423 matches
-
atâta nevoie de îndrumări favorabile atât cu privire la selecționarea instrumentelor agricole cât și cu privire la alegerea plantelor și creșterea vitelor. Totodată această revistă se va ocupa și de felul cum sa înfăptuit reforma agrară, atât în vechiul Regat cât și în provinciile alipite, pentru ca fiecare să fie orientat în această privință. Redacția și administrația Cernăuți, Piața Unirii nr. 10. (Din Dreptatea nr. 283/1922) * Căminul nostru, revistă de îndrumări artistice, științifice și economice în cămin, editată de Școala de gospodărire urbană. Apare la
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
1 noiembrie 19231 februarie 1924, trimestrial. Director și proprietar: Edward Fryderik Sotz. Prim redactor S. Griseanu - Sigma. Redactor responsabil Teodor Bujor. Tipografia I. Balan, Cernăuți. Curierul industrial și comercial, organ pentru consolidarea legăturilor și progresul industriei și comerțului din teritoriile alipite și vechiul regat, apare bilunar la Cernăuți la 1 mai 1920 până la 25 mai 1921. Redacția și administrația Cernăuți, str. Regele Ferdinand 25, sub direcția unui Comitet, Director - Proprietar Puiu Livianu - Criticus. Începând cu numărul 6-7 noiembrie 1920 poartă subtitlul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Mureș, iar la vest de Tisa. Frontiera cu Ungaria o taie În două. Istoricește, a aparținut Ungariei (fără să beneficieze ca Transilvania sau Banatul de un statut special), dar, ca și În celelalte ținuturi „de peste munți“, majoritatea populației (În partea alipită României la 1918) era românească; la 1930, românii reprezentau 61,2%, maghiarii 25,1%, iar germanii 5,8%. Și Maramureșul, regiunea cea mai nordică, a făcut parte timp de secole din Ungaria, Însă și-a păstrat individualitatea, datorită relativei sale
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
târgul nostru al Vasluiului să fie domniei mele uric cu tot venitul și fiilor domniei mele și nepoților, strănepoților și răstrănepoților și la tot neamul domniei mele, nerușeit nici odinioară, nici în veci.” Deși în document se spune că satele alipite ocolului târgului Vaslui sunt uric cu tot venitul lui Ștefan cel Mare și neamului său, acestea vor reveni după moartea sa urmașilor la tron, fie că erau moștenitori direcți, fie că nu, calitatea de stăpâni ai târgului conferindu-li-se
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Moldova și sub conducerea acelorași domnitori, au apărat de-a lungul veacurilor ființa neamului lor împotriva tuturor încălcărilor din afară și a cotropirii păgâne; considerând că în 1774, prin vicleșug. Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei și cu de-a-sila alipită Coroanei Habsburgice; considerând că 144 de ani, poporul bucovinean a îndurat suferințele unei ocârmuiri străine, care îi nesocotea drepturile naționale și care prin strâmbătăți și persecuții căuta să-i înstrăineze firea și să învrăjbească celelalte neamuri, cu cari ei voiește
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
in trare în război și cum criticase pe Ionel ca singur vinovat de de zas trul țării.](Ibidem, p. 203.) Înapoi la Bucureștii triumfului: prânzurile, dejunurile se urmau fără întrerupere. Toți voiau să sărbătorească pe francezi, pe românii din țările alipite, pe prietenii reîntorși. misiuni ardelene Când sosi Misiunea ardeleană care venea să notifice Unirea, delegația compusă din episcopii Miron Cristea și Hossu, d. Maniu, dr. Vaida, d-nii Goldiș, Brediceanu și Vlad, ei cerură să vadă pe mama; îi invită la
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
D.Nusbaum și și-a început activitatea lansând un Manifest prin care face apel la toate organizațiile sioniste din România pentru reorganizare și cu scopul de a face o Universitate populară și de a strânge legăturile cu sioniștii din provinciile alipite. ...la 6 februarie conducătorii sioniști sefarzi spanioli cer printr-un manifest o mai bună activitate pentru reclădirea Palestinei. ...în martie organizația sionistă din România a pus bazele unui seminar pentru instruirea sioniștilor unde persoane importante predau ebraica în idiș, istoria
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
ori nu le sesizăm, pentru că ne-am obișnuit cu ele. Politicianul Cioroianu simte de la Bruxelles sau Strasbourg pulsul bucureștean al sportului și ni-l comunică de la percepția sa că Europa e o imensă țară unică, iar România un județ proaspăt alipit, în care uneori cantitatea de moralitate la hectar se află în deficit. Cei doi sînt încă proaspeți (Cioroianu - 40 de ani, Ungureanu - 49), dar la șuete întorc fotbalul pînă la izvoarele lui istorice, vorbind cu aceeași ușurință despre Arsenal 2007
