6,606 matches
-
teama tatei, care tot îmi repeta de “crucioiul, luna și ceara mamei mele”, înjurătura sa preferată și des utilizată la supărare, mai ales că fusesem invitat expres să ies din apă, dădeam din lăbuțe pe luciul apei, încercând să întorc albia spre mal. Tot aplecându-mă pe marginea ei, aceasta s-a răsturnat și eu: bâldâbâc! în apa lacului, care era mai adâncă decât înălțimea mea. Sigur că am înghițit destulă apă, cât să mă panichez, țipînd din răsputeri și dând
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399562616.html [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
să mă mențin la suprafață. Tata a ajuns lângă mine și, dintr-o zmucitură de corp, m-a ridicat din apă la pieptul său. Apa nu era mai adâncă de un metru, așa că m-a scos repede la mal, însă albia de rufe, eliberată de greutatea mea, plutea nestingherită pe baltă. A trebuit ca tata să facă alt efort pentru recuperarea ustensilei din lemn de tei, iar mama, cu o joardă în mână, alerga după mine, cu poalele fustei legate în
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399562616.html [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
crescut mai des și mai viguros. Acolo era toată speranța de recoltă pentru anul acesta. Avea de gând la întoarcere să treacă și pe la bostana de deasupra lacului. De fapt acum a rămas doar urmă de lac. Mai apăreau în albia lui câteva locuri cu mocirlă, unde mai orăcăia din când, în când, câte o broască răgușită. Restul broaștelor stăteau ascunse prin rogozul crescut pe lângă maluri, să se ferească de căldura verii. Ajuns la bostană, se întristă de situația jalnică găsită
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
meu la scrierile marilor descoperitori de taine, mă găsesc în fața unei iminente nevoi de a mă refugia de prigoana propriei mele descoperiri: neputința. Adâncimea prăpastiei dintre tânjirea tainică a spiritului și micimea coliviei tridimensionale a adâncit în relieful sufletului meu albia fluviului de cântec și de plângere și a marcat curenți noi, independenți de furtunile exterioare, curenți ai unei alte fațete de cuprindere a ceea ce se vede și a ceea ce nu se vede. Acolo, pânzele navigărilor mele poetice se întind în
KELOWNA, BRITISH COLUMBIA, CANADA în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Zborul_cazut_intre_aripi_1_.html [Corola-blog/BlogPost/342485_a_343814]
-
asupra românismului celui pe care încerc să-l creionez aici, cu oarece sfială, ar putea fi întărită de un argument prioritar, acela că dânsul este, prin studii, profesor de limba și literatura română. Și că, ca o curgere firească în albia profesională dată, a fost sau încă este lector, corector și redactor de carte și revistă românești, el însuși fiind autorul a patru volume demne de osârdia cititorului român, fie cititorul (cel în confuzie aflat) și... moldovean. Trei dintre cele patru
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1454320236.html [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
care contribuie la gruparea poemelor conținute. Aceste sintagme sintetice vizează “universul casei părintești”, “focul care frânge inima” (iubirea), natura, omul de aproape, anume cel cunoscut de autor în contextul vieții active în Cetatea Neamului. Câtorva poeme nu le-a găsit albia comună decât recurgând la un culoar cu maximă larghețe: “Caleidoscop (varia)”. Nu pot să nu “trădez”, în contextul acestei intenții de portretizare, că, păstrând proporția, și cel care creionează aici schița unui suflet de poet e el însuși un vânturător
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1454320236.html [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
Spălatul se făcea dimineața la un lavoar dichisit, așezat în culoarul ce lega odăița Profirei de camera noastră și unde ne așteptau săpunul de liliac, periuțele și praful pentru dinți. Lăutul săptămânal se petrecea în bucătăria de jos într-o albie de lemn, pusă aproape de mașina de gătit pe care se încălzea apa. Ne spălam vinerea, știa ce știa Lelea Profira, deși eram acum Anița și Țunia, nu? Școala, un pension particular, era ascunsă pe o stradă paralelă cu Păcurari, pe
