179 matches
-
fi efectul stimulării concomitente a receptorilor pentru cald și a celor pentru rece (ambele praguri). În cazul aplicării unui stimul fierbinte, mecanismul senzației de fierbinte este, însă, diferit. Un obiect fierbinte obișnuit stimulează receptorii termici de cald și rece și algici. Stimularea termică se poate face nu numai prin aplicarea stimulului pe suprafața cutanată, ci și prin căldură radiantă, prin condensarea cu lentile a luminii de la o sursă dată și utilizarea unui ecran cu deschidere reglabilă, prin care trece fasciculul stimulator
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
Desigur, explicarea senzațiilor termice, ca și a celorlalte, de altfel, nu se poate reduce la procesele care au loc în receptor, în segmentul periferic al analizatorului, ci trebuie să se aibă în vedere relația permanentă dintre centru și periferie. Senzațiile algice Aceste senzații sunt produse de orice stimul (mecanic, electric, termic, chimic) mai intens care duce la vătămarea țesutului, a terminațiilor nervoase libere din piele, care sunt receptorii algici. În anumite cazuri durerea poate să apară și fără efectul destructiv al
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
să se aibă în vedere relația permanentă dintre centru și periferie. Senzațiile algice Aceste senzații sunt produse de orice stimul (mecanic, electric, termic, chimic) mai intens care duce la vătămarea țesutului, a terminațiilor nervoase libere din piele, care sunt receptorii algici. În anumite cazuri durerea poate să apară și fără efectul destructiv al stimulului (de exemplu, în cazul unor stimulări electrice ușoare), după cum și deteriorarea unui țesut poate avea loc, în anumite cazuri, fără senzația de durere (de exemplu, în cazul
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
stimulului (de exemplu, în cazul unor stimulări electrice ușoare), după cum și deteriorarea unui țesut poate avea loc, în anumite cazuri, fără senzația de durere (de exemplu, în cazul acțiunii razelor X). O presiune puternică determină o senzație de durere. Receptorii algici nu se identifică însă, cu cei de presiune. Înțepând cu un ac foarte subțire un punct algic și altul sensibil la presiune, cel dintâi va răspunde printr-o durere vie, iar acesta din urmă numai printr-o senzație de presiune
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
în anumite cazuri, fără senzația de durere (de exemplu, în cazul acțiunii razelor X). O presiune puternică determină o senzație de durere. Receptorii algici nu se identifică însă, cu cei de presiune. Înțepând cu un ac foarte subțire un punct algic și altul sensibil la presiune, cel dintâi va răspunde printr-o durere vie, iar acesta din urmă numai printr-o senzație de presiune, chiar dacă acul este introdus adânc în piele. Deși din cauza răspândirii mari a receptorilor algici, care sunt mai
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
subțire un punct algic și altul sensibil la presiune, cel dintâi va răspunde printr-o durere vie, iar acesta din urmă numai printr-o senzație de presiune, chiar dacă acul este introdus adânc în piele. Deși din cauza răspândirii mari a receptorilor algici, care sunt mai numeroși decât ceilalți receptori cutanați, cu greu putem găsi puncte care să răspundă numai la presiune și nu și la durere, în cazul unei înțepări, ca cea menționată, disocierea celor două senzații se poate face. În punctele
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
durere, în cazul unei înțepări, ca cea menționată, disocierea celor două senzații se poate face. În punctele care răspund prin ambele senzații sunt prezenți ambii receptori. Menționăm că și receptorii pentru cald și rece sunt insensibili la durere. Determinarea sensibilității algice se face cu aparate numite algometre sau algesimetre. Acest aparat constă dintr-un stimulator de formă circulară, cu suprafața zgrunțuroasă, un arc și scară gradată. Când se apasă cu algometrul pe suprafața cutanată arcul opune o rezistență, care se poate
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
gesturi sau expresii verbale, ale subiectului să nu trădeze senzația de durere, chiar dacă subiectul nu a fost avertizat de scopul experienței. Înafară de algometrul Mc Donald se utilizează algometrul Cattell, algesimetrul Cheron, algostezimetrul Toulouse-Pieron. Unii cercetători utilizează, pentru investigarea sensibilității algice, stimulare electrică, produsă cu ajutorul unui aparat inductor, al cărui curent poate fi întărit până la limita ce poate fi suportată de către subiect. Cercetarea sensibilității se efectuează și prin metoda energiei radiante. Razele unei surse luminoase vii sunt focalizate, prin lentile, într-
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
focalizate, prin lentile, într-un anumit punct al suprafeței cutanate, intensitatea stimulului fiind indicată de un termocuplu. Senzația de durere viscerală provine de la unul din organele interne, pragurile de sensibilitate dureroasă diferă de la un țesut la altul. În raport cu distribuirea receptorilor algici putem deosebi: 1. Durerea superficială; 2. Durerea somatică profundă (periost, mușchi, țesut conjunctiv); 3. Durerea viscerală. Factorii care pot provoca durerea sunt: * moxe mecanice * noxe chimice * noxe prin ischemie * noxe inflamatoare Durerea este însoțită de următoarele fenomene: * creșterea sensibilității în