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
unui curent de luptă pus în serviciul poporului nostru. Toate aspirațiile tinerești ale unui neam, de orice natură ar fi fost ele, s-au canalizat prin această luptă studențească. În timp ce politicienii noi sau vechi, din țara veche sau din provinciile alipite, duceau o acțiune de destrămare națională și morală, pe provincii sau pe clase sociale; Tineretul prin jertfa lui, a creeat prima unitate a sufletului românesc de pretutindeni, unitatea de luptă. Studenții închiși la Văcărești, grupați în jurul lui Corneliu Codreanu și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
prin tratatul zis al minorităților din 9 Decemvrie 1919, România a recunoscut același drept de cetățenie următoarelor categorii de locuitori: a. Tuturor celor domiciliați, la data punerii în aplicare a tratatului, pe teritoriul țării (teritoriul vechiului Regat și al ținuturilor alipite) (art. 3); b. Tuturor celor născuți pe zisul teritoriu și domiciliați aci (art. 4); c. Tuturor celor născuți pe acest teritoriu și care nu se bucurau de vreo supușenie străină (art. 6); d. Evreilor care locuiau pe teritoriul țării și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
art. 7 din tratatul minorităților nu prevede altă condițiune pentru acordarea cetățeniei decât faptul de a domicilia în țară în momentul aplicărei tratatului. În acest mod au putut deveni cetățeni români, în afară de evreii așezați de mai multă vreme în teritoriile alipite, toți evrei pe cari diferite evenimente brutale, îi obligaseră să se refugieze în acel timp în țara noastră. În sfârșit, tratatul de la Trianon din 4 Iunie 1920 (art. 61-66) și cel de la Saint Germain din 10 Septemvrie 1919 (art. 70
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
În sfârșit, tratatul de la Trianon din 4 Iunie 1920 (art. 61-66) și cel de la Saint Germain din 10 Septemvrie 1919 (art. 70 și urm.), prevăd obligația pentru statul român de a acorda cetățenia română celor care aveau indigenatul în teritoriile alipite. Este de remarcat că, deși tratatul minorităților acordă acest drept larg de încetățenire, menit să dea un statut juridic legal tuturor evreilor și străinilor refugiați din Rusia Sovietică, din Galiția și chiar din Ungaria revoluționară, totuși, atât Decretul-Lege No. 2085
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
tratatului minorităților (art. 7), ci aplicația dispozițiunilor din tratatele de la Trianon și Saint Germain, pretinzând pentru evreii din vechiul Regat, să fie născuți în țară sau chiar în străinătate, dar din părinți așezați în țară, iar pentru locuitorii din teritoriile alipite - deci și pentru evrei - să fi avut indigenatul (apartenența) la 1 Decemvrie 1918 în Bucovina și Transilvania și domiciliul administrativ la 9 Aprilie 1918 pentru cei din Basarabia. Deși ne găsim în fața unor condiții restrictive, totuși, în fapt, din cauza modului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cei din Basarabia. Deși ne găsim în fața unor condiții restrictive, totuși, în fapt, din cauza modului cum a fost recunoscută această cetățenie, s’a deschis cea mai largă posibilitate de a se obține cetățenia în mod fraudulos. În ce privește evreii din teritoriile alipite, situațiunea lor de cetățeni a fost clar precizată apoi, în art. 56 din Legea privitoare la dobândirea și pierderea naționalității române din 24 Februarie 1924, care recunoaște ca cetățeni români pe toți locuitorii din Bucovina, Transilvania, Banat, Basarabia, Dobrogea Nouă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
pășit la o realizare legislativă prin Decretul-Lege pentru revizuirea cetățeniei din 22 Ianuarie 1938. Acest Decret-Lege pornește de la suspicionarea regularității încetățenirilor intervenite de la 30 Decemvrie 1918 încoace, și în special, asupra constatărilor de cetățenie ce s’au făcut în teritoriile alipite, de către autoritățile administrative, ceea ce reiese clar de altfel și din expunerea de motive. Decretul-Lege și mai ales regulamentul fixează, diverse categorii de evrei, în ce privește condițiunile de îndeplinit pentru a fi confirmați cetățeni. Astfel art. 88 din Regulamentul din 9 Martie
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
