938 matches
-
sexual se manifestă mai ales prin lungimea mai mare a înotătoarei anale la masculi. Determinarea sexelor se face cu multă precizie în perioada de reproducere, deoarece la masculi se pot sesiza în această perioadă pe partea dorsală a capului tuberculi albicioși („perle ale dragostei”). Tot în acest moment femelele au abdomenul mai bombat, iar masculii au abdomenul mai tare și mai zvelt (Bănărescu 1964). Colorit. Spinarea este brună-ruginie închis, cu pete mai întunecate și altele mai deschise; flancurile galbene-ruginii cu
PLAN DE MANAGEMENT din 20 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/290038]
-
m) și Todireni (-950 m) (Ionesi, 1994), pe baza carotelor din aceste foraje s-a determinat faptul că este alcătuit din paragnaise plagioclazice, larg cristalizate, în care sunt injectate gnaise leucorate cu oligoclaz și microclin (Iași) sau gnaise cuarțo-feldspatice, oculare, albicioase sau rozii. La Todireni, la partea inferioară a forajului, în paragnaisele plagioclazice, s-a întâlnit și granit roz cu muscovit și biotit (Ionesi, 1994, Ionesi et al., 2005). În ceea ce privește cuvertura sedimentară, acesta s-a format ca urmare
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
aproape aceeași lățime pe toată lungimea sa, nefiind ascuțit la vârf, seamănă astfel cu o lamă de cuțit. Membrana aripii se inserează la glezna piciorului. Membrana cozii prezintă dedesubt, de-a lungul picioarelor, până la pinten, fire de păr fine, albicioase. Blana este densă, de culoare gri-maro pe partea dorsală și gri-alb pe partea ventrală. Ecolocație. Frecvența de emitere este de 35 kHz cu banda de frecvență lată (60-24 kHz), rata de repetiție este mai scăzută decât la celelalte
PLAN DE MANAGEMENT din 13 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289847]
-
regăsite o împresurau cu totul, amplificând și mai mult acea letargie. Nu îndrazni să se întoarcă, dar își aruncă privirea în oglinda de lângă ușă. Atunci... îl văzu. Părea un soare răsărit din negura vremii, iar pletele blonde îi încadrau ovalul albicios, la fel cum razele îmbrățișează suflarea. Era atât de frumos... atât de nimicitor... atât de aproape.... O contempla impasibil, doar o licărire ardentă a ochilor de un turcoaz înverzit îi trăda simțirea. - Iseliiin... am venit..., murmură prelung vocea profundă a
DE MADALINA BARBULESCU- MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343969_a_345298]
-
3 Denumirea populară Ciocănitoare neagră 4 Descrierea speciei Este cea mai mare ciocănitoare de la noi. Prezintă penajul negru, uniform. Masculul are creștetul complet roșu, iar femela doar partea din spate a creștetului. Ciocul este lung și puternic, iar ochii albicioși. 5 Perioade critice Necesită o atenție deosebită în perioada de cuibărit și creșterea puilor. Cuibul este construit într-o scorbură cu o deschizătură mare, de obicei în arbori bolnavi și foarte rar în cei sănătoși. Construcția cuibului poate dura până
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
pradă. La construirea cuibului, care are forma unei farfurii puțin adânci și este alcătuit din trestie, papură și alte resturi vegetale, participă de obicei cei doi părinți. Femela depune în a doua parte a lunii mai 5-7 ouă de culoare albicioasă, mată, cu tente albăstrui - verzui, cu o dimensiune medie de 37,3 x 26,6 mm. Dacă există condiții favorabile, perechea depune o a doua pontă, în luna iunie. Incubația este asigurată de ambii părinți. După 16-19 zile puii eclozează și rămân
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
A217 2. Denumirea științifică Glaucidium passerinum 3. Denumirea populară Ciuvică 4. Descrierea speciei Ciuvica este o specie de răpitoare de noapte de dimensiuni mai mici decât minunița sau cucuveaua. Capul și aripile sunt colorate în maro închis, cu pete mici albicioase, iar în spatele capului, petele albe se aranjează sub forma unei „fețe” false. Discul facial este slab dezvoltat de culoare maronie cu pete albe dispuse în semicercuri în dreptul obrajilor, iar sprâncenele și bărbia sunt de culoare albă. Ochii de
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
2. Denumirea științifică Aegolius f funereus 3. Denumirea populară Minuniță 4. Descrierea speciei Minunița este o specie aparținând ordinului Strigiformes. Specia se remarcă prin dimensiunile mari ale capului. Penajul are un colorit maroniu închis pe spate și aripi, cu pete albicioase, iar pe piept și abdomen este albicioasă, cu pete maronii. Discul facial este de culoare deschisă, cu marginile aproape negre, exceptând „sprâncenele” care sunt albe și ușor ridicate, dând speciei aspectul caracteristic. La aceasta contribuie și ochii de mărime medie
