423 matches
-
Olimpuri În care mai dospește de-a pururi doar abisul Poetul mai așteaptă să ardă macii-n lanuri Să sîngereze reavăni, răniți de amintiri Ei îi aduc de-a pururi numai acele știri Care or să-i inunde sufletul cu aleanuri Și blîndă căprioara încremenită-n șoapte Rănită doar în visul cu îngeri zurbagii Ce au venit din noaptea cea plină de orgii Și s-au întins că umbră peste sinistra noapte Poetul în cetate cerșește doar sclipirea Albastră că cicoarea
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
Olimpuri În care mai dospește de-a pururi doar abisul Poetul mai așteaptă să ardă macii-n lanuri Să sîngereze reavăni, răniți de amintiri Ei îi aduc de-a pururi numai acele știri Care or să-i inunde sufletul cu aleanuri Și blîndă căprioara încremenită-n șoapte Rănită doar în visul cu îngeri zurbagii Ce au venit din noaptea cea plină de orgii Și s-au întins că umbră peste sinistra noapte Poetul în cetate cerșește doar sclipirea Albastră că cicoarea
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
Olimpuri În care mai dospește de-a pururi doar abisul Poetul mai așteaptă să ardă macii-n lanuri Să sîngereze reavăni, răniți de amintiri Ei îi aduc de-a pururi numai acele știri Care or să-i inunde sufletul cu aleanuri Și blîndă căprioara încremenită-n șoapte Rănită doar în visul cu îngeri zurbagii Ce au venit din noaptea cea plină de orgii Și s-au întins că umbră peste sinistra noapte Poetul în cetate cerșește doar sclipirea Albastră că cicoarea
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
se-oglindesc pe lac, Vâltorile de gânduri din portul nerăbdării Ți le trimit prin fluturi ce-n zboruri își desfac Mov aripi de saten să-ți mângâie durerea, Cu praf de acuarela pe buze să-ți picteze, O lacrima de-alean să-ți tulbure privirea, Cu flori turcoaz de stele un vis să-ți contureze. În adieri de șoapte poți desluși chemări, Minute-mpotmolite de timp pietrificat, Un înger adormit în cuib de neuitări Și-un suflet ce în taină cu dor
ÎȚI LAS ZĂLOG UN MAC de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1608 din 27 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369803_a_371132]
-
Tresar de fericire sub mângâieri duioase Un freamăt ca de aripi de fluturaș în zbor Se-mprăștie-ntr-un geamăt de fior iubit Suspin muiat în lacrimi de extaz vrăjit Se-nalță-n încăperea inundată-n... dor. In noaptea de iubire, departe de alean, Săgeată fermecată străpunge două inimi... Explozie albastră, luceferi plini de patimi Desfată, din adâncuri, fiorii din... vulcan. Pe coapsele cu... perle se deschid petale Ca sângele ce curge prin venele pulsând. Sărutate-n șoaptă cu buzele arzând Așteaptă mângâierea atingerii
PE COAPSELE CU... PERLE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369822_a_371151]
-
efemer , Cum îți lași iubirea să treacă, Cum îți uiți viața în desagă... Cum nu mai e.. tu tot de asculți, Eu-l tău adevărat de nu-l uiți, În vise pe-o geană se va pune O vorbă de-alean îți va spune... Referință Bibliografică: Poeta... / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1673, Anul V, 31 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
POETA... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370341_a_371670]
-
neostenit al condeiului în slujba minunatei muzici populare: ”Doina, creație magnifică a poporului român („Doina zic, doina suspin, tot cu doina mă mai țin...”), izvorâtă din patimă și dor nestins, iubire, speranță, rugă, deznădejde, bocet disperat, credință în nemurirea sufletului, alean și mângâiere pentru părinții care-și trimit fiii la război; chemare către divinitate să-i aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370402_a_371731]
-
m-adoarma , Și stelele , să-mi spună Zâmbind , Că sunt frumoasă , Să am o noapte bună ! Chem vântul , să m-adie , Să-mi răcorească Trupul , De arșiță durerii . Chem îngeri , Să-mi cuprindă Cu aripi de lumină , Si gândul , si aleanul , Să pot să am odihnă . Referință Bibliografica: Noapte bună / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2015, Anul VI, 07 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
NOAPTE BUNA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370572_a_371901]
-
de bărbat-femeie din punctul de vedere al supremației este cu succes reprezentată de personajele cărții și acțiunile lor. Soția împovărata de grijile inerente ale unei casnicii - serviciu, copii - nu mai poate răspunde romantismului de început și soțul, neglijat, își găsește aleanul în brațele alteia din anturaj. Este punctul de pornire a unui comportament deviant, ocazie cu care autoarea își intra, cum s-ar zice, în atribuții, conducând firele scriiturii, dezvăluind astfel, fără cruțare, tarele unei societăți cu apucături sicofante și criminale
