256 matches
-
evolutive, cvasiautonome și autoorganizaționale, atât la nivel tehnoștiințific, cât și la nivel filosofic (pentru acesta din urmă vezi Dennett, 1995Ă. Legătura dintre cyberpunk și corpul sintetic (vezi Clark, 1995Ă nu este stabilită în mod întâmplător în acest caz, legând recursivitatea algoritmică de replicarea vieții și de autosimilaritatea textului. Critica domeniului vieții artificiale și a neodarwinismului diminuează strălucirea aurei demiurgice în care se înfășoară inițiatorii domeniului, în primul rând prin reactualizarea tezei bergsoniene a imposibilității de reproducere a „elanului vital” al evoluției
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
medii ale divertismentului și ale spectacolului de masă (de pildă în filmul științifico-fantastic „Al cincilea element”Ă. Biomedicina în colaborare cu tehnologiile computaționale creează, din „materia” programabilă a limbajului binar, o „Eva” și un „Adam” într-un „Eden” al materialității algoritmice: o visceralitate construită și expusă ca un cod de computer, din care subiectivitatea umană lipsește. Cele două cadavre au fost scanate în integritatea lor, înghețate și segmentate, scanate iarăși, clasificate și fotografiate în fiecare detaliu, redate tridimensional, iar aceste fotografii
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
simultan, cercetătorul de la Centre for Advance Inquiry in Interactive Arts din Universitatea din Wales este creatorul manifestului „Transgenic Art” (1998Ă și al numeroaselor proiecte interactive virtuale care se inspiră din știința actuală a geneticii. Artistul este ilustrativ pentru radicalizarea artei algoritmice nu doar în sensul că instalațiile și lucrările sale, în special cele transgenice, reprezintă un exemplu al mutațiilor estetice contemporane (algoritmic-evolutive și digital-interacționaleă, ci și pentru implicațiile ontologice, sociale și etice ale acestora. Prin efortul de a unifica spațiile real-fizice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pozitive față de situațiile evaluative , își manifestă interesul de a corecta greșelile , cerând informații cadrului didactic. Aplicațiile matematice, precum și momentele de problematizare au avut un impact deosebit asupra elevilor , astfel încât au antrenat întregul colectiv datorită caracterului creativ, ludic și nu pur algoritmic . Un demers didactic foarte bine elaborat și în conformitate cu cerințele curriculum-ului național presupune administrarea probelor orale în orice moment al traseului didactic. Rolul lor este de activizare a vocabularului matematic, de utilizare în mod corect și conștient a terminologiei matematice
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
învățământ după I. Nicola (1992, 1996) 1. Metode și procedee expozitiv-euristice: - povestirea; - explicația; - prelegerea; - conversația; - problematizarea; - descoperirea; - demonstrația; - modelarea; - observațiile independente; - munca cu manualul și alte cărți; - lucrările experimentale; - lucrările practice și aplicative; - lucrul în grup. 2. Metode și procedee algoritmice: - algoritmizare; - instruirea programată; - exercițiul 3. Metode și procedee evaluativ-stimulative: - observarea și aprecierea verbală; - chestionarea orală; - lucrările scrise; - testele docimologice; - verificarea prin lucrări practice; - examenele; - scările de apreciere; - verificarea cu ajutorul mașinilor 2. Prezentarea selectivă a unor metode de învățământ utilizate în
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
Ionescu, 2001). Exemplu: - instruirea programată, instruirea și autoinstruirea asistată de calculator (folosite tot mai frecvent în predarea, învățarea disciplinelor agronomice) se bazează în mare parte pe algoritmizare. - exercițiul folosit frecvent în cadrul lucrărilor de laborator la disciplinele agronomice prezintă o structură algoritmică; - demonstrația, explicația, experimentul, studiul de caz, se pot desfășura în anumite secvențe de instruire după anumite reguli de factură algoritmică. CAP. V. RESURSELE TEHNOLOGIEI DIDACTICE Pentru proiectarea unei tehnologii didactice sunt necesare următoarele categorii de resurse didactice: 1. Conținutul de