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Denumirea populară Minuniță 4. Descrierea speciei Minunița este o specie aparținând ordinului Strigiformes. Specia se remarcă prin dimensiunile mari ale capului. Penajul are un colorit maroniu închis pe spate și aripi, cu pete albicioase, iar pe piept și abdomen este albicioasă, cu pete maronii. Discul facial este de culoare deschisă, cu marginile aproape negre, exceptând „sprâncenele” care sunt albe și ușor ridicate, dând speciei aspectul caracteristic. La aceasta contribuie și ochii de mărime medie, de culoare galbenă. Coada este de culoare
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
zona cloacală ruginii - roșiatice și mustața de culoare neagră. Juvenilii diferă de adulți prin lipsa roșului de pe „pantaloni” și zona cloacală, vârfurile deschise ale supraalarelor, fruntea deschisă, fiind maroniu pe partea dorsală iar partea ventrală fiind de un gălbui – albicios. Șoimul rândunelelor începe cuibăritul destul de târziu, de obicei la sfârșitul lunii mai până în august, acest fapt fiind strâns legat de abundența hranei. De obicei sunt păsări solitare și teritoriale în sezonul de împerechere, totodată fiind o specie monogamă
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
Privighetoarea de zăvoi este mai des auzită decât văzută, fiind o pasăre de talie mică cu o culoarea uniformă, gri – maroniu ce contrastează cu pieptul deschis la culoare. Ochiul mare și negru este pus în evidență de un inel orbital albicios. Poate fi confundată cu privighetoarea roșcată, însă este mai puțin roșcată pe coadă și târtiță, pe spate este gri – maroniu, iar regulă de identificare este prezența vermiculațiilor gri, distincte, pe partea inferioară a gușii/pieptului, însă acest caracter este foarte greu
PLAN DE MANAGEMENT din 23 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284152]
-
că totul coboară încet la vale. Ceru-i alb, ca o foaie neatinsă; alb și liniștit, cer de cer, o zi cât veacuri, plină de povești încă nespuse! Ziua ce taie muntele își ia cursul posac, făcâdu-și loc printre troiene albicioase. Uităm aici o frântură de alb (real), și așa am pierdut albul (realul) în zăpadă. Muntele tot vine, apa curge ca-ntotdeauna. Albu-i alb, ca-ntotdeauna și el. Alb de ceară prin care toate, noi le-am făcut. Liniște ruptă
ZI PIERDUTĂ... de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2223 din 31 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377423_a_378752]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > VOINICUL DIN OGRADĂ Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1554 din 03 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului VOINICUL DIN OGRADĂ La bunica, în ogradă Stau găinile grămadă, Fiindcă bruma făinoasă, Zgrunțuroasă, albicioasă Ce s-a așezat din plin, Că a fost cerul senin Din seară până în zori, Cum se-ntâmplă deseori, Ține rece la picioare, Că nici una nu-i în stare Să înfrunte micul ger Și de-aceea stau stingher Și privesc
VOINICUL DIN OGRADĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374509_a_375838]
-
se frământa era Edwina. La începutul lunii martie Edwina a mers după ghiocei în Poiana Ghiocelului, dincolo de Zona Jgheabu, lângă pădure, cu mai mulți colegi și cu diriginta lor. Pe la amiază s-a lăsat o ceață deasă peste poiană. Aburii albicioși și deși scădeau vizibilitatea. Elevii împreună cu diriginta s-au grăbit să se întoarcă acasă, cu toate că drumul se ascundea de ei. Edwina s-a rătăcit de grup. Nimeni nu a observat acest lucru preocupați fiind de a descoperi drumul spre oraș
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
cu toate că drumul se ascundea de ei. Edwina s-a rătăcit de grup. Nimeni nu a observat acest lucru preocupați fiind de a descoperi drumul spre oraș. Lângă o salcie bătrână Edwina s-a oprit. Aștepta ceva. Poate aștepta ca aburii albicioși să se retragă în văzduh eliberând natura. Sau poate aștepta ca ceața să dispară din viața ei. - E atâta ceață în jur, a rostit Edwina. Pădurea s-a pierdut printre aburi. - Așa cum pădurea a dispărut învinsă de ceață și viața
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
greu; pentru prima dată de când venise la Viena se simțea rău. Privi prin cameră. Tăcere. Doar luna-și țesea din aceleași raze un petec de argint ce cobora pe covor ca o maramă. Privi pe geam, câteva firișoare de nor albicios, prin întunericul nopții, lunecau pe lângă Fecioară ca niște dulci năluciri către apus. Ce vise stranii, Doamne! Noaptea din vis era slinoasă și urâtă, noaptea de afară era așa de frumoasă... Luă o pastilă să-i potolească bătăile inimii și nu
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 7-8) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347891_a_349220]
-
trase pe farfurie o pară cam verzuie din care mușcă hulpav. Doar vinul îi acutizase pofta de mâncare! Îmbucătura îi produse mulțumire, așa că-și păstră figura satisfăcută. În vremea asta, Miramoț desfăcea în două o nucă, al cărui conținut ușor albicios îi făcu o mega-plăcere, încât nu mai rezistă, începând devoalarea șaradei fructelor. -Boabele strugurelui îmbracă niște foie gras, nuca ascunde o delicioasă pastă de creier de porc... -Pruna, un amestec de fudulii de curcan, mandarina - un melanj de brânză și