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
tu ramule / și cu nevoile tu neamule, / în gândul unui geam / ce-și gâtuie soluția? Și mă trezii neamule-n ham / înzăuat în avorturi de gală. / Legănări de neam în ham.» - p. 32), imperii-hiene metamorfozând popoare-păduri în chibrituri («Într-un alean rapace / și zoaie de zidit, / ce greier green mai face / pădure din chibrit/» - Un imposibil greier green, p. 38), încât «sublimul geme de sub scheme» (p. 52), sau „proiecte“, pe când „ruga păgân-migratoare-de-secol-21“ are un «reper abscons» (cu zeiță «în plin orgasm
ION PACHIA-TATOMIRESCU, CRONICA „RESTANTĂ“: PENDULUL DIN CONSTELAŢIA LYRA ŞI BERLINA DE PE CĂILE VLĂSIILOR DE REPORTAJE ŞI INTERVIURI de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370599_a_371928]
-
Cezar Bădescu, Sorin Mazilescu și subsemnatul) au surprins rolul pe care un mediu sănătos, cu fața spre lumina bunelor tradiții românești, îl are în formarea oamenilor talentați, Camelia Sighiartău fiind un exemplu elocvent în acest sens. Apărută sub egida editurii „Alean” (a C.J.C.P.C.T. Argeș), cartea este inedită atât sub aspectul calității vizuale și tipografice, cât și în privința conținutului: amintiri din copilărie ce reușesc un interesant echilibru între vocea auctorială subiectivă și vocea comunității, care se exprimă prin credințe, obiceiuri, folclor, activități
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
purtare? Spre ciuda pârâcioasei, nu ne-a făcut nimic. Dimpotrivă, a transformat ora de matematică în prima oră de religie Eminescu, fantastică, pentru că domnul profesor Genescu era un om deosebit de cult și un credincios eminescian. Atunci am învățat să ”las aleanul să mă fure” și să „ascult de la răcoare/pitpalacul”. Din vara aceea, sufletul meu învăluit în mirajul eminescian, asculta mereu înfiorat cum ”ale paserilor neamuri/ciripesc pitite-n ramuri/și vorbesc cu-atât de multe/înțelesuri”. În iarna următoare, prin
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
rătăcit prin toată Europa, chiar prin America și până-n Australia. După boabe, Mărite, după boabe. Că aici în „dulcea” ta Românie nu prea a mai rămas nimic de ciugulit. Dar să știi că toți acești puișori (zbu)rătăciți îți poartă „aleanul” în suflet și-n geamantane. Cuum? De ce nu ți-au citit poezia „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”? Au citit-o, bieții de ei. Alții n-au citit-o, dintre cei cocoțați pe crengile din vârf. A mai tunat
BĂDIA EMINESCU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369613_a_370942]
-
grădină Când razele lumina-și curg, A jale clopote suspină În ochi întunecat de-amurg. Se spulberă fără păcat, Ca ploi de stele-n miez de iarnă, Culese de un vânt turbat Ce smulge-a primăverii haină. Cuprind văzduhul cu aleanuri Miresmele pierdute-n fum; Rămasă-n golul dintre ramuri Se-ascunde-o palmă de parfum. Șoapte, pe portativul vremii, Ca printre degete privesc... În nepăsarea crudă-a serii Concertul ploii rânduiesc. Referință Bibliografică: UVERTURA PLOII DE APRIL / Pușa Lia Popan : Confluențe Literare
UVERTURA PLOII DE APRIL de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1940 din 23 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369695_a_371024]
-
am navigat cu ea, Am dispărut spre altă stea, Cu tine sunt un vis zurliu, Totul e vers, totul e viu, Hai prin oceane cu lumini Să înotăm ca doi defini, În zborul lor cel diafan Să fim iubito-n alean, Sa fim purtăți de vântul serii, De veșnicia vie-a mării, A inimilor fără glas Purtate de al iubirii vals, Cu tine n-aș putea să fiu Decât un veșnic zurbagiu Purtat ades de focul viu, Chiar de am fi
TANDRUL AGEAMIU de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368095_a_369424]
-
ele toate eu te regăsesc, În izvoare, lunci, dealuri și -n ramul Acelui nuc din pragul casei, părintesc. În fiecare vers din poezie E dragoste de țară și de neam, De dulcea noastră mama, România, De limbă, de unire, de alean. Eu, astăzi, ție mă închin Poetul meu, prietene și frate, Ia-n dar o crizantemă, un viu crin, Și o frăție trainică, cetate! Ion Ardeleanu istoric, poet. Bălți, 2015 Referință Bibliografică: Prietenului / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PRIETENULUI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354490_a_355819]
-
și a pune într-o lumină adevărată personalitatea îndrăgitei muscelence, Marioara Murărescu, a fost necesar să vedem cum această floare rară (sămânță de soi) a răsărit în plai mirific și a crescut mândră, a înflorit în raiul de dor și alean al muzicii populare, având de la îceputuri... climatul și condițiile prielnice ce i-au favorizat dezvoltarea spirituală. Minte strălucită, fizic de ividiat, noblețe și modestie rar întânită, toate aceste atribute de necontestat pe care i le-a pus divinitatea în trup
