323 matches
-
parcă mai redusă la scară, mai umană. Alpii mai puțin orgolioși și ofensivi aduc a Colții Morarului. Slavă Domnului, mai o hârtie pe jos, mai un păhăruț azvârlit, gură-cască, puști cerșind, te simți acasă. Lago Maggiore, vile adormite, ușoară ceață albăstrie le învăluie, ei încă visează, iar eu nu știu ce mă așteaptă. Și cine. Și unde. Și dacă. Arona, un zmeu multicolor cu o coadă uriașă se zbenguie. Băieți și fete de 14-15 ani cu ghiozdane, serviete, genți se urcă, de fapt
Fata de la Triest by Maya Belciu () [Corola-journal/Imaginative/10623_a_11948]
-
lemn de India, sipetele. între mătănii de santal, portretele. Pe geamurile scunde și joase cu osebit meșteșug, chiparoase încrustate în aur, cu tulpine de smaragde. Asfințitul, cu raze roze și calde îmbăia iatacurile cu spume trandafirii, cu valuri de zări albăstrii. Voi căuta, pe cît mi-e cu putință, (Dumnezeu mi-e martor pentru buna-mi credință) să zugrăvesc în expresii cît mai adecuate atmosfera, parfumul de autenticitate ale acestei curți "ŕ outrance" orientală, colorată, savuroasă și jovială. La cină, în
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
întors, mi-amintesc prea limpede acum, n-am mai trecut printre-acele ciudate coloane cu irizări arămii, revenind parcă din imensitatea spațiului cosmic, sau, oricum, de undeva de foarte sus: vedeam apropiindu-se Pământul, Pământul nostru rotund - mai întâi în culori albăstrii și-apoi într-un verde luminat, cu cât planam mai aproape - până când am ajuns pe o pajiște foarte însorită, cu iarbă verde, tunsă și fragedă, de parcă era într-o primăvară timpurie sau într-o toamnă târzie și lungă, cu câțiva
Revelație nocturnă by Eugeniu Nistor () [Corola-journal/Imaginative/6014_a_7339]
-
încet" etc. Convinge mai ales răsucirea autoironică a sentimentalismului și a melancoliei: "Suntem poeți, în felul nostru, toți:/ Apucă pana, scrie dacă poți.// Poftim: păduri. Și stele. Și câmpie.../ Nu simți un început de poezie?// Doar luna râde-n ramă albăstrie:/ un corp ceresc. Și nici o poezie...". Nu cred că Aureliu Busuioc are o pondere mai însemnată în poezia basarabeană decât Cicerone Theodorescu la noi, pe Dâmbovița. Dintr-o activitate literară foarte bogată și diversă (peste 20 de volume de poezie
Un romancier basarabean by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11748_a_13073]
-
nonconformist, mă pișam vînjos în vazele cu flori din sufrageria ce îmi fusese cedată ca musafir vestit! Îmi închipui ce stupoare lentă, de neînvins, le-am produs după plecare! Am continuat și în anul IV, tot pe caietele acelea miraculoase, albăstrii, pînă ce, drastic, m-am întrerupt din cauza unui tbc pulmonar, depistat în luna mai, 1959. Tocmai îmi ieșise ca lumea o poezie la care mă chinuisem mult: Moartea adolescentului. Fapt este că m-am speriat... După ce am întrerupt vreo doi
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
pe urmă de la doamna C., fosta proprietăreasă (ce discreție interbelică a jocului cu inițiale!), tînăra care i-a anturat o vreme despre Demetru. Un iubit din alte timpuri, care-i scrie Ninei scrisori păstrate într-un pachet înfofolit în coală albăstrie, pus deoparte (de ce?) pentru mult mai juna ei prietenă ce-l primește, peste ani, ca pe un ciudat testament. De ce? Fiindcă, spuneam, cartea nu e toată despre cîteva dimineți de duminică din viața a doi bunici (fără nepoți, se-nțelege
Doi, trei, cîte cîți vrei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11069_a_12394]
-
nițel România literară, dar și pe Dan C. Mihăilescu ("pe cale de înverzire") ori pe N. Florescu ("acesta de un verde crud indubitabil"), iar dintre morți pe Z. Stancu. Dar cine scapă de sepia cu pricina? Cronicarul citește cu stupoare emisiile albăstrii și se întreabă cu candoare: oare de ce nu scrie dl Dan Petrescu literatură? Scrisorile d-sale au un aer fictiv absolut convingător.* În OBSERVATOR CULTURAL nr. 155, lugubrele considerații ale dlui D. P. sînt citate in extenso. Am remarcat și
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14241_a_15566]
-
de data asta, despre pasiunea sa, despre deziluziile sale, despre aspirația sa spre mit! Din dulcele chin, din amara plăcere ce între moarte ne poartă și înviere, din voluptățile nopții, din calda împărăție, o umbră-ți rămâne sub ochi, ușor albăstrie. Cu ce să aseamăn adaosul, când vraja pereche nu are? Cu o priveliște, cu vreo-ntâmplare, uitate-n ținuturi uitat-legendare? De izbânzi, răspunzând în pierzanii, de-un farmec rănit amintește umbra subt ochi, de-o prelungire la nesfârșit a vremii
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