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1434260875.html [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
În păr mi-ai presărat Caru-Mare cu stele și pe pleoape strălucirea aurorii boreale, dar dincolo de orice, tandrețe nestavilită, mă simt ocrotită ca o floare abia, înflorită. Zorii se scurg ca un râu, la poarta nopții, când, din nou, împânzesc albia dimineții; te-aștept să răscolim cearceafurile-n doi, chiar dacă ''la tine-i vineri iar la mine-i joi'' 8 Februarie 2017 - MIT Referință Bibliografică: ÎN DOI / Maria Ileana Tănase : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2232, Anul VII, 09 februarie
ÎN DOI de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 by http://confluente.ro/maria_ileana_tanase_1486652478.html [Corola-blog/BlogPost/383121_a_384450]
-
peste butucii de vie, să ciugulească boabele pline cu sucul dulce, sau căutam printre butuci cuiburi de iepuri de câmp care-și creșteau puii la umbra și adăpostul butucului viței de vie. Sâmbăta când era cerul senin și soare, scoteam albia mare din lemn de tei, o umpleam cu apă și o puneam la soare să se încălzească. Era zi de făcut baie. Aceea era piscina mea. Pentru bunica trebuia să fierb apa pe pirostrii, că ea făcea baie în interiorul bordeiului
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
tei, o umpleam cu apă și o puneam la soare să se încălzească. Era zi de făcut baie. Aceea era piscina mea. Pentru bunica trebuia să fierb apa pe pirostrii, că ea făcea baie în interiorul bordeiului și nu puteam căra albia plină cu apa încălzită la soare la acea vârstă. Tizic pentru foc aducea tata. Seara, când venea taică-meu să stea cu noi, ne aducea de mâncare și ce ne mai era necesar. Cum începea să se formeze bobul pe
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > VARA Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1296 din 19 iulie 2014 Toate Articolele Autorului VARA Unduie mărunt spicele de grâu, Ciocârlia-n zbor spintecă înaltul, Ciute se adapă-n albia de râu, Forfotetesc la muncă oameni în tot satul. Soarele-n amiază dogore puternic, Răcăneii pe nuferi visează; Numai unul pare a fi mai nevolnic Și din albul de floare se alăptează. Bătrânii vlăguiți de putere, Pe bancă, în parc
VARA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1405762944.html [Corola-blog/BlogPost/349355_a_350684]
-
fost puțini cei care s-au gândit la salvarea sa, la transformarea acestui Păcui într-o oază de demnitate. S-au avansat, cel puțin, așa știu, propuneri îndrăznețe, printre care, implantarea unui baraj în apropiere pentru a îndepărta apele din albia actuală a Dunării, unde se află, de fapt, cetatea; amenajarea unui șantier național al tineretului sau adăpostirea a ceea ce este acum la suprafață sub o cupolă pentru a feri rămășițele de degradare... Deocamdată, un om vine și rămâne acolo cam
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/imperiul-de-la-gura-borcei-2/ [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
sonno dall’insonnia ?! DE CÂTE ORI? De câte ori am pandit visele tale în visele mele? și am văzut umbră iluziei în arabescuri stelare când valurile-mi sărutau picioarele?! De câte ori am ars la porțile mării amintiri-rătăcite - flori-de-vis-ofilite în tăcute ecouri și liniștite-neliniști sfărmate-n albia somnului de nesomn?! versiune în limba italiană: Geo Vasile (din vol. în curs de apariție ÎL SILENZIO DELLE SPINE) Atenție! protejat copyright! Referință Bibliografica: ÎL SILENZIO DELLE SPINE - versiune în limba italiană: Geo Vasile/ vol. în curs de apariție!/ / Viorela
VERSIUNE ÎN LIMBA ITALIANĂ: GEO VASILE/ VOL. ÎN CURS DE APARIŢIE!/ de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 by http://confluente.ro/viorela_codreanu_tiron_1446245873.html [Corola-blog/BlogPost/377790_a_379119]
-
