici, infecțioși) asupra diferitelor componente ale celulei
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
stimuli matricei extracelulare este o condamnare la moarte prin apoptoză. In vivo, această condamnare este foarte importantă pentru homeostazie, deci pentru continuarea vieții. Se evită astfel colonizarea (citește metastazarea necanceroasă) a altor țesuturi cu „elemente rătăcitoare“ desprinse accidental din țesuturile agresate. Semnalul poate fi însă favorabil multiplicării, creșterii și supraviețuirii celulare, în cazul în care toate cerințele homeostazice sunt îndeplinite (una din ele fiind stabilirea de conexiuni corecte cu congenerele). Încă de la început sunt de făcut cel puțin două precizări: a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
suntem încă departe de a face un inventar al acestor procedee. Redăm în continuare câteva dintre aceste strategii: a) scoaterea din funcțiune a frânelor multiplicării celulare; b) folosirea în avantajul virusurilor oncogene a „terenului“ viciat al materialului ereditar al celulei agresate (polimorfismul p.53 ca factor predispozant al imortalizării de tip neoplazic); c) interferența cu procesul apoptotic. Încă din anii ’90, au apărut lucrări care dovedeau că atât in vivo cât și in vitro, anumite proteine virale anihilează efectul supresor al
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
care infecția naturală cu SV40 (inclusiv la om) induce starea de precancer în organismele infectate. În cele ce urmează, vom oferi câteva exemple referitoare la acțiunea inhibitoare pe care proteinele oncogene virale o exercită asupra sistemului reglator al multiplicării celulei agresate. Dată fiind marea frecvență a infecțiilor herpetice cu tipurile 1 și 2, s-a încercat încă din anii ’50-’60 ai secolului XX să se prepare un vaccin, din păcate cu metodologia timpului de atunci, bazată pe ideea inactivării infecțiozității
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
R). Redăm, după S. J. Flint și R. A. Gonzales (2003),58 o asemenea schemă unde se remarcă faptul că și această oncoproteină posedă în structura ei subunități proteinice (NES, SUMO-1, RNP, NLS) specializate în diferite acțiuni care tulbură metabolismul celulei agresate. Introducerea și utilizarea din ce în ce mai largă a culturilor celulare în virusologie (anii ’50-’60) a stimulat în deceniul 1970-1980 o serie de studii de citogenetică virală din care a reieșit cu claritate că unele virusuri atacă materialul ereditar al celulei parazitate
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
oncogene, s-a precizat că proteinele ATM sesizează în special rupturile ambelor catene ale ADN provocate de radiațiile ionizante (IR), iar cele ATR defectele „furcii“ în timpul replicării semi conservative. În general, ca urmare a „alarmei“ dată de senzori în celula agresată, se declanșează o suită de procese „în cascadă“, care constau din transducția (traducerea) sem nalelor de alarmă și transportul lor la nivelul unor efectori ce declanșează „la concret“ răspunsul celular. Proteinele codificate de genele ATM și ATR acționează în primul
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
apoptozei Dacă interacțiunea dintre virusuri și celulele victimă ar fi una constant litică, în sensul că totdeauna rezultatul final ar fi moartea celulei, o asemenea relație ar fi făcut ca virusurile să dispară din istoria naturală a viețuitoarelor. Odată cu celula agresată și ucisă, ar fi dispărut și parazitul obligatoriu viral. Acest lucru nu s-a întâmplat, între diferitele virusuri și gazdele lor celulare desfășurându-se o competiție milenară de adecvări (adaptări) structurale și funcționale, de „născociri“ de arme tot mai sofisticate
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în perioada anilor ’70, a celor trei gene care asigură multiplicarea retrovirusurilor (Gag, Pol și Env), a apărut încă de pe atunci drept o realizare importantă, dar incompletă, deoarece nici una dintre aceste gene nu era implicată în transformarea canceroasă a celulei agresate. Este meritul lui G. Steven Martin 14 (n. 1943), cercetător în departamentul de biologie celulară și moleculară a Universității Berkeley - California, de a fi semnalat, în 1970, prezența în genomul virusului Rous a unei a patra gene care este responsabilă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
