3,029 matches
-
salvatoare. Cu ani în urmă se spunea în București că dacă nici Setlacec n-are ce să-ți facă trebuie să te resemnezi. Cu sprîncenele lui care semănau cu aripile întinse ale unui corb venerabil, iar apoi cînd începuseră să albească, aduceau cu aripile unei bufnițe înțelepte, cu ochii lui strălucitori, chirurgul Dan Setlacec începea să-și vindece pacienții înainte de a-i cerceta cu bisturiul. Îi pregătea de lupta cu boala și știa să trezescă în ei dorința de viață. Avea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7053_a_8378]
-
valabi până la orele 20,00. Se așteapă scurgeri pe pâraie, versanți și torenți, cu efect de inundații locale, dar și eroziuni de plaje. Fenomenele se pot produce cu probabilitate mai mare în bazinele hidrografice: Urluia, Valea Mare, Valea Baciului, Valea Albești și pe alte râuri mici din jumătatea de sud a județului Constanța, informează Institutul Național de Hidrologie.
COD ROȘU de inundații pe Litoral by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/81060_a_82385]
-
Situații de Urgență "Dobrogea" al județului Constanța, cele mai afectate zone din județ au fost comunele Ion Corvin (sat Brebeni), unde cantitățile de apă înregistrate au fost de 92 l/mp, Adamclisi - 80,2 l/mp, Deleni - 60 l/mp, Albești - 64 l/mp și municipiul Mangalia, cu 31 l/mp. De asemenea, vântul a suflat cu intensificări temporare, atingând în rafală și 94 Km/h. În urma precipitaților torențiale,zece case au fost inundate în satul Zorile, din comuna Adamclisi, trei
PRĂPĂD în Constanța după ploile căzute în ultimele ore by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81104_a_82429]
-
în rafală și 94 Km/h. În urma precipitaților torențiale,zece case au fost inundate în satul Zorile, din comuna Adamclisi, trei case în Mangalia și câte una în comuna Limanu, satul Șipote din comuna Deleni și satul Vârtop din comuna Albești. Totodată, o gospodărie din Limanu a fost inundată și 70 de hectare de islaz din satul Zorile au fost afectate de inundații. La acestea se adaugă aproape zece kilometri de drumuri afectați în localitățile Adamclisi, Abrud, Urluia și Zorile, scrie
PRĂPĂD în Constanța după ploile căzute în ultimele ore by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/81104_a_82429]
-
cu un lirism scutit de retorică sentimentală, dar cu un entuziasm reținut, evocator de culori vii: "Părul, cu locul bătut pinpregiurul de vitele satului lui, ce singure astăzi mai țin divan; curtea boierească, opcină strămoșească ce nu se mai află, albind pe troscotul verde al ogrăzii mari, mari și întinsă; livada din dosul curței, biserica cu ținterimul pestriț de iarbă lungă, de sulfină aurită și de cruci negre, cumpăna fântânei de la poartă, aninantă pe răchita crengoasă; toate trec pe dinaintea mea vii
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]
-
și primii. Și cu toții să aveți ani / cum am eu: buni, / cînd vorbesc despre un miel alb" (Miel alb). Sau această acuarelă vag somnolentă în încețoșarea-i studiată: "Au zvîcnit de prin ceață și au dansat / Pescăruși peste rîu. / Erau albi, de un alb din zăpezi lucrat / Pescăruși peste rîu. // Dănțuiau ca-ntr-o nuntă ori ca-ntr-un vis / Pescăruși peste rîu. / Iar sufletul meu era de un gri închis, / Pescăruși peste rîu" (Pescăruși). Sau următoarea imagine modelată din sugestii
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
dentară. „Oamenii nu știu că estetica dentară redă sănătatea dinților, că ea se adresează unui dinte lezat, unde trebuie refăcută structura, în timp ce cosmetica dentară îmbunătățește aspectul dinților sau, cu alte cuvinte, se adresează pacienților sau pacientelor care doresc să-și albească dinții naturali sau să-și implanteze diferite bijuterii pe aceștia“, precizează dr. Mircea Ionescu. Specialistul mai spune că a așteptat un an și patru luni pentru un loc la cursul doctorului italian Lorenzo Vanini, cunoscut în stomatologie drept numărul unu
Agenda2006-11-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284863_a_286192]
-
coperte necartonate pentru a le putea apoi lăsa fără regret pe peron, pentru alți ochi. Nu colecționez nimic. Am terminat studiile, dar în esență nu am deprins nici o meserie, fapt pe care îl regret profund; străbunicul meu a fost țesător, albea pânza țesută, întinzând-o pe coastă și expunând-o sub razele fierbinți ale soarelui. Mi-ar fi plăcut foarte tare să împletesc urzeala și firul de bătătură, dar nu există războaie de țesut mobile, țesutul e arta oamenilor sedentari. Când
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
