232 matches
-
modul de determinare a caracterului activității mintale solicitate de Învățare (Landa, 1977) sau a gradului de dirijare a Învățării, se disting: - metode algoritmice (deterministe), caracterizate prin determinarea sau direcționarea univocă a acțiunilor (operațiilor) de Învățare (de rezolvare a problemelor). Prescripția algoritmică stabilește cu strictețe seria și succesiunea de operații care trebuie parcursă pentru a se ajunge la soluționarea problemei propuse. În cazul acesta, subiecți diferiți, acționând după una și aceeași prescripție algoritmică, nu numai că rezolvă la fel problema dată, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acțiunilor (operațiilor) de Învățare (de rezolvare a problemelor). Prescripția algoritmică stabilește cu strictețe seria și succesiunea de operații care trebuie parcursă pentru a se ajunge la soluționarea problemei propuse. În cazul acesta, subiecți diferiți, acționând după una și aceeași prescripție algoritmică, nu numai că rezolvă la fel problema dată, dar vor acționa și În același mod (L.N. Landa). Activitatea subiectului este, deci, dirijată În Întregime, pas cu pas, În mod riguros, În detaliu; - metode nealgoritmice (semialgoritmice și euristice), cele care nu
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
din a căror categorie fac parte jocurile didactice, jocurile de rol sau de simulare, Învățarea dramatizată, Învățarea pe simulatoare ș.a. IV. Metode de raționalizare a conținuturilor și operațiilor de predare/Învățare, centrate pe performanță, pe eficiență maximă, așa cum sunt: metodele algoritmice, instruirea programată, instruirea bazată pe calculator, Instruirea Asistată de Calculator (IAC), Învățarea electronică ș.a. Acestea valorifică elemente sau metode Întregi aparținând celorlalte grupări. O reprezentare grafică ne va permite o și mai rapidă orientare În sistemul de clasificare pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
etc.), de evaluare, corective etc. După aspectul social se disting exerciții: individuale, de echipă, colective, mixte etc.; după gradul de determinare a activității existăexerciții standardizate sau algoritmizate, În Întregime dirijate (bazate pe executarea repetată a unui comportament descris În termeni algoritmici, adică cu structurare strictă a operațiunilor de efectuat și a succesiunii lor specifice, mai ales Înînsușirea unor comportamente tehnice), exerciții semialgoritmice (semidirijate) și exerciții libere (nestructurate, autodirijate); exerciții de diferite grade de complexitate etc. Învățământul actual are tendința să diversifice
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
momente diferite și În perspective diferite, atât În școlile obișnuite cât și În școlile cu un singur institutor, cu activitatea simultană la mai multe clase. Pe baza lor se pot urmări progresele Înregistrate de fiecare elev În parte. 2. Metode algoritmice de instruiretc "2. Metode algoritmice de instruire" Mai mulți cercetători, Între care F.F. Gyaraki (1969), G. Lariccia și P. Gherardini (1971), L.N. Landa, C. Bastien ș.a. au remarcat faptul că la copii, dar și la adulți, este vizibilă o tendință
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
diferite, atât În școlile obișnuite cât și În școlile cu un singur institutor, cu activitatea simultană la mai multe clase. Pe baza lor se pot urmări progresele Înregistrate de fiecare elev În parte. 2. Metode algoritmice de instruiretc "2. Metode algoritmice de instruire" Mai mulți cercetători, Între care F.F. Gyaraki (1969), G. Lariccia și P. Gherardini (1971), L.N. Landa, C. Bastien ș.a. au remarcat faptul că la copii, dar și la adulți, este vizibilă o tendință spontană de a construi structuri
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Între care F.F. Gyaraki (1969), G. Lariccia și P. Gherardini (1971), L.N. Landa, C. Bastien ș.a. au remarcat faptul că la copii, dar și la adulți, este vizibilă o tendință spontană de a construi structuri generale decomportament cu aspect esențialmente algoritmic aplicabile la rezolvarea anumitor categorii de probleme, ceea ce ar avea o deosebită importanță pentru Învățare. Pornind de la aceste constatări, ei au căutat să fundamenteze Învățământul peastfel de structuri algoritmice. Un algoritm 1 odată construit constituie un program, o procedură deterministă
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
tendință spontană de a construi structuri generale decomportament cu aspect esențialmente algoritmic aplicabile la rezolvarea anumitor categorii de probleme, ceea ce ar avea o deosebită importanță pentru Învățare. Pornind de la aceste constatări, ei au căutat să fundamenteze Învățământul peastfel de structuri algoritmice. Un algoritm 1 odată construit constituie un program, o procedură deterministă. Așa s-a ajuns ca algoritmii să devină noi mijloace de instruire. Și să se dezvolte o așa-numită „pedagogie algoritmică”. a) Ce este un algoritm?tc "a) Ce
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
