7,295 matches
-
Paller În acest show. Un adevărat scandal. Domnul Paller a Îndrăznit să spună, cu glas molcom și plin de bun simț, niște adevăruri supărătoare pentru Domnul Gușă și pentru conducerea actuală. Atât i-a trebuit. Domnul Gușă l-a făcut albie de porci și nu deajuns: a sărit și moderatorul cu gura. Și l-au spurcat În așa hal pe domnul Paller, că altul de-ar fi fost ar fi Împuns fuga. În final cel ce a salvat cât de cât
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
chiar față de invitați, frumos, ce mai! Până la legea Pruteanu. Aici a răbufnit buba și a ieșit la iveală adevăratul eu al domnului Nistorescu: și-a ridicat poalele (la figurat) și și-a suflecat mânecile (la propriu) și l-a făcut albie de porci pe domnul Pruteanu - prima seară la telefon, a doua În direct - foarte frumos secondat de domnul Tucă - care aici a arătat că știe să și tacă zâmbind malițios În semn de aprobare a porcelii. Nu Înțeleg de unde dozele
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
văzu concret. Văzurăm cu ochii noștri și auzirăm cu urechile noastre cum domnul Cozmin Gușă , secretarul general al PSD, Își dădu demisia din partid. Acum, aiastă treabă are două sau chiar mai multe sensuri : ori domnia sa, care mai ieri făcea albie de porci pe Înțelepții neamului, s-a luminat, ceea ce-i doresc, pentru că e tânăr și mai are timp de Îndreptare, ori onor conducerea numitului partid nu mai are nevoie de el pentru că are de mulțumit alte „personalități”, „ultragiate” de afirmațiile
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
lui stufoasă, fără frâu și fără bici, dirijându-l numai din strânsoarea palmelor și a picioarelor. O dată pe zi, din primăvară până toamna târziu la căderea brumei, în crucea amiezii când, dincolo de-mpărăția codrului, soarele pârjolea câmpul, toropea drumurile, usca albia apelor și umfla asfaltul orașelor, despicând pietrele, Cerboaica, ocrotită-n cercul ei magic, se dezbrăca fără sfială în umbra pipărată a cedrului ce-și juca zdrențele de lumină pe umerii ei rotunzi și cărnoși și, de pe malul înalt, ca de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ce se detașează clar față de regiunile joase înconjurătoare, ca în Munții Făgăraș. O atracție deosebită o reprezintă văile intramontane, mai ales atunci când sunt înguste și prezintă cascade, chei, defileuri. Sunt foarte apreciate Cheile Bicazului (7 km lungime, 200-300 m adâncimea albiei), Cheile Dâmboviței (2 km), Cheile Nerei (21 km), Cheile Carașului (19 km), Cheile Turzii (3 km). Mai accesibile, dar la fel de pitorești sunt defileurile, de exemplu: Defileul Dunării (144 km) între Baziaș și Porțile de Fier, cu deosebire în sectorul Cazane
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Oltului de la Tușnad, Racoș, Turnu Roșu și Cozia; Defileurile Mureșului între Toplița și Deda, dar și între Deva și Lipova; Defileul Jiului între Bumbești și Livezeni ș.a. (fig. 1). Cascadele sunt determinate de prezența unor rupturi de pantă (praguri) în albia râului, datorită unor structuri geologice diferite sau a unor strate cu durități diferite. Prin căderea apei se creează un spectacol inedit ce polarizează fluxurile turistice. În țara noastră sunt mai cunoscute Cascada Cailor (Munții Rodnei, 152 m), Duruitoarea (Munții Ceahlău
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
poartă numele de Gâtul Iadului, străjuită la înălțime de Piatra Altarului. La obârșia Bicazului, în anul 1837, a luat naștere Lacul Roșu, prin bararea pârâului cu materiale aduse de pe versantul Muntelui Ghilcoș (Ucigașu), în urma unei alunecări. Materialele rezultate au umplut albia Bicazului formând un baraj natural între Muntele Ghilcoș și Muntele Suhardul Mic. Carpații Meridionali cuprind un carst mult mai extins, atât la suprafață cât și în subteran, cu numeroase elemente spectaculoase: Munții Bucegi prezintă abrupturi impresionante, cum este cel dinspre
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de rai), gesturile largi, grandilocvente, corespunzătoare pozei de cabotin, își găsesc locul într-un spațiu proporțional larg: pământ și cer înfrățiți (Alegorie) Munților, nu mai bateți mătănii la altarul cerului... (Mila pământului) Școlarii (...) au vărsat pe Bărăgan cerneala. (...) Dunărea din albie a protestat, Delta brațele a ridicat (Nocturnă) Însuși trupul cunoaște un fenomen de creștere. Poetul trăiește o explozie fizică: De când le port ca pe niște pâini, O, cum au crescut aceste mâini (Armadă) Spațiul atât de larg, glisează în timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