față de Dumnezeu, ci și un răspuns afirmativ dat din partea noastră voinții Sale de a fi noi stăpânitorii hotarelor acestora. În sfârșit, zidirea catedralei ortodoxe înseamnă zidirea acelui laborator ale cărui puteri dumnezeiești vor avea și menirea de a readuce în albia credinței și tradițiilor strămoșești pe atâția dintre frații noștrii înstrăinați din pricina vitregiei împrejurărilor. Iată de ce este nevoie ca fiecare credincios al eparhiei noastre să se simtă îndemnat de conștiința lui de român și de inima lui de ortodox, să contribuie
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_episcopul_nicolae_popoviciu_al_oradiei_.html [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
nu se cere o mai amplă dezvoltare a conștiinței de iubire de țară și neam ca aici în Biharia, unde suntem îmbibați cu atâta străinism. Nicăieri ca aici nu se cere purtat o mai aprigă luptă pentru reintegrarea tuturor în albia românismului integral. Iată, acestea sunt câteva din acțiunile episcopului de pioasă amintire Dr. Nicolae Popoviciu al Oradiei, care a desfășurat o vastă și bogată activitate în vremuri de loc ușoare pentru Biserica și Neamul nostru pentru care i se cuvine
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_episcopul_nicolae_popoviciu_al_oradiei_.html [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
în mâini! Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau lăcustele! Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau lăcustele! Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau lăcustele! Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau lăcustele! Și deodată le-au crescu lumânări înalte în mâini! Glorie domnului Mihai Eminescu strigau albiile râurilor! Glorie domnului Mihai Eminescu strigau albiile râurilor! Glorie domnului Mihai Eminescu strigau albiile râurilor! Glorie domnului Mihai Eminescu strigau albiile râurilor! Cu râurile înalte în mâini arzând ca niște lumânări! OH, CUM SE PRIVEAU EI ÎNFIORAȚI! Elogiul 3 Oh
VERONICA MICLE, MIHAI EMINESCU, ION CREANGĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_veronica_micle_mi_stefan_dumitrescu_1358235968.html [Corola-blog/BlogPost/348853_a_350182]
-
lăcustele! Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau lăcustele! Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau lăcustele! Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau lăcustele! Și deodată le-au crescu lumânări înalte în mâini! Glorie domnului Mihai Eminescu strigau albiile râurilor! Glorie domnului Mihai Eminescu strigau albiile râurilor! Glorie domnului Mihai Eminescu strigau albiile râurilor! Glorie domnului Mihai Eminescu strigau albiile râurilor! Cu râurile înalte în mâini arzând ca niște lumânări! OH, CUM SE PRIVEAU EI ÎNFIORAȚI! Elogiul 3 Oh, cum se priveau ei înfiorați! Inima lui
VERONICA MICLE, MIHAI EMINESCU, ION CREANGĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_veronica_micle_mi_stefan_dumitrescu_1358235968.html [Corola-blog/BlogPost/348853_a_350182]
-
Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau lăcustele! Glorie domnului Mihai Eminescu imnuiau lăcustele! Și deodată le-au crescu lumânări înalte în mâini! Glorie domnului Mihai Eminescu strigau albiile râurilor! Glorie domnului Mihai Eminescu strigau albiile râurilor! Glorie domnului Mihai Eminescu strigau albiile râurilor! Glorie domnului Mihai Eminescu strigau albiile râurilor! Cu râurile înalte în mâini arzând ca niște lumânări! OH, CUM SE PRIVEAU EI ÎNFIORAȚI! Elogiul 3 Oh, cum se priveau ei înfiorați! Inima lui cântând S-a transformat în ochi Și
VERONICA MICLE, MIHAI EMINESCU, ION CREANGĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_veronica_micle_mi_stefan_dumitrescu_1358235968.html [Corola-blog/BlogPost/348853_a_350182]
-
domnului Mihai Eminescu imnuiau lăcustele! Și deodată le-au crescu lumânări înalte în mâini! Glorie domnului Mihai Eminescu strigau albiile râurilor! Glorie domnului Mihai Eminescu strigau albiile râurilor! Glorie domnului Mihai Eminescu strigau albiile râurilor! Glorie domnului Mihai Eminescu strigau albiile râurilor! Cu râurile înalte în mâini arzând ca niște lumânări! OH, CUM SE PRIVEAU EI ÎNFIORAȚI! Elogiul 3 Oh, cum se priveau ei înfiorați! Inima lui cântând S-a transformat în ochi Și inima ei cântând S-a transformat în
