306 matches
-
instalații pentru prelucrarea lemnului; ... p) instalații pentru produse textile și de pielărie; ... r) fabricarea, comercializarea și utilizarea substanțelor periculoase și a pesticidelor; ... s) instalații de depozitare a produselor petroliere, petrochimice și chimice; ... ț) unități industriale pentru fabricarea produselor alimentare și agrotehnice; ... u) unități de ecarisaj. ... 8. Alte lucrări sau instalații a) îmbunătățiri funciare realizate prin lucrări de artă, precum și intervențiile pe suprafețe care sunt mai mari de 200 ha și/sau acompaniate de măsuri tehnice în scopuri agricole, ca irigarea sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/140943_a_142272]
-
o aromă de muscat. De la soiul Vostorg a moștenit capacitatea de acumulare intensivă a zahărului: 17-23%; aciditatea: 6-8 g/l. Este transportabil. Din lăstari, 75-90% sunt fertili, fiecare formând câte 1,4-1,8 struguri. Este înalt productiv. Pe un fon agrotehnic sporit (irigare, introducerea îngrășămintelor, tratarea cu substanțe fiziologic active) brusc crește recolta, fără a se pierde din calitatea strugurilor. Este capabil de a se păstra îndelung pe butuci, ceea ce permite de a prelungi perioada recoltării. Rezistența la bolile criptogamice este
Talisman (strugure) () [Corola-website/Science/329068_a_330397]
-
al Partidului Comunist din R.S.S. Moldovenească (1961-1980). s-a născut la data de 21 decembrie 1917/3 ianuarie 1918, în satul Alexandrovca din regiunea Nikolaev (astăzi în Ucraina), într-o familie de țărani. După absolvirea în anul 1937 a Colegiului Agrotehnic din Voznesensk (regiunea Nikolaev), a lucrat în calitate de agronom superior al SMT Catarjinscaia, raionul Țebricovo, regiunea Odessa. Între anii 1938-1942 a fost student la Academia de Medicină Veterinară a RKKA (Armata Roșie a Muncitorilor și Țăranilor) (Moscova). În anul 1940 a
Ivan Bodiul () [Corola-website/Science/311961_a_313290]
-
pe pantele cu o înclinare de peste 4-6 grade, puternic erodate și cu fertilitatea parțial pierdută (24%). 3) soluri de acumulare, întîlnește pe văile rîurilor și în vîlcele, cu o salinizare și umiditate excesivă (12%). Pentru rezolvarea unor probleme de ordin agrotehnic, tehnologic și ameliorativ are importanțe clasificarea solurilor după textură. Solurile cu proprietăți fizice bune constituie 80% din teritoriul republicii invlusiv 63% argiloase ușoare și luto-argiloase și 17% lutoase și luto-nisipoase. Solurile argiloase grele ocupă 1% din suprafață, solurile nisipo-lutoase - 3
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
combatere a efectelor secetei asupra platelor cultivate. Este uneori utilizată în combinație cu desecarea (drenajul) pentru ameliorarea de soluri salinizate sau pentru evitarea salinizării solurilor irigate și/sau desecate. Irigația se efectuează printr-un sistem de măsuri economico-organizatorice, tehnice și agrotehnice. Prin irigația rațională se creează condiții favorabile pentru creșterea și dezvoltarea plantelor asigurând recolte mai bune și stabile de culturi agricole, independente de cantitatea de precipitații atmosferice. Irigația se poate efectua în timp în mod periodic (la anumite termene și
Irigație () [Corola-website/Science/311569_a_312898]
-
mult insular, intensitatea cea mai mare fiind în județul Tulcea. Animal exclusiv de stepă cultivată sau cu vegetație spontană bogată, ocupând biotopuri atât cu coline, cât și în plin șes, construindu-și galeriile, de obicei, în terenuri înțelenite, nesupuse lucrărilor agrotehnice. Activitatea cea mai intensă în primele ore ale serii și dimineața înainte de răsăritul soarelui. Trăiește izolat, în galerii construite la 60-80 (rar 150) cm adâncime, cu o galerie mai simplă și separată pentru pui, căptușită cu ierburi moi. Prima reproducere
Hamster românesc () [Corola-website/Science/326521_a_327850]
-