lichid. Astăzi se știe că o serie întreagă de factori ca: panta, alcătuirea litologică, suprafața bazinului, contribuie la forma și caracteristicile acestui profil, pe diferitele lui segmente. În acest studiu s-au analizat profile de vale și nu profile de albie minoră, din mai multe motive: • văile sunt forme mai stabile decât albiile minore, ele nesuferind modificări majore prin intervenția antropică directă; • nivelul șesului este nivel de bază pentru o serie de procese geomorfologice de pe versanți (spălări areolare, ravenare, alunecări); • la
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
alcătuirea litologică, suprafața bazinului, contribuie la forma și caracteristicile acestui profil, pe diferitele lui segmente. În acest studiu s-au analizat profile de vale și nu profile de albie minoră, din mai multe motive: • văile sunt forme mai stabile decât albiile minore, ele nesuferind modificări majore prin intervenția antropică directă; • nivelul șesului este nivel de bază pentru o serie de procese geomorfologice de pe versanți (spălări areolare, ravenare, alunecări); • la scara hărții de lucru (1:25.000), o serie de detalii ale
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
minore, ele nesuferind modificări majore prin intervenția antropică directă; • nivelul șesului este nivel de bază pentru o serie de procese geomorfologice de pe versanți (spălări areolare, ravenare, alunecări); • la scara hărții de lucru (1:25.000), o serie de detalii ale albiilor minore nu sunt reprezentate; • către obârșia văilor, albiile minore fie că nu s-au incizat încă suficient pentru a putea fi introduse în calcule, fie că există, dar nu au fost reprezentate deloc pe fondul topografic. Profilele au fost trasate
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
directă; • nivelul șesului este nivel de bază pentru o serie de procese geomorfologice de pe versanți (spălări areolare, ravenare, alunecări); • la scara hărții de lucru (1:25.000), o serie de detalii ale albiilor minore nu sunt reprezentate; • către obârșia văilor, albiile minore fie că nu s-au incizat încă suficient pentru a putea fi introduse în calcule, fie că există, dar nu au fost reprezentate deloc pe fondul topografic. Profilele au fost trasate pe axul văii, folosindu-se echidistanța de 5
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
spre sud, iar valea devine ușor subsecventă. Paralel cu aceasta și profilul transversal al văii se modifică, malul stâng devenind din ce în ce mai accentuat, până la transformarea în cuestă, frământată de alunecări de teren. În profilul longitudinal se observă o accentuare a pantei, albia majoră a Lohanului având în dreptul Dobrinei o altitudine absolută de 170 m față de 303 m cât avea la vest de Pâhnești, deci o cădere de circa 130 m pe o distanță de 13 km. Aceste fenomene dau văii Lohanului (dar
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Lohanului având în dreptul Dobrinei o altitudine absolută de 170 m față de 303 m cât avea la vest de Pâhnești, deci o cădere de circa 130 m pe o distanță de 13 km. Aceste fenomene dau văii Lohanului (dar numai în albia majoră și pe coasta de pe versantul stâng) un caracter de tinerețe morfologică. Restul văii superioare a Lohanului, ca și văile tuturor afluenților lui de pe dreapta, de aici ca și din cursul inferior, păstrează un caracter de vădită bătrânețe morfologică, provocată
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
pe care Prutul o duce cu Siretul, pentru lărgirea bazinului său. Avem deci un caz mic, asemănător celor mari, care se desfășoară pe linia de cumpănă a apelor dintre Siret și Prut la nord de Pașcani. Valea Crasnei, a cărei albie majoră între Bunești și Stroești este cam cu 70 - 80 m mai joasă decât aceea a Lohanului superior vecin, a dat și ea putință afluenților săi localizați pe coasta de răsărit, să pătrundă adânc în bazinul vestic al Lohanului, sub
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
prin cel superior prin aceea că direcția lui este net subsecventă, fiind orientat de la NE la SV. Această schimbare de direcție a atras după sine o desfășurare tipică a cuestei de pe versantul stâng, care aici este cu 200 m deasupra albiei majore a râului, a alunecărilor de teren (mai ales acolo unde s-au produs despăduriri), a hârtoapelor, iar panta șesului este domoală (3,5 m până la 1 km). Din această cauză, ca și din pricina materialului rostogolit la poalele coastei și
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
a râului, a alunecărilor de teren (mai ales acolo unde s-au produs despăduriri), a hârtoapelor, iar panta șesului este domoală (3,5 m până la 1 km). Din această cauză, ca și din pricina materialului rostogolit la poalele coastei și în albia majoră, valea inferioară a Lohanului are o luncă destul de bogată în iazuri, bălți și smârcuri, prin care firul anemic al apei lui cu greu își croiește drum. Versantul drept este, însă, tot domol, ca și în bazinul superior. Văile secundare
