189 matches
-
reproduceri din "Curierul" lui Heliade și versurile lui Costache Stamati și Hrisoverghi, nu mai este aproape nimic de reținut. Stimulat și de exemplul lui I. Heliade Rădulescu, care tipărea din 1836 "Curierul de ambe sexe", Asachi se decide să tipărească "Alăuta românească" (1837), supliment consacrat exclusiv literaturii. Asachi nu reușește, în cele opt numere pe care le scoate cu mare neregularitate, să asigure periodicitatea noii foi și nici să-i găsească un program care să depășească faza didactică și diletantă a
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
critice", anunțate de Asachi, acestea sunt aproape inexistente în aceste numere. Pentru stimularea activității literare a noii publicații trebuiau, așadar, eforturi mai organizate și o orientare teoretică mai fermă. Dacă inițiativa plină de merite a lui Asachi stă la baza "Alăutei românești", în schimb meritul transformării acestui supliment într-o adevărată revistă literară îi revine lui Kogălniceanu. "Alăuta" rămâne, mai departe, din punct de vedere administrativ și tipografic, un organ al "Albinei", însă spiritualicește ea nu-i mai aparține lui Asachi
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
publicații trebuiau, așadar, eforturi mai organizate și o orientare teoretică mai fermă. Dacă inițiativa plină de merite a lui Asachi stă la baza "Alăutei românești", în schimb meritul transformării acestui supliment într-o adevărată revistă literară îi revine lui Kogălniceanu. "Alăuta" rămâne, mai departe, din punct de vedere administrativ și tipografic, un organ al "Albinei", însă spiritualicește ea nu-i mai aparține lui Asachi, ci tânărului Kogălniceanu, proaspăt întors, în 1838, de la studii din străinătate, cu mari ambiții reformatoare. Asachi, care
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
departe, din punct de vedere administrativ și tipografic, un organ al "Albinei", însă spiritualicește ea nu-i mai aparține lui Asachi, ci tânărului Kogălniceanu, proaspăt întors, în 1838, de la studii din străinătate, cu mari ambiții reformatoare. Asachi, care înainte de apariția "Alăutei" era preocupat de îmbunătățirea și stimularea activității literare a "Albinei", prin introducerea și cultivarea unor noi genuri publicistice, va reveni, lipsit de revistă, la vechile sale foiletoane, în acestea, găsindu-și, de altfel, adăpost și Kogălniceanu. Asachi rămâne, în continuare
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
de revistă, la vechile sale foiletoane, în acestea, găsindu-și, de altfel, adăpost și Kogălniceanu. Asachi rămâne, în continuare, animatorul literar cel mai de seamă din paginile "Albinei", care beneficiază numai de colaborarea periodică a lui Alecsandri. Experiența eșuată a "Alăutei" îl determină pe Asachi să reactiveze viața literară a ziarului care, neîndoios, este tot ceea ce a creat acest pionier al culturii noastre moderne mai valoros, în afara realizărilor sale din domeniul organizării învățământului. Prezența sa, între anii 1838-1849, cu producții literare
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
determină pe Asachi să reactiveze viața literară a ziarului care, neîndoios, este tot ceea ce a creat acest pionier al culturii noastre moderne mai valoros, în afara realizărilor sale din domeniul organizării învățământului. Prezența sa, între anii 1838-1849, cu producții literare în "Alăuta românească" este impresionantă, nu atât prin valoarea artistică a versurilor, cât prin regularitatea cu care le încredințează tiparului, având conștiința că face, de fapt, tot operă culturală, de îndrumător spiritual. Așa ne explicăm și "cultivarea cu preferință a fabulei, specia
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
de la străini". Un merit al "Daciei literare" este acela de a fi promovat, pentru prima dată la noi, o definiție cuprinzătoare și modernă a criticii (introdusă ca o rubrică distinctă de M. Kogălniceanu, încă din timpul efemerei sale treceri pe la "Alăuta românească"): "Ei bine, într-o asemine epohă, cînd se publică atîtea cărți afară de bune nu este neapărată nevoie ca o critică nepărtinitoare, aspră să le cerceteze pe toate, și ca într-un ciur să le vînture, lăudînd cele bune și
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
gazete românești s-au publicat în deosebitele trii mari provincii a vechei Dacii. Așa, în puțină vreme am văzut în Valahia: Muzeul Național, Gazeta Teatrului, Curiozul, România, Pămînteanul, Mozaicul, Curierul de ambe sexe, Vestitorul bisericesc, Contorul de aviz; în Moldova: Alăuta românească, Foaia sătească, Oziris; în Ardeal: Foaia duminicei, Gazeta de Transilvania și Foaia inimei. Unele dintr-însele, adecă acele care au avut un început mai statornic, trăiesc și astăzi; celelalte au perit sau din nepăsarea lor, sau din vina altora
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