cap de bou sau căpățână de cal pe care îi vedem noi în desenele înfățișând lumea cealaltă. Aveau corpul structurat întocmai ca oamenii, deosebirea fiind doar că pielea, care parcă le fusese vopsită cu un lichid miraculos, scânteia cu raze albăstrii ce îți luau ochii. În lumea oamenilor, văzusem foarte rar un albastru atât de nobil: nu există pânză de o asemenea culoare, nu există nici frunze de o asemenea culoare, însă sigur există flori de o asemenea culoare - e vorba
MO YAN Viața și moartea mă ostenesc by Dinu Luca () [Corola-journal/Journalistic/4459_a_5784]
-
peste multă vreme, Emil Constantinescu descoperea o altă stea a artei românești contemporane, pe regretatul, astăzi, Sabin Bălașa, autorul cerurilor pe care zburau îngerașii de la Scornicești și de la Petrești. O lucrare a acestuia, probabil o Elenă în chip de nimfetă albăstrie, odihnește, poate, și acum pe la Casa Albă, adusă de Bill Clinton după ce o primise la București de la același Emil Constantinescu. Așadar, nici o șansă ca unitatea inaparentă a celor patru tablouri să vină, cumva, din această direcție. Atunci nu mai rămîne
Patrimoniu recuperat, la aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8320_a_9645]
-
fierbere, dând impresia unor adevărate picturi; Sabina Ulubeanu a venit cu o suită de chipuri umane și spații publice, estompate de nuanțele alb-negru; opțiunile lui Horia Andrei Nițu s-au îndreptat către unele aspecte arhitecturale, în tonuri întunecate, cu tente albăstrii; Mirona Radu a fost atrasă de ideea „tabloului în tablou” și de combinații de culori calde - roșu, orange -, violentate de câteva pete de negru, efectul fiind acela al unor picturi în ulei; chipurile de copii și maturi surprinse de Gyuri
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
doi-trei pași: "ba da. Nu ți se pare normal?".) Dincă e sobru, robot tuciuriu cu o căiță de nea în creștet. Miu Dobrescu dă impresia că spune psalmi, Lina Ciobanu că rumegă, Gheorghe Oprea mimează scandarea numelui sacru cu buze albăstrii; "Academician-doctor-inginer", parcă ar număra găini în ogradă, se uită să vadă cine se oprește din aplaudat înainte de-a "se" fi dat semnalul; Ceaușescu absent, vrînd poate să creadă sincer că vacarmul acesta nu l-ar privi, răsfoiește niște hîrtii
Duplicitatea lui Titus Popovici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16589_a_17914]
-
porcilor, acoperit cu trestie, în care își aveau cuiburile lor negricioasele albine sălbatice, cărora Tinu și cu mine le căutam mierea s-o bem, a fost modernizat și acoperit cu tablă, ocazie cu care a dispărut și copăcelul de melin albăstriu care creștea în spatele cotețului. Curtea largă, curată, în care mă jucam în copilărie în troscoțelul moale, a chelit cu totul, iar vederea ei spre uliță a fost astupată de atelierul ciudat, monstruos, al lui Tinu. Plopul și salcia de la drum
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
să privesc prin hublou: era o noapte ca smoala, după aceea am văzut o mare de nori... spre partea însorită a pământului (zilele și nopțile se succedau de 16 ori în 24 de ore) a început să apară o coamă albăstrie, straturile inferioare ale atmosferei deveneau tot mai albastre, un bleu intens. Sentimentul era unul de plenitudine. Senzația de cuprindere a globului este de nepovestit. Dintr-o privire vedeam Delta Nilului, cea mai mare parte a Mediteranei, insula Cipru... , apoi, întreaga
Agenda2003-51-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281842_a_283171]
-
Ceas așteptat pe apă cărei tiberiade în lumina de misterii dat mi-a fost și-mi este să pescuiesc semnele și taină? tăișul de văzduh înfiorat spinteca un pește albăstriu coboară inserări târzii în întâmpinarea cinei ceasul așteaptă frângerea pâinii
Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/10880_a_12205]
-
Dintre pleoape în zori, Ca și pe ea Vântul mă răscoală Și mă face valuri Și nori, Ca să curg în izvoară, Ca să mă-ntorc În fiecare undă de cerneală În stare să poarte, Să legene și să ascundă În giulgiurile albăstrii Corăbiile moarte Și sepiile vii. Fără să știe Evident nu seamăn Cu nici unul dintre acești torcători de cuvinte Care își croșetează din ele Cariere și glorii, Deși mă mișc printre ei Și ei îmi privesc cuvintele ca pe niște pulovere
Poezie by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/15472_a_16797]
-
dulce și femeia slabă"... rîdeau, cu afectuoasă superioritate și oarecare dispreț. De altfel, lui Pați îi plăceau și vinurile dulci. Iar în ceea ce o privea pe Cristina, de cîte ori se întîmpla să-i evoce silueta blondă, (cam convențională) ochelarii albăstrii, gesturile de balerină (cam artificiale) și dacă încerca să-și justifice admirația față de ea, nu găsea altceva de spus decît că avea "charme". - Ți s-a desfăcut sandaua - l-a anunțat Cristina privind atentă în jos. Pați a tresărit vinovat