140 Ru, SO 4-4. Forma de conducere recomandată este Guyot pe semitulpină, încărcătura de rod care se lasă la tăiere este de 20 ochi/m2 , de cele mai multe ori repartizată pe elemente lungi. În plantații se aplică un complex de lucrări agrotehnice ca: plivitul lăstarilor sterili, copilitul, tratamente fitosanitare mai dese, în special împotriva manei. Strugurii sunt mari, acumulează cantități modeste de zaharuri, 120-135 g/l, iar aciditatea este de 3,7-4,9 H2SO4 . Producția de struguri este mijlocie, 15-16 t/ha
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]
-
ca lupul, vulpea. Se remarcă prezența unor elemente termofile mediteraneene:broasca testoasa. În cuprinsul acestei unități geografice predomină solurile cenușii și solurile brun-roșcate ce fac parte din categoria celor argiluiluviale, numite argiluvisoluri (soluri de fertilitate mijlocie, necesitând îngrășăminte și lucrări agrotehnice speciale) În cuprinsul acestei unități geografice de relief există cele mai numeroase rezervații naturale din România. Rezervații paleontologice: Bahna - punct fosilier Rezervații speologice: Peștera lui Epuran Rezervații de peisaj și floră: "Podul natural" și "Pădurea de liliac" de la Ponoarele este
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]
-
Drobeta-Turnu Severin, din categoria celor mari, important port fluvial și centru industrial. Din punct de vedere agricol, Podișul Mehedinți se înscrie în zona agrogeografică de deal și de podiș, cu soluri mai puțin fertile care necesită îngrășăminte chimice și lucrări agrotehnice speciale. Predomină creșterea animalelor: bovine și ovine pe baza pajiștilor naturale și a culturilor de plante furajere și porcine. Se practică de asemenea pomicultura cu plantații de pruni, meri, cireși și viticultură în Depresiunea Severinului. Podișul Mehedinți nu dispune de
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]
-
și apoi cea a grâului. Sub aspectul tehnicii, efectivul și starea echipamentului agricol din gospodăria țărănească au continuat să fie rudimentare și insuficiente. Principalele unelte agricole au rămas mai departe plugul, rarița, sapa, secera, coasa, etc. care în lipsa unor metode agrotehnice nu asigurau recolte necesare unui trai îmbelșugat. Grâul se cosea cu coasa, se strângea în claie de paie, se încărca în căruțe și apoi se ducea la „ceată”. Ajunși la ceată, aceste claie se descărcau cu furcile și se introduceau
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
demonstrat prin notificarea trimisă CE că fermierii români din toate sectoarele agricole se confruntă cu o lipsă acută de capital (în condițiile creșterii constante de prețuri la inputuri), exploatațiile cele mai afectate fiind cele care au investit și aplică tehnologii agrotehnice mecanizate în scopul obținerii de produse agricole primare destinate comercializării. Acestea se regăsesc atât în sectorul vegetal, horticol cât și zootehnic. Ajutoarele se vor acorda până la finalul lui 2011 sub forma unor subvenții directe pentru toți fermierii din toate sub-sectoarele
Aproape 12.000 de fermieri români vor beneficia de ajutor de la stat () [Corola-journal/Journalistic/26628_a_27953]
-
viticultură. Ampelografia studiază soiurile de viță de vie roditoare și de portaltoi sub următoarele aspecte: originea soiurilor de viță de vie (originea ecologo - geografică și cea genetică); metodele și metodologiile folosite în descrierea soiurilor și studiul acestora privind însușirile agrobiologice, agrotehnice și tehnologice; comportarea soiurilor de viță de vie în diferite ecosisteme viticole, în vederea repartizării judicioase a fiecărui soi sau grupe de soiuri în acele condiții ecologice în care el își valorifică la maximum potențialul de producție, precum și în vederea realizării sortimentelor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Vitis vinifera. Acordând o atenție deosebită soiurilor românești, autorul împarte soiurile, după epoca de maturare a strugurilor (pe cele de masă) și direcția de producție pentru cele de vin, iar descrierea acestora este amănunțită utilizând elemente de descriere botanică, caracteristici agrotehnice și însușiri tehnologice. O publicație științifică de mare anvergură în domeniul ampelografiei românești, apărută în perioada 1959-1970 sub semnătura și coordonarea academicianului Gh. Constantinescu, o constituie "Ampelografia RPR" și ulterior "Ampelografia RSR" în opt volume. În această operă se regăsesc