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
greu își croiește drum. Versantul drept este, însă, tot domol, ca și în bazinul superior. Văile secundare de aici sunt larg deschise, neevoluate din cauza sărăciei debitului de apă și a scurtimii lor. Doar la gură, în regiunea de contact cu albia majoră a Lohanului, au un început de eroziune regresivă, scoase în evidență prin râpele care brăzdează capricios câmpul dezgolit al dealurilor de aici. În bazinul superior, densitatea rețelei hidrografice este de 1,57 km/km2, spre izvoarele Lohanului scăzând până la
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
I. Gugiuman, se poate spune doar că variațiile de nivel și de debit ale apelor lor sunt strâns legate de condițiile climatice locale și regionale. Dezghețul brusc din timpul primăverii, ca și ploile abundente de peste an provoacă uneori viituri mari, albia minoră puțin adâncă a multor văi (0,5 - 1,5 m) favorizând producerea inundațiilor care acoperă aproape întreaga suprafață a albiei majore. Regimul hidrografic torențial pe care-l au pâraiele din această unitate naturală se datorează atât climatului temperat continental
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
climatice locale și regionale. Dezghețul brusc din timpul primăverii, ca și ploile abundente de peste an provoacă uneori viituri mari, albia minoră puțin adâncă a multor văi (0,5 - 1,5 m) favorizând producerea inundațiilor care acoperă aproape întreaga suprafață a albiei majore. Regimul hidrografic torențial pe care-l au pâraiele din această unitate naturală se datorează atât climatului temperat continental, cât și lipsei de iazuri, defrișării pădurilor din ultimul secol și practicării arăturilor în pantă. 3. ASPECTE MORFOMETRICE ALE REȚELEI HIDROGRAFICE
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
8. Gugiuman I. -Valea Lohanului, Revista Geografică Română, An V, fascicolul III, 1942. 9 Gugiuman I. Depresiunea Huși, studiu de geografie fizică și economică, Editura științifică, București, 1959. 10. Ichim I., Rădoam M., Bătucă D., Duma D. Morfologia și dinamica albiilor de râuri, Editura Tehnică, București, 1989. 11. Jeaurenaud P. Cercetări geologice între valea Crasnei și Prut, Analele științifice ale Univ. „Al. I. Cuza”, Iași, secțiunea II b, tom XI, 1965. 12. Jeaurenaud P., Saraiman A. Geologia Moldovei Centrale dintre Siret
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
alge îmi atinge fața când dorm; un vrăjitor lărgește vârstele tăiate-n pereți, se joacă cu-ndoiala în miros jilav și ascuțit de cloroform. * * * Lui Sabin Opreanu, poetul Nu putea dormi decât în lumina zilei, îngrozit de noaptea ce acoperă albiile firești ale morții. Bărbatul era înalt, masiv și puternic. Sufletul fiară minunată! Cânta argintul ce tremura în rouă în negura nopții atât de luminată și bruma ce acoperea pielea goală a toamnelor sfâșiate de ghearele ploii, beată de alcool, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
paleogen conțin roci ale căror însușiri permit utilizarea lor ca materiiale de construcție. Menționăm prezența calcarelor masive de Comarnic și a marnelor calcaroase, care se exploatează la Breaza, în punctele de la Gura Beliei și Dealul Gurga. Nisipurile și pietrișurile din albia Prahovei au fost și continuă să fie și astăzi o sursă exploatabilă, în carierele de la Podu Vadului, Nistorești, Gura Beliei. Aici este interesant un fenomen natural transportul masiv de pietrișuri pe care îl asigură pârâul Beliei în timpul topirii zăpezilor și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
mai jos, ce concordă cu cel de la Cornu și Câmpina. Forma netedă, plană a terasei a determinat populația locală să dea denumirea de "podpoduri" (ex. Podu-Corbului, Podu-Lung, Podu-Vaduluiă sau de câmp (Câmpina, Capu Câmpuluiă. Terasa Bănești reprezintă pe alocuri însăși albia majoră a râului Prahova. Precipitațiile atmosferice căzute în antervalul iunie-august 1997 au dus la producerea inundațiilor și au stimulat procesele de alunecare și eroziune. Cele mai semnificative efecte ale precipitațiilor au avut loc în dreptul confluenței cu Izvorul Dorului și între
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
efecte ale precipitațiilor au avut loc în dreptul confluenței cu Izvorul Dorului și între Nistorești și Bobolia. În cel de-al doilea caz, după ce unda de viitoră generată de creșterea nivelului apelor, a trecut de la Comarnic, s-a efilat cuprinzând întreaga albie majoră a Prahovei. Împinsă spre versantul drept, între Nistorești și Podu Vadului, viitura a preluat depozitele coloviale stocate ca baza frunții terasei pe care se află localitatea Breaza, subminând-o puternic. În aceste condiții, excesul de apă acumulat din precipitații
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]