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
se bazează în mare parte pe algoritmizare. - exercițiul folosit frecvent în cadrul lucrărilor de laborator la disciplinele agronomice prezintă o structură algoritmică; - demonstrația, explicația, experimentul, studiul de caz, se pot desfășura în anumite secvențe de instruire după anumite reguli de factură algoritmică. CAP. V. RESURSELE TEHNOLOGIEI DIDACTICE Pentru proiectarea unei tehnologii didactice sunt necesare următoarele categorii de resurse didactice: 1. Conținutul de instruire organizat Programa școlară prezintă conținutul de instruire al unei discipline defalcat pe teme și uneori pe subteme. El se
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
echipe de 2-3 elevi); punerea elevilor în contact cu mijloacele de învățământ; - explicarea și demonstrarea de către profesor a algoritmului operațiunilor ce urmează să fie pricepute; - demonstrarea normelor de securitate a muncii (în cazul când operațiunile prezintă risc de accidentare); - exercițiul algoritmic executat de elevi și controlat de profesor; observații și recomandări generale. Activitatea independentă a elevilor durează 35-40 minute, în cadrul unei lecții de o oră; se înțelege că într-o lecție de 2 ore, durata se mărește peste dublul acestui timp
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
a intensificat organizarea de grupuri și formații politice care s-au selectat atât prin audiențe sporite în electorat, cât și prin abilitățile de a se înfrupta din fonduri bugetare interne și comunitare. Preluată prin imitație sau creată la noi, metoda "algoritmică" de guvernare bazată pe procentul de voturi obținute în alegeri a împărțit România în partide parlamentare. Lor li se adaugă și partide neparlamentare, șapte partide ale minorităților și veterani ale unor partide desființate care își revendică drepturi. Dintre partidele minorităților
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
susțin necesitatea redimensionării învățământului și schimbarea paradigmei educaționale prin renunțarea la: * programa analitică cu structură rigidă; * folosirea exclusivă a metodelor și a regulilor fixe de instruire; * sensul unic al fluxului instructiv-educativ; * însușirea cunoștințelor într-un ritm obligatoriu pentru toți; * gândirea algoritmică și cunoașterea exclusiv teoretică și abstractă; * utilizarea etichetării în evaluarea cunoștințelor; * dezumanizarea învățământului prin acordarea unei încrederi exagerate mijloacelor tehnice. În contextul noii paradigme, învățământul este un proces flexibil, adaptabil la cerințele societății aflată într-o permanentă schimbare. Accentul cade
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
sau intuitive în funcție de modalitatea de prezentare a cunoștințelor și pasive sau active în funcție de modul în care angajază elevii. Ele pot avea funcția didactică principală de predare-comunicare, de fixare consolidare și verificare-apreciere. Se pot baza pe secvențe operaționale stabile, anterior fixate (algoritmice) sau pe descoperirea și rezolvarea problemelor (euristice). Clasificarea după criteriul organizării muncii propune gruparea metodelor în: individuale, pe grupe (omogene sau eterogene), frontale sau mixte. Metodele de învățare prin receptare, descoperire dirijate sau propriu-zisă au fost structurate prin raportare la
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
asigurarea capacităților operatorii a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor, crearea posibilităților de transfer a acestora, dezvoltarea operațiunilor mintale, formarea de structuri operaționale, stimularea și dezvoltarea capacității creative, a originalității, a spiritului de independență și inițiativă. Exercițiul face parte din categoria metodelor algoritmice, deoarece presupune respectarea unor prescripții și conduce la o finalitate prestabilită. În funcție de conținutul lor, exercițiile pot fi : motrice și operaționale. Exercițiile motrice conduc la formarea priceperilor și deprinderilor de muncă, mânuirea instrumentelor, aparatelor, uneltelor de muncă. Profesorul Îndrumă și supraveghează