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fost întocmită lista soiurilor de viță de vie recomandate și autorizate la plantare în arealele viticole delimitate în România (1979, 1984). O lucrare de referință în ampelografie, care aduce o contribuție deosebită la cunoașterea însușirilor biologice, a caracteristicilor tehnologice și agrotehnice a soiurilor de viță de vie cu însușiri de apirenie, o reprezintă "Ampelografia soiurilor apirene" (1976), elaborată de Gh. Constantinescu și Adriana Indreaș . Cercetările în domeniul ameliorării viței de vie se intensifică și mai mult după anul 1980, fiind orientate
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în cadrul soiurilor de viță de vie. 1.5. METODE DE CERCETARE FOLOSITE ÎN AMPELOGRAFIE Cercetarea ampelografică este strâns legată de soi sau specia din care provine, în relație directă cu factorii de mediu față de care acesta reacționează și cu lucrările agrotehnice cu care intervine omul asupra sa. În principiu soiul reprezintă suma însușirilor biologice și economice, care îl transformă în principalul mijloc de producție. Soiul este definit ca fiind o grupă de indivizi asemănători, ce se înmulțesc pe cale vegetativă și care
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiurilor de viță de vie se folosește schema elaborată de Gh. Constantinescu (1958), în deplin acord cu schema internațională, dar care este mult mai amplă, folosind în plus unele însușiri agrobiologice (coeficienți de fertilitate, indici de productivitate) dar și unele agrotehnice și tehnologice. Această schemă cuprinde doisprezece părți: 1. Denumirea soiului , prin care se precizează numele sub care este cunoscut acesta cel mai frecvent în țara noastră și în alte țări; 2. Sinonimele , adică denumirile folosite în paralel pentru același soi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
4 pînă la 7. 6. Strugurii ca și boabele, reprezintă principalele organe ce însumează caractere morfologice importante pentru descrierea și recunoașterea soiurilor de viță de vie. Prezintă o variabilitate foarte pronunțată, fiind influențate de condițiile climatice (precipitații) și de măsurile agrotehnice aplicate (regimul de fertilizare, normele de irigare, sistemul de tăiere, sarcina de rod lăsată la tăiere). Observațiile asupra strugurilor se efectuează la maturarea deplină a acestora și vizează: numărul de struguri pe lăstar, lungimea, lărgimea, compactitatea strugurelui, lungimea pedunculului și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
metode apare în momentul identificării unui soi necunoscut, deoarece există caractere care pot fi considerate stabilite (sexul florii, culoarea boabelor, gustul pulpei, prezența semințelor etc.) și unele care prezintă o variabilitate mai pronunțată, fiind puternic influențate de condițiile climatice sau agrotehnice (mărimea frunzei, gradul de sectare al limbului, desimea perilor, mărimea strugurilor și a boabelor etc.). 2.5.1. DESCRIPTORI PENTRU CARACTERELE MORFOLOGICE ALE SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE Pentru caracterele morfologice ale soiurilor de viță de vie, au fost elaborați
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și plantații silvice. În afara molisolurilor, suprafețele aparținând comunei Scobinți sunt reprezentate de hidrosoluri(soluri umede, cu un potențial redus de fertilitate, un grad ridicat de compactitate și regim anaerob, care le face inutilizabile pentru culturi de câmp, cu excepția unor amenajări agrotehnice), protisoluri (reprezentate de aluviosoluri, care ocupă porțiuni reduse în cadrul luncii Bahluiului și afluenților săi, majoritatea fiind slab gleizate și salinizate, având o fertilitate moderată) și luvilosoluri (prezente, în special, în arealele ocupate de pădure, unde s-a dezvoltat o vegetație