particule de virus; | 2875. Contribuția oncovirusologiei la descifrarea mecanismelor moleculare ale carcinogenezei în general - unor variante ale sușei Bryan în care lipsește și gena Pol (care codifică asamblarea structurală a reverstranscriptazei, absolut necesară transcrierii ARN viral în ADN-ul celulei agresate). În ambele situații, celula singulară infectată cu o unică particulă virală se transformă în sens neoplazic, dar fie că nu eliberează particule noi de virus infecțios, fie că eliberează totuși particule noi de virus, dar acestea nu sunt infectante (ca
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
a moleculelor de ADN defectuoase. De asemenea, proteina X codificată de virusul hepatitei B, interacționează cu proteina UVDDB, oprind-o să acționeze eficient în repararea ADN. Integrarea celulară a virusului herpetic Kaposi (KSHV) activează expresia telomerazei, ducând la imortalizarea celulei agresate (S. C. Verma et al., 2004).62 c) Unele virusuri codifică supresori ai ARN interferenți. ARN interferența este adesea un mecanism de apărare antivirală (experiențe doveditoare la plante și insecte). De data aceasta nu este vorba de un mecanism de apărarea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de secvențe ADN specifice și de alți factori celulari cum ar fi MDM2, TBP și WT-1. Toate aceste procese fiziologice proprii sunt profund tulburate de legarea proteinei virale HB X de capătul C-terminal al proteinei p53 din celula hepatică agresată. Este dereglat consensul obligatoriu al ADN-ului și funcția de transcripție transactivatoare. Legarea are loc în citoplasmă blocând intrarea proteinei p53 în nucleu. Proteina virală HB X inhibă, de asemenea, legarea XBP (o proteină de reparare a ADN-ului) de
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
sau „interconjugale”. Pravila promulga: „Cela ce va face silă a muiare văduvă, acela se va certa cu banii după destoinicia acelui obraz”402. O „slugă domnească” ofensată Imposibilitatea de a reacționa consistent la violență în lipsa protectorului (des invocata fragilitate feminină agresată) și de a declanșa ulterior măsuri punitive substanțiale sporea vulnerabilitatea văduvelor, și ca persoane (și „ținte” ale agresiunii), și în ipostaza de mame ale unor fete aduse în situația de victime. Se întâmpla uneori ca „soțiile”, incriminate în „capul” citat
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
provocat, declanșat, Întreținut de conduita partenerului relației interpersonale ce suportă consecințele agresiunii. De aici, ideea clară pentru psihologia aplicată, cum este cazul psihoterapiei, de a acționa nu unilateral (fie numai asupra celui acuzat de comportament agresiv, fie numai asupra celui agresată, ci asupra cuplului agresor-agresat care capătă În timp proprietatea de a oferi “cadrul” manifestării agresivității (cel agresat poate, direct sau indirect, voluntar sau involuntar să se constituie Într-un factor de potențare a conduitei agresive a partenerului respectivă. 2. Ce
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
îi cere prietenei și angajatei sale de nădejde să-l elimine fizic. Fostul activist pentru triumful mișcării de stînga e acum identificat drept conducător al amintitei secte religioase și i se spune Liderul. Doamna (după ce preia în grijă o fetiță agresată sexual, venită din munți, din organizația lui Fukada) are convingerea că Liderul întreține relații intime cu fetele pre-pubere ale sectei, ca parte dintr-un ritual sacru. Aomame primește sarcina de a opri acest masacru, lichidîndu-l pe agresor. Ca și Tengo
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
respectivi la alba-neagra și a negat că ar fi agresat-o sau că i-ar fi luat telefonul mobil. Susținerile acestuia sunt contrazise de declarațiile a trei martori. Doi dintre ei chiar au văzut când fata a fost scuipată și agresată. acte normative l Ordinul nr. 2 017/2005 al ministrului finanțelor publice pentru aprobarea modelului și conținutului unor formulare prevăzute la titlul III din Legea nr. 57172003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare: M.O. nr. 56/20
Agenda2006-06-06-politia () [Corola-journal/Journalistic/284728_a_286057]
-
d-sale, medicul a externat-o din spital cu un traumatism cranian, o fractură la nas și brațul drept cu un hematom de la umăr la mînă, medicul declarînd că nu se poate exclude, timp de două săptămîni, o congestie cerebrală. Agresata a cerut însă imediata externare. Știa că �numai reacțiile din presa franceză îmi puteau evita recidiva. Era important să se știe imediat la București că incidentul nu face decît să-mi sporească agresivitatea. Ar fi fost contraindicat să-mi ofer
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]