singuri” și susține că ”Antonescu, Ponta, Voiculescu sunt ultimii călăi securisto-comuniști ai României”. Întrebându-se dacă ”deschiderea către occident a lui Constantinescu a fost numai o farsă, un mod de a câștiga timp, pentru ca structurile să supraviețuiască și să fie albite?”, Pavelescu mărturisește că a fost surprins de atitudinea fostului președinte al României față de acțiunile președintelui și vicepreședintelui Comisiei Europene. Am rămas interzis când l-am văzut pe Emil Constantinescu alături de ei, pledând împotriva Europei, împotriva statului de drept și a
Pavelescu, rămas interzis la vederea lui Emil Constantinescu alături de USL () [Corola-journal/Journalistic/42339_a_43664]
-
cu mai multă forță intrarea pentru că acum ei își trag seva pentru următorii 2-3 ani. Lăcomia de a rămâne pe posturi sau de a accede pe la un post naște monștri, pentru că ai nevoie de bani. Banii aceștia nu sunt totdeauna albi", a declarat Cezar Preda, la emisiunea "România 60 de minute". Întrebat dacă acești bani provin de la interlopi, Preda a spus că este posibil în această "lume lacomă și disperată". Democrat-liberalul a prezentat concluziile unei analize privind evoluția lumii interlope și
Cezar Preda: Interlopii îşi trag seva în campaniile electorale () [Corola-journal/Journalistic/44843_a_46168]
-
știe ce să mai înțeleagă sau de parcă ar fi crezut și el că Elena murise cu adevărat. Nu mai știau nimic de ea. Bătrâna se îndreptă brusc. Broboada îi căzuse pe spate; părul i se rărise, dar de albit, nu albise complet. Îl apucă pe Gheorghe de umăr, cu o forță de nebănuit, vrând parcă să-l pălmuiască. Cel puțin, așa crezu Lucica, băgându se între ei. -Tu nu te amesteca! Du-te în casă, am lăsat ceva pe foc... Discut
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
sparg geamuri și fură împreună cu ei, așa cum au făcut și la Timișoara... Dumnezeii mamei lor de bandiți!! Se lăsă brusc liniștea, dar numai pentru o clipă, căci lătratul câinelui de afară îi făcu pe toți să tresară. Gheorghe chiar se albi la față, bâjbâind înfrigurat cu mâinile pe masă, căutând parcă ceva. E Petrache! strigă Lucica, ieșind ca o furtună și lăsând ușile deschise. La el nu bate câinele, mamă, șopti bătrâna, fără a fi auzită de cineva... După câteva clipe
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
culcă, draga mea, e trei noaptea, o fi pe la un chef sau după... Alo, te aud, spune! Vorbește mai tare, nu înțeleg nimic... Cum!? I-au prins, au spus ceva? Să plec? Unde să mă duc... ce Petrache!? Tălparu se albi ca varul, începu să tremure, o fixă pe Elena cu o privire muribundă și scăpă telefonul din mână. Elena se repezi la telefon și continuă discuția. Alo, sunt eu, Elena, cu Gheorghe nu mai poți vorbi, fii măcar tu calm
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
rugăm un alt străin să aleagă un număr între 1 și 25. Cristian Balaș Mili De mult timp nu mai fuseseră Bucureștii cuprinși de un val atât de cumplit de frig. La cinci minute după ce ieșeai din casă, părul îți albea văzând cu ochii. A început să ningă prin decembrie, un viscol pornit parcă din senin, după o toamnă neverosimil de lungă și caldă, care tocmai prin asta îți dădea presimțiri rele. Bătrânii prevesteau o iarnă grea. Mili a apărut în
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
luându-i-o sprințar înainte, într-o goană buimacă de flăcău îndrăgostit, care-și râdea de moliciunea ei, șuierând printre tufe și izbind cu fruntea trunchiurile arinilor foșnitori, cu frunzele zburătăcind mărunt, sub razele lunii, ca niște roiuri de fluturi albi gata să zboare spre stele. Departe, în străvezimea nopții, se întrezăreau puncte negre, unduiri și zvâcnituri, înflăcărând iarba și ceva ca un asfalt clocotitor forfotind pe întinderea șoselei, acoperind tot drumul, kilometri întregi, ca un pietriș tras de-un curent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Și totuși era singur, în întuneric. Își roti privirea prin cameră. O liniște apăsătoare. Cifrele roșu-fosforescent ale ceasului arătau cinci fix. Devreme. Prea devreme pentru... De fapt ce mai conta ? De ceva timp, aproape nimic. Zilele deveniseră nopți, iar nopțile albiseră, subit. Încercă să se ridice, numai că trupul nu-l ascultă. O amorțeală ciudată îl cuprinse, paralizându-i, pe moment, până și voința. Blestemată să fii! Cine vorbise? Se săltă la marginea patului și întinse mâna spre măsuță, căutându-și
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