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
și cu frecvențe și viteze mari ale vântului). Eroziunea în suprafață se manifestă în bazinul hidrografic Bahluieț pe terenurile în pantă destinate culturilor agricole (îndeosebi prășitoarele: porumbul, floarea soarelui, cartoful, sfecla, fasolea). Revenirea în ultimii ani la practicarea unor lucrări agrotehnice improprii, cu arături în lungul versanților (din deal în vale) accentuează serios rata de eroziune și degradare a acestor terenuri. Prin cercetările efectuate la Stațiunea de Cercetări pentru Combaterea Eroziunii Solului Perieni (Bârlad) se precizează că prin folosirea unor astfel
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
prin folosirea unor astfel de lucrări, producția agricolă se reduce, iar eroziunea solului crește de 3,6 ori., în primul rând datorită scurgerilor care se concentrează pe urmele roților și brăzdarelor. Referindu-se la același aspect legat de influența lucrărilor agrotehnice asupra accelerării eroziunii, alți autori arată că pe urmele pneurilor se formează adevărate canale late de 60 cm și adânci de 1015 cm (chiar mai mult), materialul transportat, care ajunge la 680 m3 / ha, provocând la baza versantului depuneri groase
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
și cu frecvențe și viteze mari ale vântului). Eroziunea în suprafață se manifestă în bazinul hidragrafic Bahluieț pe terenurile în pantă destinate culturilor agricole (îndeosebi prășitoarele: porumbul, floarea soarelui, cartoful, sfecla, fasolea). Revenirea în ultimii ani la practicarea unor lucrări agrotehnice improprii, cu arături în lungul versanților (din deal în vale) accentuează serios rata de eroziune și degradare a acestor Principalele toponime privind impactul antropic asupra reliefului Prin diversitatea denumirilor de forme de relief, ape, vegetație, nume de sate și de
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
se pot întâlni peste 10 exemplare de adulți și larve. S-a constatat că varza roșie și creață sunt mai puțin atacate de acest dăunător. Măsuri de prevenire și combatere Se aplică un complex de măsuri și anume: a) măsuri agrotehnice: o pregătirea corespunzătoare a terenului prin executarea arăturilor și lucrărilor de întreținere în timpul perioadei de vegetație; o strângerea resturilor vegetale după recoltare și distrugerea buruienilor, lucrări ce contribuie la micșorarea biologică a dăunătorului; o rotația culturilor; o pe suprafețe mici
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
varza de toamnă pentru căpățână, dacă infestarea se produce la scurt timp după plantare, plantele sunt distruse total, iar când infestarea are loc după formarea căpățânii, pagubele ajung la 50 - 60 %. Măsuri de prevenire și combatere. Importanță deosebită prezintă măsurile agrotehnice și anume: - adunarea și distrugerea resturilor de plante rămase pe câmp după recoltare (frunze, cotoare, rădăcini) pe care se găsesc ouăle hibernante ale dăunătorului; - distrugerea cruciferelor spontane ce constituie gazde intermediare în dezvoltarea păduchelui cenușiu; - aplicarea de tratamente chimice la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
aparatul foliar. Larvele pătrund în tulpini unde rod galerii. S-a stabilit că o densitate de 1 - 3 larve pe plantă determină oprirea creșterii plantelor, iar 4- 5 larve pe plantă determină uscarea acestora. Măsuri de prevenire și combatere Măsurile agrotehnice au un rol important în micșorarea rezervei biologice a dăunătorului și anume: o strângerea resturilor vegetale, arătura de toamnă, prașile repetate pentru distrugerea cruciferelor spontane, ce sunt plante gazdă pentru dăunător. Tratamentele chimice sunt la fel cu cele specificate la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]