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
la 15 rezultat, chiar dacă nu posedă cunoștințe speciale În problema respectivă. Algoritmul ghidează, determină În acest fel strict activitatea subiectului În rezolvarea unei sarcini, acesta având numai obligația de a efectua fără nici o abatere operațiile și de a respecta prescripțiile algoritmice. Permite rezolvarea rapidă, cu consum redus de energie a unor sarcini, de același fel, fiind comportamente relativ automatizate. Există mai multe tipuri de algoritmi: o algoritmi de rezolvare, de lucru: reguli de rezolvare a unor tipuri de probleme, scheme operaționale
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
să nu se facă direct prin simpla memorizare, elevii trebuind să fie antrenați În descoperirea algoritmului și prin repetarea lui să se automatizeze, să se fixeze, pentru ca ulterior să poată fi folosit În rezolvarea unor sarcini mai complexe. Utilitatea metodei algoritmice ridică unele probleme cu privire la posibilitatea ca prin această metodă să se diminueze caracterul euristic al Învățării și să se reducă participarea creativă a elevilor În procesul de Învățământ. Trebuie evidențiat Însă că Între algoritmică și euristică se stabilesc relații complementare
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
unor sarcini mai complexe. Utilitatea metodei algoritmice ridică unele probleme cu privire la posibilitatea ca prin această metodă să se diminueze caracterul euristic al Învățării și să se reducă participarea creativă a elevilor În procesul de Învățământ. Trebuie evidențiat Însă că Între algoritmică și euristică se stabilesc relații complementare, de disociere și conjugare funcțională. Activitatea creatoare presupune și beneficiează de utilizarea unor procedee de lucru algoritmice. În același timp, există posibilitatea ca, odată verificate și 17 completate, procedeele euristice să se transforme În
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
și să se reducă participarea creativă a elevilor În procesul de Învățământ. Trebuie evidențiat Însă că Între algoritmică și euristică se stabilesc relații complementare, de disociere și conjugare funcțională. Activitatea creatoare presupune și beneficiează de utilizarea unor procedee de lucru algoritmice. În același timp, există posibilitatea ca, odată verificate și 17 completate, procedeele euristice să se transforme În algoritmi, iar la nivelul ei elementar euristica rezidă În alegerea algoritmului potrivit pentru efectuarea unei sarcini noi pentru subiect. În plus, trebuie avut
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
euristice să se transforme În algoritmi, iar la nivelul ei elementar euristica rezidă În alegerea algoritmului potrivit pentru efectuarea unei sarcini noi pentru subiect. În plus, trebuie avut În vedere că nu toate sarcinile Învățării pot fi rezolvate prin strategii algoritmice, ci există numeroase aspecte ale instruirii care solicită punerea de noi probleme, investigații În care sunt prezente Încercarea și eroarea, formularea de ipoteze, Îndoiala și contrazicerile, soluții care nu sunt reciproc exclusive, ci complementare. Pentru a spori eficiența metodei se
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
le ar fi făcut posibile. Dennett atribuie selecției naturale un rol crucial „în analiza oricărui eveniment biologic, la orice scară, de la aceea a primei macromolecule care se înmulțește singură“. Iar acțiunea principiului selecției naturale el o înfățișează drept „un poces algoritmic“. Caracterizând „raționarea adaptativă“ drept „inima și sufletul biologiei evoluției“, Dennett afirmă că a o deplasa din locul ei central „ar însemna prăbușirea darwinismului, a tuturor științelor vieții și a medicinei“. Într-un mod asemănător s-a exprimat și Dawkins. El
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
adaptaționist. În tradiția inaugurată prin elaborarea teoriei sintetice a evoluției, teoria selecției naturale a fost apreciată în mod deosebit pentru marea ei simplitate și pentru puterea ei excepțională de cuprindere. Caracterizarea pe care o dă Dennett evoluției drept „un proces algoritmic“ este concludentă în această privință. Reacția lui Gould, în rechizitoriul pe care l-a făcut „fundamentalismului darwinian“, în scurtul său articol din The New York Review of Books, relevă o opțiune fundamental diferită: „Este ceva imens de atrăgător în adaptaționismul strict