au căutat să fundamenteze Învățământul peastfel de structuri algoritmice. Un algoritm 1 odată construit constituie un program, o procedură deterministă. Așa s-a ajuns ca algoritmii să devină noi mijloace de instruire. Și să se dezvolte o așa-numită „pedagogie algoritmică”. a) Ce este un algoritm?tc "a) Ce este un algoritm?" În sensul cel mai larg al cuvântului, un algoritm este definit ca un sistem de operații fundamentale, nereductibile la altele mai simple, a căror aplicare Într-o succesiune determinată
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
corect același algoritm trebuie să ajungă În mod corect la rezolvare, la aceeași soluție (finalitate certă). Algoritmul - arată L.N. Landa (1973), părintele algoritmizării - are proprietatea determinării, „...adică proprietatea de a direcționa univoc acțiunile individului În rezolvarea problemelor. Îndeplinind o prescripție algoritmică, subiectul știe cu exactitate ce trebuie să facă pentru a realiza sarcina respectivă, pentru a rezolva problema și nu are nici un dubiu cu privire la modul de a acționa. Mai mult, subiecți diferiți, acționând după una sau aceeași prescripție algoritmică, nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
o prescripție algoritmică, subiectul știe cu exactitate ce trebuie să facă pentru a realiza sarcina respectivă, pentru a rezolva problema și nu are nici un dubiu cu privire la modul de a acționa. Mai mult, subiecți diferiți, acționând după una sau aceeași prescripție algoritmică, nu numai că rezolvă la fel problema (problemele), ci vor acționa În același mod. De aici rezultă că prescripțiile algoritmice, determinând univoc acțiunile subiectului, Îi ghidează completamente activitatea” (1973, pp. 228-229). Cunoscând În mod explicit traseul de urmat, elevii au
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și nu are nici un dubiu cu privire la modul de a acționa. Mai mult, subiecți diferiți, acționând după una sau aceeași prescripție algoritmică, nu numai că rezolvă la fel problema (problemele), ci vor acționa În același mod. De aici rezultă că prescripțiile algoritmice, determinând univoc acțiunile subiectului, Îi ghidează completamente activitatea” (1973, pp. 228-229). Cunoscând În mod explicit traseul de urmat, elevii au obligația de a Înainta potrivit structurii impuse. O abatere sau o eroare apărute la un moment dat au șansa să
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
-i să corecteze erorile comise de elevul interogat anterior; REL = se cer relații logice care să lege elementele; SCR = se solicită tuturor elevilor să scrie elementele și relațiile. e) Observații critice și limitetc "e) Observații critice și limite" Utilizarea procedurilor algoritmice este Însoțită, totuși de un anume scepticism. Un scepticism care se naște În jurul Întrebării: „Există oare compatibilitate Între algoritmizare și creativitate?” sau: „Între determinarea impusă (dinainte și din afara Învățării și spontaneitatea care ar trebui să se manifeste la elevi)?”. De
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
care ar trebui să se manifeste la elevi)?”. De obicei, În răspunsurile date, se face distincție Între comportamentele algoritmizate/algoritmizabile și cele creatoare. Se consideră că, de Îndată ce o activitate este algoritmizată, Încetează de a mai fi creatoare; că organizarea riguros algoritmică pe cât este de utilă În vederea creșterii eficienței Învățării, pe atât de ușor ar putea să ducă la blocarea creativității, a gândirii divergente. Adică, algoritmizarea s-ar opune euristicii, deoarece ea impune elevilor trasee de urmat dinainte stabilite (tipare fixate), ferindu
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
obicei, teama ajungerii la un dirijism pedagogic care ar putea să Întreacă măsura. O altă remarcă este și aceea că nu totul poate să fie algoritmizat. Dar există unele fragmente ale instruirii care pot fi concepute În termeni de programare algoritmică. Există anumite noțiuni, probleme și acțiuni care se Învață mai bine printr-o programare de acest tip. În concluzie, este important, desigur, a pune la Îndemâna elevilor anumiți algoritmi de Învățare a gramaticii, a matematicii, a tehnicii și tehnologiei etc. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Aceasta este o geneză a viitoarei inițieri În : faptă, În acțiune, o anticipare a cunoașterii de mai târziu. În aceeași viziune, acțiunea mijlocește În mod optim realizarea dezideratelor Învățământului modem prin Îmbinarea dintre Învățarea dirijată și cea spontană, dintre Învățarea algoritmică și cea euristică dintre programare și descoperire. Prin felul cum sunt concepute și proiectare, cele două laturi ale acțiunii (de orientare și execuție) se asigură factura și calitatea contactului și familiarizării elevului cu sarcinile de Învățare, precum și evidența și controlului
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
le ar fi făcut posibile. Dennett atribuie selecției naturale un rol crucial „în analiza oricărui eveniment biologic, la orice scară, de la aceea a primei macromolecule care se înmulțește singură“. Iar acțiunea principiului selecției naturale el o înfățișează drept „un poces algoritmic“. Caracterizând „raționarea adaptativă“ drept „inima și sufletul biologiei evoluției“, Dennett afirmă că a o deplasa din locul ei central „ar însemna prăbușirea darwinismului, a tuturor științelor vieții și a medicinei“. Într-un mod asemănător s-a exprimat și Dawkins. El