mâncare, gătită de mama după orele de serviciu. Ridică alene capacul. Miroase bine, dar nu-i e foame. Nici sete nu-i este. Simte doar un fel de sfârșeală în trup. O fi oboseala, a colindat toată ziua pe străzile albite de nea. Trage fotoliul vechi lângă fereastră și se cuibărește sub pătura albastră și moale. Somnul îi dă târcoale, din ce în ce mai insistent. N-ar vrea să adoarmă, e încă devreme. Dar nici nu așteaptă pe nimeni, pentru că nu, nu crede în
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
mers pe nisipul de pe plajă. Cu greu se hotărâse și Andreea să facă același lucru. Îmbrăcase la repezeală treningul roșu și și pusese o băsmăluță tot roșie cu o broderie minusculă făcută de mama. Numai adidașii nu se asortau, erau albi cu puțin roșu, nu găsise la culoarea treningului. Jos În hol se mai auzeau câteva voci de tineri care plecau În grup să vadă răsăritul soarelui, dar vorbeau cam tare despre plecarea trenului și altele. Cred că majoritatea văd răsăritul
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
continuare scrupule. Cei doi se întâlnesc, vorbesc îndelung, își fac confesiuni. Ea pleacă la o anumită oră (o așteptau copiii), nu înainte de a se lăsa strânsă în brațe și sărutată pe frunte, pe ochi și pe gură de acest „amorez” albit de timpuriu (cum ține să sublinieze el însuși), și care, singur cu tânăra femeie, devine posesiv, „dă în clocot”!... „- Ei, hai să nu exagerăm!” - ar spune oricare cititor mai „realist”. (O cititoare - cu atât mai mult!). Dar eu înclin să
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
pâraiele Crivești, Probota și Cotocu, cu ape mai mari în perioada martieaprilie. La postul hidrometric Târgu Frumos, râul Bahluieț are un debit mediu anual de 0,324m 3 /s. În zona orașului, pâraiele tributare Bahluiețului sunt Rediu, Probota (Bunei), Bahna, Albești, Cucuteni și Valea Oilor. Pe Bahluieț și pe unele pâraie afluente s-au amenajat câteva iazuri cu scop piscicol, pentru atenuarea viiturilor și pentru irigații: Mădîrjești, Gogea, Făcuți, Ichim, Prigoreni pe Valea Oilor, pe pâraiele Bahna și Cucuteni. Apele subterane
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
plec să iau în primire! În loc de epilog. Cum ridici capul, cum se găsește unul, sau chiar mai mulți, care să te dea în gât! Așa era să se întâmple și cu mine! Dacă nu eram vigilent, ehei!... Dar n-am albit degeaba în câmpul muncii! Câmpul muncii... cât de bine exprimă aceste două cuvinte alianța dintre lucrătorii câmpului și lucrătorii din fabrici! De aceea m-am aliat și eu cu subordonații mei, cei mai mulți veniți de la țară. Și a mers, ca vorba
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
real? de universul infinit al basmului, al vârstei de aur, cănd fiin?a uman? tr?ie?te „revelă?ia unei infinite dep?rt?ri", „eliberarea de propriile sale limite", „identitatea cu totul": „De treci codri de aram?, de departe vezi albind ?-auzi mândră gl? suire a p?durii de argint" . „Marea Trecere" este marcat? În planul expresiei poetice prin verbul la prezent indicativ „treci", iar pragul dintre cele dou? lumi cea a contingentului, În care omul e supus destinului, trecerii timpului
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
pe c???rile preș?rate cu „pulbere de-argint". Ochii albă? tri ai lunii „arunc? peste nori" „flori de aur", iar peste undele apei flori de nea („Ochii ei cei mari albă?tri peste nori arunc? blând / Câri se-ntind albi că ??pada ?i ea straturi argintoase, / Oferindu-i flori de aur ?i viole-ntunecoase; / Ea din când În când plive?te câte una, aruncând / Flori de neaua peste ape ce alerg fulger?toare" „Memento Mori"). Dac? florile sunt simboluri ale
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
sl?vit": „Împ?rât sl?vit e codrul, Neamuri mii Îi cresc sub poale, Toate Înflorind din mila Codrului, M?riei Sale! [...] „Peste albele izvoare Luna bate printre ramuri, Imprejuru-ne s-adun? Ale Cur?îi mandre neamuri: Caii m?rii albi că spumă, Bouri nal?i cu steme n frunte Cerbi cu coarne r?muroase Ciute sprintene de munte ". (Povestea codrului) Animalele mitice („curteni din neamul Cerb", „bouri nal?i cu steme-n frunte", „caii m?rii albi că spumă" „ale
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Caii m?rii albi că spumă, Bouri nal?i cu steme n frunte Cerbi cu coarne r?muroase Ciute sprintene de munte ". (Povestea codrului) Animalele mitice („curteni din neamul Cerb", „bouri nal?i cu steme-n frunte", „caii m?rii albi că spumă" „ale Cur?îi mandre neamuri"), venind din lumea str?veche a basmului pentru a se strânge În jurul perechii de Îndr? gosti?i, „nu sunt evoc?ri fantastice, hieroglife literare ?i ornamentale", ci imagini subiective ale unui univers mitic
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]