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
moral, Nicolae Țone se ia subțire în derîdere, cu o pudoare de sentimental disimulat printr-o afectare cinică: ,,nu incendiez întunericul pentru că nu am răbdare să o fac în sîngele lui negru mă culc ca-ntr-un culcuș din flori albăstrii de cucută/ ca-ntr-o plapumă fără stăpîn fără prieten ca-ntr-o fîntînă încă nesăpată/ picioarelor mele le spun rugăciuni păgîne le pun înainte foarte flămînd fiind să pască întîmplări sălbatice cu munți și păduri îndepărtate poate chiar de
Un postavangardist (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15674_a_16999]
-
s-arunc pumni cu licoare. Adiacent se umplea laguna țestoaselor apa îți licărea printre sâni Vezuviul și Etna deportați trasau pe cer dâre de fum cenușii care-ți țâșneau prin gură, unindu-ne Secvențial, altădată, ningea cu fulgi mari, fierbinți, albăstrii așteptam în cameră și număram zilele rămase în frunze și stele. Lmina felinarelor despărțea starea unui aion sălbatec, depășit, zăpada îți scârțâia pe sub tălpi îmi strigai numele, viața alerga inutil dar subtil, clasat și interogat, selecționat însă secționat în mii
Flash-uri by Aurel Avram Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83710_a_85035]
-
măciulia de argint a bastonului. O droaie de copii lipăiau desculți în urma birjei, cerșind câțiva bănuți pentru roșcove. Cu gesturi mecanice de somnambul, grecul scotea din timp în timp, cu mâna lui fină străbătută de vinișoare, teancuri de bancnote mari, albăstrii, cu chipul filigranat al unor împărați bărboși, maiestuoși și necunoscuți, pe care le arunca în sus. Zbaterea lor de păsări rănite era urmărită până în zloata uliței, pentru a fi apoi aprig revendicate și sfârtecate de mâinile copiilor, în bucățele mici
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
abrutizat. După întrebarea nefericită mă cuprinsese un fel de oroare de mine însumi, pe care am regăsit-o când am desfăcut pachetul îngălbenit în care se afla proteza mamei. Erau dinții de sus, din față, de culoare alb-murdară, cu puțin albăstriu în ei, dintr-un plastic ordinar, înfipți într-o gingie artificială. Roșul gingiei nu era unul pe care l-ar fi putut avea mucoasa veritabilă a gurii, ci avea o nuanță specială, de parcă plasticul ar fi provenit din alte proteze
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
-n palmă solzișorii ca de caras de pe aripi. Și când, deodată, un tremur însufleți cornițele cu măciulii ale fluturului și picioarele subțiri începură să zvâcnească, țăranii retezară cu securea capul cât un butoi și-l rostogoliră mai departe. Un sânge albăstriu și gros împroșcă pe gâde. Apoi începură să reteze halci întregi din spinare. Carnea era sticloasă și tremurătoare ca piftia, dar ceva mai închegată, și mirosea dulceag. Nici un os nu o străbătea, dar pielițe și ațe sidefii o țineau la
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
ar fi putut spune câți sau ai cui erau - se hârjoneau în umbră, prin colțuri sau apăreau spectral, lipăind spre bucătărie) ca să o obsedeze aceste enigme, dar, în momentele ei de singurătate, în fața oglinzii de cristal, privindu-și în aerul albăstriu fabuloasa frumusețe exotică, se pomenea atingîndu-și cu degetele buzele pline și tatuate și în-trebîndu-se cu voce tare: "Cine sânt eu?" La sunetul vocii ei, dublat de clinchetul inelușului de sticlă pe dinții cristalini, apărea însă imediat Veve, ițindu-și în oglindă
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
fapte care persistau în memoria mea, dar care, inexplicabil, dispăruseră dintr-a mamei. Bunăoară, mă văd într-o sală de baie întunecată, cu un mare și palid cilindru de boiler chiar în capătul căzii. Prin ușița lui se văd flăcările-ncremenite, albăstrii, ale arzătorului, singurele care, de fapt, luminează-ncăperea. Susurul lor continuu, liniștitor și trist e și singurul zgomot pe care-l percep. Apoi, un clipocit. Mi-am scos mâna din apă și stropi violeți, ca niște boabe de strugure, picură
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
o săptămână, de statuia fără brațe și fără picioare, jumătate om cu pielea de vopsea gălbuie, cu părul ca o cască neagră și bănuțul sfârcului cafeniu, și jumătate monstru de coșmar, colcăială de fibre musculare roșii ca sângele, vene noduroase, albăstrii și capete de oase asemenea fildeșului. Printr-un volet practicat în cutia craniană, deasupra scheletului feței, i se vedea creierul. Niciodată un martir nu suferise atât, nu fusese atât de sălbatic și științific supus torturii. Pe fiecare organ detașabil, prins
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]