ci și supunere la obiect, prin cunoștința lucrurilor, a lumii și a oamenilor, el lărgeșe sfera operației critice, tot așa cum, prin alte intervenții orientative, îi precizează tot mai hotărât obiectul propriu și funcția-i constructivă. Incă din 1838, când în “Alăuta românească”, introduce, pentru judecata literaturii, o rubrică nouă, intitulată “Critica”, Kogălniceanu consemnează “Mărimea foaiei noastre nu iartă să vorbim îndestul de toate cărțile ce ies azi în România”. O asemenea perspectivă o descoperim în judecățile critice din cuprinsul revistei “Dacia
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
concomitent în ținuta publicațiilor periodice, în practica școlară, în atitudinea oficialității. Deosebiri se fac remarcate și de la o parte a țării la alta, despărțite între ele prin granițe politice. Înnoirile, în Moldova, nu depășesc în genere linia prudenței. De la preluarea Alăutei românești de către Kogălniceanu (iulie 1838), titlul revistei și titlurile unor bucăți apar cu litere latine. Dacia literară (1840) și Propășirea (1844) practică un alfabet de tranziție temperat, introducând ca semne latine pe d, e, m, n, z. În România literară
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ale vremii și al modelelor publicisticii europene, necesitatea editării unor jurnale cu tematică politică se face resimțită mai întâi în Transilvania, aflată sub dominație străină și ulterior în celelalte principate. Dacă în Moldova primele publicații românești (Albina românească, cu suplimentul Alăuta românească, condusă de Gh. Asachi, Dacia literară, editată de Mihail Kogălniceanu) au ca scop principal educarea gustului estetic al cititorilor, alocând spații largi traducerilor și producțiilor literare autohtone, în Transilvania, pana jurnaliștilor abordează îndeosebi subiecte politice, de importanță vitală pentru
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
soartă, descrierile măcelurilor fiind asemănătoare cu ce a scris Ioan. La 15,2-3 își laudă neamul sau cultul satanist pentru monstruozitățile săvîrșite scriind: ,, Și am văzut ca o mare de sticlă amestecată cu foc; și pe marea de sticlă cu alăutele lui Elohim în mînă, stăteau biruitorii fiarei, ai icoanei ei, și ai numărului numelui ei. Ei cîntau cîntarea lui Moșe, robul lui Iahwe... Drepte și adevărate sînt căile tale, Împărate al Nea-murilor.” Cei care ucid sau robesc nu pot trăi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cum este dovedit de acestea precum și de iconițele descoperite în arealul locuit de geți. Ioan nu vrea să ne spună cine sînt Gog și Magog dar ne supune unui exercițiu de inteligență. ,,15,2 ...și pe marea de sticlă cu alăutele lui Dumnezeu în mînă, stăteau biruitorii fiarei, ai icoanei ei și ai numărului numelui ei. 13,18 Aici e înțelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul fiarei. Căci este un număr de om. Și numărul ei este șașe sute șaizeci
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
altele. În programul de viață franciscană, predica ocupă un loc deosebit, ea este intim legată de sărăcie, de Evanghelie și misionariat. Fratele franciscan preferă exhortația, pentru a se adresa direct inimii, în stilul, fratelui Pacific, care predica în acompaniament de alăută. Un papă vizionar, Inocențiu al III-lea l-a „văzut” pe Sărăcuțul din Assisi, atât de smerit și modest, cum „ține în mână” Biserica Romei. Interesant este marele curaj de a predica într-o astfel de manieră, într-o vreme
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și misticii, îmbrăcate în cântece și imnuri. Împreună cu Fratele Pacific, venit din lumea trubadurilor de curte, „Poverello” a inventat un gen cu totul nou, „bufoneria pioasă”: „noi suntem jonglerii lui Dumnezeu” care, în ritm de dans și în acompaniament de alăută, oriunde și oricând au răspândit cu multă dăruire și talent lumina lui Cristos. Cu certitudine știm că acolo unde există franciscani, există și marea poezie. Spiritualitatea franciscană și-a pus amprenta și asupra celorlalte arte. Dante, înseninat de contemplațiile teologice
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
activitate - 60 de numere până la 20 septembrie cu 196 pagini. Citim în Bucovina documentarul: „Din istoria românilor din Transilvania” (până la adunarea de la Blaj din 15 iunie 1747); „Seminarul de la Socola”; „Jurnalistica din Moldova” - cu trimitere la Albina românească, Buletinul oficial, Alăuta românească, Foaia sătească, Dacia literară, Icoana lumei, Arhiva românească, Arhiva albinei românești, Jurnalul Dunărea”, „Faptele belice ale românilor transilvăneni în anul 1849”; „Epistola pastorală a episcopului Andrei Șaguna”; „Despre deregotariatul din timpul de față”; „Neatârnarea limbii române în dezvoltarea sa
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