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
fost o surpriză intraoperatorie sau speranța de viață a pacientului depășește 6 luni, tratamentul paliativ chirurgical se justifică. Tratamentul chirurgical paliativ se adresează complicațiilor cancerelor periampulare și vizează paliația icterului mecanic, a sindromului de insuficiență evacuatorie gastrică și a sindromului algic major. PALIAȚIA ICTERULUI Paliația chirurgicală a icterului se poate realiza printr-un drenaj biliar extern (drenaj Kehr sau colecistostomie) sau printr-o derivație internă (derivație bilio-digestivă). În cazul derivațiilor interne, partenerul biliar preferat este reprezentat de CBP [107]. Aceasta poate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
legate de efectuarea by-pasului digestiv profilactic în același timp cu derivația bilio-digestivă în cazul pacienților icterici nu sunt pe deplin lămurite încă. O atitudine terapeutică electivă în funcție de caracterele tumorii și de starea pacientului este cea mai bună soluție. PALIAȚIA SINDROMULUI ALGIC MAJOR Apariția sindromului algic major (care nu cedează la administrarea medicației antialgice opioide) este consecința invaziei tumorale a plexului celiac și traduce de obicei o boală avansată, aflată în stadiul final de evoluție. Tratamentul chirurgical paliativ este reprezentat de splanhnicectomie
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
digestiv profilactic în același timp cu derivația bilio-digestivă în cazul pacienților icterici nu sunt pe deplin lămurite încă. O atitudine terapeutică electivă în funcție de caracterele tumorii și de starea pacientului este cea mai bună soluție. PALIAȚIA SINDROMULUI ALGIC MAJOR Apariția sindromului algic major (care nu cedează la administrarea medicației antialgice opioide) este consecința invaziei tumorale a plexului celiac și traduce de obicei o boală avansată, aflată în stadiul final de evoluție. Tratamentul chirurgical paliativ este reprezentat de splanhnicectomie, intervenție prin care se
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
efectele secundare ale soluțiilor neurolitice și prezintă avantajul rezecției sub control vizual a nervului splanhnic și a ramurilor sale de la T5 la T12. Se recomandă a fi efectuată unilateral, de obicei asupra nervului splanhnic stâng. Reapariția/diminuarea insuficientă a sindromului algic poate sugera o secționare incompletă a nervului splanhnic sau prezența altor căi de transmitere a durerii; dacă prima variantă este eliminată, splanhnicectomia contralaterală poate diminua statusul algic al pacientului. Complicațiile procedurii sunt rare [111]: hemoragie (prin lezarea vaselor intercostale), pneumotorace
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
efectuată unilateral, de obicei asupra nervului splanhnic stâng. Reapariția/diminuarea insuficientă a sindromului algic poate sugera o secționare incompletă a nervului splanhnic sau prezența altor căi de transmitere a durerii; dacă prima variantă este eliminată, splanhnicectomia contralaterală poate diminua statusul algic al pacientului. Complicațiile procedurii sunt rare [111]: hemoragie (prin lezarea vaselor intercostale), pneumotorace, pneumonie de aspirație, nevralgie intercostală tranzitorie (secundară introducerii trocarelor în spațiile intercostale).
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
punct de vedere psihopatologic, în cazul sindromului Korsakow, notăm prezența a două grupe principale de tulburări care au un caracter constant și specific: a) Tulburări neurologice constând în slăbirea activității motorii cu amiotrofii difuze și ușoare, abolirea reflexelor osteo-tendinoase, fenomene algice senzitive, parapareză limitată, polinevrită generalizată de aspect quadriplegic. b) Tulburările psihice în cazul sindromului Korsakow interesează în principal funcțiile mnezice. Gilbert Ballet distinge forme delirante coufuziv-amnestice. În primul plan se situează tulburările de memorie: amnezie continuă sau anterogradă cu dificultatea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în cazul bolilor somatice (P. Schilder). Bolile funcționale, sine materia, în cazul cărora nu sunt decelate tulburări somatice lezionale, sunt expresia unor situații conflictuale interiorizate, raportate la problemele cele mai intime ale Eului individual. Este cazul nevrozelor, ipohondriei, isteriei, sindroamelor algice de cauză necunoscută și tulburărilor psihice. Adesea, simptomele lor sunt schimbări ale imaginii corporale sub formă de senzații sau reprezentări afirmate de bolnav, în aceste cazuri, „imaginea corporală” se constituie ca un „teren” pe care se înscriu aceste transformări funcționale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în timp, față de cel remarcat după chirurgie. în plus, la pacienții studiați nu a fost remarcată o reducere a funcției renale după intervenția respectivă, iar, în unele cazuri, chirurgia a controlat și hipertensiunea arterială. Prima decompresiune chistică pentru remisiunea simptomatologiei algice a fost efectuată de Rovsing, în 1911; în pofida multor studii ce au confirmat rezultul favorabil al acestei intervenții, metoda a fost practic abandonată la sfârșitul anilor 1950, mai ales datorită unor articole, care au afirmat scăderea ratei filtrării glomerulare după
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