VREAU LUMINĂ, LĂSAŢI SĂ INTRE SOARELE... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354103_a_355432]
-
stea, / Voievodului Poet, / Dă-i din frații Lui, să bea -// De la unii, dor și chin, / De la alții, bucurie - / El să dea din sânge, vin, // Și din trupu-i - Românie - // Floare galbenă de rai, / Floare cu parfumul greu, / Voievodului Mihai / Dă-i alean din Dumnezeu - // Să-l cuminece în gând, / Să ni-l dea întru iubire, / Eminescu, Domn durând / În română, o psaltire - // Floare galbenă de tei, / Floare cu parfum de crai, / Scutură-te, dacă vrei, / Pe mormântul lui Mihai ... 12 iunie 2009
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
fără iubire.// ... Viața pân` la urmă, e doar scrum,/ E-un coșmar sau albă nălucire.../ Poți păși pe drept sau silnic drum/ Dar nu poți trăi fără iubire”. (Imn iubirii) Frământări și emoții se împletesc în ramuri de toamnă, scuturând aleanul care-i macină sufletul. Însetat de liniște, poetul caută alinarea în iubire. E singurul său refugiu într-un anotimp care îi stârnește temeri și tristețe. E unicul adăpost în care se risipesc neliniștile, care are puterea de a-i șterge
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
Sărută-mi ochii umezi, doamnă/ Căci vin spre mine, fără nume -/ Gândiri despre sfârșit de lume.// Și simt în piept tot plumbul lumii/ Și aud tăcerea grea a humii./ Aud cum plâng copaci în toamnă -/ Sărută-mă pe suflet, doamnă.” (Alean de toamnă) Iubirea este redată ca un rod curat al cărui izvor este divinitatea, care crește sublim fiind ocrotită cu puteri lăuntrice covârșitoare. Țesută din firul tainic al dorului și al absolutului care invadează lumea sa, iubirea se consolidează în
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
tristeți. Cer senin și stea preacurată, iubirea e un cânt al inimii pe corzile unei viori divine: „Un cântec de iubire vreau să-ți cânt/ Cu glas ca un primăvăratic vânt,/ Cânt cristalin, suav, nepământean -/ Cântec de tine, cântec de alean:// Buzele tale calde-s un poem/ Scris de un poet, nedezmințit boem.../ Dulceața lor, iubito, când o sorb/ Devin, la toate cele, surd și orb.// Și lumea mea- la tine o rezum.../ Restul e haos, pulbere și scrum;/ Lipit de
BORIS IOACHIM, DESPRE LEACUL SUFLETULUI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357810_a_359139]
-
spune melancolic: „Aud frumusețea ta în pivnițele gândului./ Un sfert din mine o cântă, restul e un nimic obosit și leneș/ prevăzut în curiozitatea oglinzii care te privește”. Formidabil! Unde și când am auzit sau am citit aceste slove de alean ce-mi furnică ființa? Am tresărit și curios cum sunt din fire, ascultam gândul înțelept. Citește mai mult De ce-aș îmbătrâni!?... dacă sunt „CU GÂNDU-N BUZUNAR”(Carte cu har mântuitor de suflete, scrisă de prof. George Baciu)Vânt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
spune melancolic: „Aud frumusețea ta în pivnițele gândului./ Un sfert din mine o cântă, restul e un nimic obosit și leneș/ prevăzut în curiozitatea oglinzii care te privește”.Formidabil! Unde și când am auzit sau am citit aceste slove de alean ce-mi furnică ființa? Am tresărit și curios cum sunt din fire, ascultam gândul înțelept.... III. RECENZIE, de George Baciu, publicat în Ediția nr. 669 din 30 octombrie 2012. George Baciu și reveriile sale lirice din... vestiarul inimii Profesorul și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/358181_a_359510]
-
spune melancolic: „Aud frumusețea ta în pivnițele gândului./ Un sfert din mine o cântă, restul e un nimic obosit și leneș/ prevăzut în curiozitatea oglinzii care te privește”. Formidabil! Unde și când am auzit sau am citit aceste slove de alean ce-mi furnică ființa? Am tresărit și curios cum sunt din fire, ascultam gândul înțelept. Pătruns de-o neliniște firească, chiar dacă picioarele mă poartă spre Dobrețu la Deal, unde se află „Fântâna Mare” , loc binecuvântat al copilăriei mele fericite, când
CRONICA DE CARTE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358028_a_359357]
-
eter ca un dulce fior pe care-l simte românul năpădit de gânduri, când se află singurel... între cer și pământ, căci numai cântecul îl mai ține în viață și-i dă speranță în viitor. Ascultând „Doina de jale” las aleanul să mă fure prin codrii umbroși, cobor în poiene smălțuite de razele reginei nopții, ies în câmpie și-i văd pe harnicii țărani cum brăzdează pământul sub care aruncă sămânță roditoiare pentru pâinea noastră cea de toate zilele. Din depărtare
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]