necazurile ei, de către o muzică plină de adorare.” (Benoni Catană) Iar Psalmul 33, în versetele 1-4 se spune: „Neprihăniților, bucurați-vă în Domnul! Oamenilor fără prihană le șade bine cântarea de laudă. Lăudați pe Domnul cu arfa, lăudați-L cu alăuta cu zece coarde. Cântați-I o cântare nouă! Faceți să răsune coardele și glasurile voastre! Căci Cuvântul Domnului este adevărat, și toate lucrările Lui se împlinesc cu credincioșie.” În aceeași perioadă, mai precis în luna aprilie, având în vedere necesitatea
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
îi șoptește ceva, coboară din tron, se așază alături, pe treaptă, și, ciocnind, râzând, beau și șopăcăie împreună. În căminul placat cu însemnele zodiacului, o jumătate de stejar trosnește pe jăratec. Din Târgul Sucevei, din vale, urcă zvon îndepărtat de alăute, chiote, larmă, veselie, ca la nuntă. Clopotele Sucevei, toate, umplu văzduhul cu dangătul lor vesel de data aceasta. Din timp în timp, pușcile de pe metereze slobozesc câte o salvă în cinstea izbânzii și a Măritului Domn și Voievod, "Învingătorul de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
șugubeți din fire -, au uitat să râdă. Dar, dincolo de lacrimi, e și puțină bucurie... Negrilă! Dă cep la butiile cu Cotnar din ăl mai vechi, să se împărtășească cu toții, după pofta inimii! Trei zile și trei nopți să nu tacă alăutele! Să nu stea horele! Prostimea și boierimea, cu Vodă, împreună, să se veselească! Măcar odată! Înfierbântat, Ștefan aruncă de pe el cabanița și rămâne într-o cămașă albă, largă, de mătase. Se târăște pe trepte și-și culcă fruntea în poala
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
în curtea interioară a Cetății Suceava înconjurată de ziduri negre, roase de vreme, dar înveselite de un val de iederă în care se zbenguie un stol de vrăbii gureșe. Voichița stă pe o banchetă joasă și mângâie ușor strunele unei alăute, fredonând un vechi și delicat madrigal. Nu-i pentru mine această cale, principe, grăiește ea cu o voce mică și un zâmbet fermecător, împreună cu o gropiță mai adâncită pe obrazul din stânga. La Mangop te așteaptă cununa de aur a împărăteselor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Da' numai ce și-a slobozit Măria sa "opincarii" în luptă, că le-a înghețat zâmbetul pe buze și li s-a pleoștit musteața! Că Ștefan... continuă ea, dar, brusc, se întrerupe cuprinsă de panică. Măria sa Doamna... șoptește și repede furișează alăuta sub bancă și, de prea mult zor să pornească vârtelnița, răvășește feșile pe jos. Voichița se ridică în picioare, spăsită, cu ochii în pământ. N-ai prea avut spor, Voichițo, constată Maria cu o dojană îngăduitoare reținându-și un zâmbet. Cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
George Bariț, din 1838, Gazeta de Transilvania. În ordinea literară, Eliade scoase în 1835 Gazeta teatrului național și din 1836 Curier de ambe sexe. G. Bariț dădea în 1838 Foae pentru minte, inimă shi literatura. În 1837 Asachi veni cu Alăuta românească, supliment la Albina, care avu mai multe serii. C. Lecca tipări și el la Craiova, în 1838-1839, Mozaikul. Icoana lumei a lui Asachi, din 1840, e un foarte frumos ilustrat magazin. O adevărată revistă literară, întîia în înțelesul critic
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lux și faste; de voi revedea patria vreodată,va fi spre a o sluji și a-i sacrifica viața, dacă trebuie." Începând din 1839, Kogălniceanu se dedică atent unei munci modeste în aparență, dar fundamentale. Redactă o serie nouă din Alăuta românească, suplimentul la Albina, voind a face din ea o adevărată revistă literară, apoi Foaea sătească a prințipatului Moldovei. Cu C. Negruzzi pune la cale editarea operelor complete (cîte se cunoșteau pe atunci) ale lui . D. Cantemir. În 1840 anunța
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu băgare de seamă și la filistenii din Gat pentru că ,,6,4 Ei se culcă pe paturi de fildeș și stau întinși alene pe așternuturile lor; mănîncă miei din turmă și viței puși la îngrășat. 6,5 Aiurează în sunetele alăutei, se cred iscusiți ca David în instrumentele de muzică. 6,6 Beau vin cu pahare largi, se ung cu cel mai bun untdelemn și nu se întristează de prăpădul lui Iosif!” Autorul îi prezintă pe filistenii din cele cinci centre
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Franz Grillparzer, Sappho, Fălticeni, 1926, Medea, pref. Agatha Bârsescu, Fălticeni, 1930; R. H. Bartsch, Fără Dumnezeu, Fălticeni, 1927; Gudruna, Fălticeni, 1931; ed. București, 1966; Hartmann von Aue, Sărmanul Enric, Fălticeni, 1932; Cavalerii cântăreți, București, 1933; Heinrich von Morungen, Doiniri pe alăută, Fălticeni, 1941; Povestiri germane, București, 1942; Hans Carossa, Jurnal de război în România, București, 1942; Pribeagă prin lume. Vechi povestiri germane pentru tineret și copii, București, 1943; Bjørnstjerne Bjørnson, Mâinile mamei, pref. trad., București, 1958, Fata pescarului, pref. Ovidiu Drimba
TEMPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290131_a_291460]