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
istoria lungă și dezordonată a vieții ar putea fi, prin urmare, explicată extinzând creșteri mici și ordonate ale adaptării asupra imensității timpului geologic, atunci o simplitate explicativă ar putea coborî asupra bogăției vădite a evoluției. Atunci evoluția ar putea deveni «algoritmică», o procedură logică foarte bine asigurată, ca în reveria lui Daniel Dennett. Dar ce e rău cu o bogăție dezordonată atât timp cât noi putem construi o textură tot atât de bogată de explicații satisfăcătoare?“ Identificăm în această confruntare deosebiri între înclinații care țin
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
calcul“. Operativitatea specifică a gândirii se organizează cu grupuri sau structuri de operații învățate, destul de flexibile pentru a fi aplicate la situațiile problemă cu care se confruntă elevii, și destul de unitare pentru a constitui structuri de operații distincte. Pe seama operativității algoritmice și a situațiilor problemă cărora elevii le dau mai greu o rezolvare, spre vârsta de 9 ani, se dezvoltă operativitatea nespecifică a gândirii. Desigur, elemente ale gândirii intuitive concrete mai apar încă în gândirea școlarului mic, mai ales în fața unor
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
mai cunoscute criterii și tipuri de învățare, clasificabile, fără un proces încheiat (Neacșu, 1999): • După procesele (stările) psihice angajate, distingem învățarea psihomotorie, perceptivă, verbală, imaginativă, afectivă, morală, socială, atitudinală . După modul de organizare și prezentare a conținuturilor, învățarea poate fi: algoritmică, semieuristică, euristică, prin modelare, prin analogie, prin cercetare structurală (Mânzat, 1979) . • După scopul general urmărit, identificăm: învățarea informativă, formativă, mixtă, de menținere, de dezvoltare . • După nivelurile de conștientizare în plan psihologic, vom identifica: învățare hipnotică, spontană, mecanică, prin înțelegere, inteligentă
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Aceasta este o geneză a viitoarei inițieri În : faptă, În acțiune, o anticipare a cunoașterii de mai târziu. În aceeași viziune, acțiunea mijlocește În mod optim realizarea dezideratelor Învățământului modem prin Îmbinarea dintre Învățarea dirijată și cea spontană, dintre Învățarea algoritmică și cea euristică dintre programare și descoperire. Prin felul cum sunt concepute și proiectare, cele două laturi ale acțiunii (de orientare și execuție) se asigură factura și calitatea contactului și familiarizării elevului cu sarcinile de Învățare, precum și evidența și controlului
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
pentru fiecare competiție, datele, locul de disputare și vor fi stabilite sau elaborate regulamentele de participare la aceste competiții. Handbal III 75 Fiecare obiectiv operațional sau componentă a planului anual de pregătire va trebui să cuprindă într-o ordine logică, algoritmică, toate măsurile, acțiunile, exercițiile, demersurile specifice și necesare însoțite și finalizate de indicatorii obiectivanți specifici. De exemplu: la selecție câți elevi, din ce clase, cu ce talie, etc.; la nivelul de joc: frecvența acțiunilor și eficiența lor, etc. În acest
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
-a cu cele două perioade, restabilirea organismului după efort. Fiecare repriză constituie un modul al cărui conținut trebuie să se regăsească în lecția de antrenament. Diferența este că, în cadrul pregătirii o bună parte din mijloacele folosite sunt antrenate în organizare algoritmică pentru a se asigura un număr suficient de repetări pentru perfecționare, spre deosebire de joc în care execuțiile au un caracter aleator. În aceste condiții un rol important îl au modelarea efortului, a duratei, intensității și complexității lui. Jocurile de pregătire din cadrul
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]