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
căpățâni atâta cât permitea grosimea lui iar căușul îl umplea ochi cu sare grunjoasă. Apoi așeza verzele în butoi, turna apa și așeza deasupra un capac de lemn, pe care plasa doi bolovani grei, ca să le țină sub apă. Pojghița albicioasă care se forma desupra plutea ca o pătură protectoare, străpunsă doar de furtunul de cauciuc prin care sufla din când în când aer, făcând apa să bolborosească. Gradul de aciditate cel mai potrivit pentru consum se atingea destul de exact în preajma
LA PORCUL LĂUDAT... de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375279_a_376608]
-
flanele. Jderii trec în opincele Și-n mănuși maro, de piele. Corbii-n fracuri vechi, lucioase, Croncăne prin ramuri groase. Niculae și cu Tuța Merg încet cu săniuța, Sub lăicerele de lână, La căldură, mână-n mână, Merg în iarna albicioasă El ca el, dar ea - frumoasă! Referință Bibliografică: NICULAE ȘI CU TUȚA / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1835, Anul VI, 09 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
NICULAE ŞI CU TUŢA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376196_a_377525]
-
însă în unele cazuri terminația cozii (ultimele 1 - 2 vertebre caudale) este liberă. În stare relaxată se răsucește ventral. Blana, de obicei deasă, poate fi de lungime diferită. Colorația este foarte variată: aproape albă, roșcat aprins, neagră, uneori cu pete albicioase. Partea ventrală este mai deschisă la culoare. Culoarea părului este de obicei de două, uneori și de trei nuanțe ( Verspertilio murinus). Genul Myotis (Kaup, 1829) Acest gen include aproximativ 90 de specii, dintre care 10 trăiesc în Europa. Urechile sunt
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
comun (Myotis myotis) Descrierea morfologică: Este o specie de talie mare. Lungimea corpului este de 62-80 mm, a antebrațului de 56-68 mm iar anvergura aripilor de 35-43 cm. Spatele este colorată gri-cenușiu, uneori cu nuanțe de roșcat. Abdomenul este gri albicios. Aripile sunt lungi și late. Răspândirea: În Europa se întâlnește din partea ei vestică (inclusiv Anglia) până în Africa de nord.În România este o specie comună, foarte larg răspândită. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Zboară la înălțime mică, printre coroanele
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
mm, anvergura aripilor de 2731 cm. Greutatea este de 8-20 gr. Blana este deasă, scurtă și bicoloră. Vârfurile firelor de păr sunt aproape albe. Blana de pe spate are baza brun-cenușie, iar vârfurile albe, iar de pe abdomen baza cenușie și vârfurile albicioase. Spre deosebire de alte specii ale acestui gen, femelele au câte două perechi de mamele. Răspândirea: E răspândit în climatul temperat și subtropical al Eurasiei. Numărul de exemplare este mult diminuat în toată Europa. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează cele
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
direcția pe care i-o indica aparatul. Vegetația înaltă nu-i permitea să vadă prea departe. Exact în momentul în care era cât pe ce să-și îndrepte atenția din nou asupra australului, i se păru că vede două siluete albicioase. Privi mai atent și nu-i veni să creadă. Spre ei se îndreptau două tinere foarte frumoase și care nu purtau absolut nici un veșmânt. ― Ce... Ce-i asta, domnule? întrebă soldatul. ― Știu și eu? Au înnebunit două clone. Știi tu
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nu ar mai conta chiar fiecare fruct... - Știi bine că așa ceva nu e posibil, îi puse blând Lonis o mână pe umăr. Xtyn văzu cum acolo unde intrase în contact cu mâna bărbatului veșmântul shu al fetei devenise ceva mai albicios. Nu s-ar putea crea niciodată un rand atât de mare. - Dar dacă n-am avea nevoie? Dacă am învăța să luptăm altfel? Sau dacă am face mai multe randuri care sa ne apere arborii din toate părțile? - Asta s-
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
varză). Simptomele produse de aceste ciuperci sunt asemănătoare în mare parte, caracterizându-se prin apariția, pe frunze, a unor pete de decolorare galbene-verzui, cu margine difuză, în dreptul cărora, pe partea inferioară a frunzelor (cu excepția cepei), se formează un puf cenușiu, albicios, sau violaceu, constituit din fructificațiile patogenului. Condițiile care favorizează apariția și evoluția ciupercilor ce produc mane sunt: umiditatea relativă de 98-100 %, prezența picăturilor de apă pe frunze timp de 5-8 ore, temperatura aerului de 10-25oC (la salată 4oC). Manifestarea epidemiilor
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]