superior sau infecții urinare persistente impun explorarea chirurgicală, încheiată cu nefrectomie, dacă tratamentul conservator nu este posibil. Chiștii hepatici solitari dureroși pot fi drenați percutanat, iar reacumularea de lichid poate fi prevenită prin scleroterapie; în cazuri extreme de hepatomegalie, simptomatologia algică s-a remis după hepatectomie parțială. Nefrectomia bilaterală este indicată în ADPKD complicată cu infecții persistente ale tractului urinar și ale chiștilor, hematurii masive sau repetate, cancer renal sau nefrolitiază bilaterală, HTA malignă și nefromegalie importantă, ce determină sindroame de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
apud D. Chamberlain, 1995), au încetat acele manevre medicale barbare care supuneau copiii prematuri unor intervenții medicale fără anestezie. Confruntați cu aceste suplicii de o ferocitate extremă, mulți prematuri intrau într-o stare de leșin sau chiar mureau din pricina șocului algic. Oricum, în literatura de specialitate există numeroase exemple care atestă că datorită șiragului de experiențe spitalicești chinuitoare pe care le incumbă condiția de prematur, mulți dezvoltau ulterior fobii față de medici și spitale, precum și unele disfuncții comportamentale, manifestând și o intoleranță
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
medulara renală care conține porțiunea medulară a ansei Henle, tubii colectori, vase renale. Consecința este atrofia tubulară și modificări interstițiale. Apare frecvent la femeile peste 60 de ani (de 2-6 ori mai frecvent) care asociază afecțiuni cronice însoțite de sindrom algic. Tabloul clinic este definit prin sindromul la analgezice: - cefalee, dureri osoase, musculare sau articulare care motivează consumul de analgezice - gastrită medicamentoasă sau ulcer gastro-duodenal - anemie secundară cu mecanism mixt (prin pierdere digestivă de fier, hemoliză, deficit de eritropoietină în IRC
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Există dezavantaje supli - mentare față de explorarea populației adulte. Complianța la comenzile operatorului (schimbarea poziției, manevre respiratorii) poate fi redusă din cauza unor tulburări cognitive sau auditive, a dificultății de obținere/ menținere a unor poziții prin afectare motorie sau din cauza unor sindroame algice. De aceea intervalul de timp crește, la fel ca solicitarea medicului atunci când sunt examinați pacienți vârstnici. Modificările anatomice toracice și patologia extracardiacă frecvent asociată (pahipleurita, emfizem, deformări toracice, ascita) explică de ce examinarea ecocardiografică se face adesea în condițiile unor ferestre
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
alterarea până la suprimare a circulației arteriale într-un segment al osului. Cea mai frecventă localizare este capul femural. Alte localizări: osul navicular carpian, astragalul, capul humeral și fragmente izolate de os. Criterii pentru diagnosticul clinic: - durere spontană și provocată; - redoare algică a articulației șoldului; - mers șchiopătat. Examenele de laborator sunt neconcludente. Diagnosticul de certitudine: - examen radiologic; - scintigrafie osoasă; - tomografie computerizată; Necroză aseptică de cap OSTEOMIELITA. OSTEITELE FISTULIZATE Osteomielita este o boală generală, cu evoluție și forme clinice diferențiate. Termenul de osteomielită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
condiție medicală, dar care nu sunt explicate pe deplin de condiția medicală respectivă, de uzul de substanțe sau de altă tulburare mentală. DSM-IV-TR recunoaște cinci tulburări somatoforme specifice: tulburarea de somatizare, tulburarea conversivă, tulburarea hipocondriacă, tulburarea dismorfică corporală și tulburarea algică; și două nespecifice: tulburarea somatoformă nediferențiată și tulburarea somatoformă nespecificată în alt mod. 1. TULBURAREA DE SOMATIZARE Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR A. Istoric de numeroase acuze somatice, începând înaintea vârstei de 30 ani, care se manifestă pe o perioadă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
determină căutarea unui tratament sau în alterare semnificativă socială, ocupațională sau manifestată în alte domenii importante ale funcționării. B. Fiecare dintre criteriile următoare trebuie să fi fost îndeplinit, simptomele individuale putând să apară în orice moment pe parcursul tulburării: - patru simptome algice: istoric de dureri legate de cel puțin patru localizari sau funcțiuni diferite; - două simptome gastro-intestinale: istoric de cel puțin două simptome gastro-intestinale, altele decât durerea; - un simptom sexual: istoric de cel puțin un simptom sexual sau reproductiv, altul decât durerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
interpretarea de către persoana respectivă a semnelor și senzațiilor fizice normale și anodine ca fiind patologice, anormale sau penibile; - concentrarea atenției asupra unuia sau două organe sau sisteme; - prezența unei depresii și anxietăți importante pot justifica un diagnostic suplimentar. 5. TULBURAREA ALGICĂ Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR A. Durerea în unul sau mai multe sedii anatomice constituie elementul central al tabloului clinic și este de o severitate suficientă ca să justifice atenția clinică. B. Durerea cauzează suferință semnificativă clinic sau alterări sociale, ocupaționale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]