VERONICA MICLE, MIHAI EMINESCU, ION CREANGĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_veronica_micle_mi_stefan_dumitrescu_1358235968.html [Corola-blog/BlogPost/348853_a_350182]
-
rogojini bine împletite peste care se așterneau covorașe de iută, preșuri țesute în războaie cu spată și pe care le aveau în proprietate aproape oricare bună gospodină. Intrarea dinspre uliță se făcea nițel într-o „rână”, pe mijlocul ei era „albia” unui șuvoi năvalnic, pe timp de ploaie acesta „alinia” totul în cale, era zbatere mare între orătăniile care scăpau printre ulucile subțiri de oțetari, de fapt niște bețe mai groscioare înfipte de multe ori direct în glod și împletite cu
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_la_colectivizarea_dobrogei_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
fard Și țâncii ies cu pantalonii scurți Ce liniștită zi și calmă Că mie mi se-nchide pleoapa Ogoarele se văd ca-n palmă Și mici sătenii, care dau cu sapa La câțiva pași, mulțime de izvoare Își caută o albie comună Șuvițele de apă se-mpreună Și pornesc la vale către mare Nu m-am mișcat din jilț deloc De parc-aș fi stăpânul lumii Și altă-ngrijorare nu mi-i Iahnia doar să nu dea-n foc. Mersul pe
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Primavara_brusc_ion_untaru_1361862604.html [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
fard Și țâncii ies cu pantalonii scurți Ce liniștită zi și calmă Că mie mi se-nchide pleoapa Ogoarele se văd ca-n palmă Și mici sătenii, care dau cu sapa La câțiva pași, mulțime de izvoare Își caută o albie comună Șuvițele de apă se-mpreună Și pornesc la vale către mare Nu m-am mișcat din jilț deloc De parc-aș fi stăpânul lumii Și altă-ngrijorare nu mi-i Iahnia doar să nu dea-n foc. Referință Bibliografică
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Primavara_brusc_ion_untaru_1361862604.html [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
să se matolească, pentru că ce altă bucurie aveau de la viață?! Cînd dispăruse Mancuse nu observase nimeni, era un loc liber în plus în înghesuiala aia, asta este urma lăsată de dispariția cuiva dintre noi, mergea spre casă, o luase prin albia uscată a rîului, pe scurtătură, crengile copacilor se clătinau pe cer, pietrele i se rostogoleau sub tălpi, of, Estero, n-am revoluționat eu cunoașterea, fredona el, da' de iubire sînt matol, cum e rîulețul gol, n-are apă, nu se-
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_59_61_ioan_lila_1341239896.html [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
a lemnului înainte de a deveni cenușă, cărbunele își pierde astfel orice proprietate a ceea ce a fost. La Teodor Dume nu, cărbunele miroase a cireș.Sau, tot autorul, se gândește la ziua „în care voi ieși/ din mine/ ca apa/ din albie.” Acest diluviu de proporții restrânse, personale, transfigurează ceea ce am înțelege îndeobște prin moarte, ea nu mai apare ca un teren arid al sfârșitului și al secătuirii de sine, ci, dimpotrivă, este tărâmul fertil al unei renașteri pentru o nouă copilărie
CĂLIN SĂMĂRGHITAN DESPRE CARTEA; MOARTEA, UN FLUTURE ALB, AUTOR TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1440952539.html [Corola-blog/BlogPost/372200_a_373529]
-
plecat la râu să se îmbăieze. După terminarea barajului de la Paltinu, exista trasă în sat și apă curentă, chiar dacă existau și fântâni, însă fiind vară, preferau o baie în Florei în locul unei ape fierte la aragaz și o îmbăiere în albia din tablă zincată, ținută în baia lor neterminată încă. Nu erau așa de bogați încât să-și permită construirea unei băi adevărate cu duș sau cadă dintr-o dată, așa că după decesul tatălui, ce se începuse la baie, așa a rămas
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389789314.html [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]