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
adaptaționist. În tradiția inaugurată prin elaborarea teoriei sintetice a evoluției, teoria selecției naturale a fost apreciată în mod deosebit pentru marea ei simplitate și pentru puterea ei excepțională de cuprindere. Caracterizarea pe care o dă Dennett evoluției drept „un proces algoritmic“ este concludentă în această privință. Reacția lui Gould, în rechizitoriul pe care l-a făcut „fundamentalismului darwinian“, în scurtul său articol din The New York Review of Books, relevă o opțiune fundamental diferită: „Este ceva imens de atrăgător în adaptaționismul strict
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
istoria lungă și dezordonată a vieții ar putea fi, prin urmare, explicată extinzând creșteri mici și ordonate ale adaptării asupra imensității timpului geologic, atunci o simplitate explicativă ar putea coborî asupra bogăției vădite a evoluției. Atunci evoluția ar putea deveni «algoritmică», o procedură logică foarte bine asigurată, ca în reveria lui Daniel Dennett. Dar ce e rău cu o bogăție dezordonată atât timp cât noi putem construi o textură tot atât de bogată de explicații satisfăcătoare?“ Identificăm în această confruntare deosebiri între înclinații care țin
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
cu ajutorul "Caritas"-ului, primarul a știut să dea impresia că uriașul corn al abundenței rostogolit la poalele Feleacului i se datorează în mare măsură. Când a simțit că e de scos un avantaj serios speculând naționalist nemulțumirea față de catastrofala administrație "algoritmică" a făcut-o cu brio. Marea majoritate a acțiunilor sale se bazează pe valorizarea deșucheată a unor simboluri. S-a ajuns, astfel, la incredibila situație încât multă lume îi contestă sănătatea mintală, dar nimeni patriotismul! În ce mă privește, nu
Fecioara Nuți și păsăroiul Cristi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16367_a_17692]
-
marginea bălții imunde unde se poate pescui în ape tulburi în totală impunitate. Semnele de slăbiciune ale PDSR-ului se arată mai devreme decât s-ar fi crezut. Într-un fel tragi-comic, ei repetă istoria de acum patru ani a "algoritmicilor": ca și atunci, guvernanții actuali nu au nici un adversar care să le ridice vreo problemă. Și tot ca atunci, au intrat într-un proces de auto-disoluție. Fără să-i forțeze nimeni, iau măsuri de pură provocare a răului ce te
Ordine, jurăminte, pseudonime by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16268_a_17593]
-
contra-cronometru, pesedeii știu că se apropie ceasul bilanțului. Cocârjați de numărul vilelor și-al automobilelor de lux, șefii partidului de guvernământ vor fi măturați la viitoarele alegeri cu viteza cu care au fost aruncați la lada de gunoaie și foștii algoritmici din C.D.R. Pe de altă parte, ca prin miracol, Ion Iliescu a reușit să-și păstreze - cel puțin pentru bizonul majoritar, incult, dezinformat, rudimentar, dar cu drept de vot - imaginea de incoruptibil, de "tătuc" al nației. în ciuda evidenței, în ciuda logicii
Șiștarul cu lapte al dictaturii sau Ceaușescu al XI-lea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14840_a_16165]
-
se autodenunță, spre stupefacția tuturor, verișorul acestuia. Adică Vlad Zografi. Până aici hazul e nebun, iar actanții sunt hazoși. De aici încolo, o dată cu scena în care toți presupușii cunoscuți ai criminalului deconspirat sunt înșirați complet, cu nume, adrese și posibile, algoritmice, numere de telefon, totul devine o fantasmagorie teribil de amuzantă. În sfârșit, monologul America și acustica (Spectacol de una singură) e o dramă a singurătății exhibate. A singurătății infinit comunicative și imposibil de comunicat. În mai mare măsură decât Iona
Primul risipitor al țării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9373_a_10698]
-
nu le dorim nici dușmanilor cei mai înfocați ai țării! Indiferent de ce-a vrut să demonstreze dl. Năstase, important e ce s-a văzut. La capitolul pozitiv, s-au văzut mult mai puține "bâlbe" guvernamentale decât pe vremea jalnicilor "algoritmici". Ne place sau nu, trebuie să admitem că PDSR-ul propune un guvern mult mai omogen decât fusese în stare să producă bagheta magică a faimoșilor Ciorbea sau Vasile. Mai autoritar decât antemergătorii săi, dl. Năstase e mereu "pe fază
Lașitatea are degete umede by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16202_a_17527]
-
cheile succesului internațional al lui Marin Sorescu. Dar să nu cumva să credem că gradul ridicat de traductibilitate este suficient pentru a asigura succesul; el este un factor favorizant, dar departe de a fi suficient. Impresia de ^rețetă^, de procedeu algoritmic, pe care o poate da arta poetică a lui Sorescu (metoda relaxării poate conduce la un program de calculator pentru generarea de texte potențial tensionate) este amăgitoare. Mai rămân și alți parametri, inefabili, care trebuie puși în acțiune. Alegerea convenabilă
Zile Marin Sorescu by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9860_a_11185]