folosită ca adaos alimentar (dar și ca adeziv, la lipirea tapetelor) [5] mai nou se fabrică o celuloză solubilă prin fragmentarea mecanică a celulozei în mori coloidale; fragmentele mai mici de moleculă, nu mai au suficientă forță de a rămâne alipite (prin punți de hidrogen), și permit accesul apei, celuloza devenind solubilă (celuloză microcristalină); datorită faptului că formează un gel, ca și coca de amidon, se folosește în tehnologia culinară dietetică pentru a înlocui amidonul din produsele de cofetărie, deoarece are
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
a angajării în războiul împotriva URSS și reocupării Bucovinei și Basarabiei, în septembrie 1941, prin legea nr. 790, privitoare la organizarea celor două provincii, se instituie o nouă megadiviziune, aceea a provinciei, dar care se aplică doar celor două provincii alipite. În restul județelor au loc unele modificări administrativ-teritoriale, însă nesemnificative. Altă lege, cea din 24 ianuarie 1942, încearcă să pună capăt inițiativelor prefecturilor de schimbare prea deasă a hotarelor satelor și comunelor rurale și dispune ca asemenea modificări să aibă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prin tratatul zis al minorităților din 9 Decemvrie 1919, România a recunoscut același drept de cetățenie următoarelor categorii de locuitori: a. Tuturor celor domiciliați, la data punerii în aplicare a tratatului, pe teritoriul țării (teritoriul vechiului Regat și al ținuturilor alipite) (art. 3); b. Tuturor celor născuți pe zisul teritoriu și domiciliați aci (art. 4); c. Tuturor celor născuți pe acest teritoriu și care nu se bucurau de vreo supușenie străină (art. 6); d. Evreilor care locuiau pe teritoriul țării și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
art. 7 din tratatul minorităților nu prevede altă condițiune pentru acordarea cetățeniei decât faptul de a domicilia în țară în momentul aplicărei tratatului. În acest mod au putut deveni cetățeni români, în afară de evreii așezați de mai multă vreme în teritoriile alipite, toți evrei pe cari diferite evenimente brutale, îi obligaseră să se refugieze în acel timp în țara noastră. În sfârșit, tratatul de la Trianon din 4 Iunie 1920 (art. 61-66)526 și cel de la Saint Germain din 10 Septemvrie 1919 (art.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
tratatul de la Trianon din 4 Iunie 1920 (art. 61-66)526 și cel de la Saint Germain din 10 Septemvrie 1919 (art. 70 și urm.) 527, prevăd obligația pentru statul român de a acorda cetățenia română celor care aveau indigenatul în teritoriile alipite. Este de remarcat că, deși tratatul minorităților acordă acest drept larg de încetățenire, menit să dea un statut juridic legal tuturor evreilor și străinilor refugiați din Rusia Sovietică, din Galiția și chiar din Ungaria revoluționară, totuși, atât Decretul-Lege No. 2085
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
tratatului minorităților (art. 7), ci aplicația dispozițiunilor din tratatele de la Trianon și Saint Germain, pretinzând pentru evreii din vechiul Regat, să fie născuți în țară sau chiar în străinătate, dar din părinți așezați în țară, iar pentru locuitorii din teritoriile alipite deci și pentru evrei să fi avut indigenatul (apartenența) la 1 Decemvrie 1918 în Bucovina și Transilvania și domiciliul administrativ la 9 Aprilie 1918 pentru cei din Basarabia. Deși ne găsim în fața unor condiții restrictive, totuși, în fapt, din cauza modului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cei din Basarabia. Deși ne găsim în fața unor condiții restrictive, totuși, în fapt, din cauza modului cum a fost recunoscută această cetățenie, s'a deschis cea mai largă posibilitate de a se obține cetățenia în mod fraudulos. În ce privește evreii din teritoriile alipite, situațiunea lor de cetățeni a fost clar precizată apoi, în art. 56 din Legea privitoare la dobândirea și pierderea naționalității române din 24 Februarie 1924, care recunoaște ca cetățeni români pe toți locuitorii din Bucovina, Transilvania, Banat, Basarabia, Dobrogea Nouă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pășit la o realizare legislativă prin Decretul-Lege pentru revizuirea cetățeniei din 22 Ianuarie 1938529. Acest Decret-Lege pornește de la suspicionarea regularității încetățenirilor intervenite de la 30 Decemvrie 1918 încoace, și în special, asupra constatărilor de cetățenie ce s'au făcut în teritoriile alipite, de către autoritățile administrative, ceea ce reiese clar de altfel și din expunerea de motive. Decretul-Lege și mai ales regulamentul fixează, diverse categorii de evrei, în ce privește condițiunile de îndeplinit pentru a fi confirmați cetățeni. Astfel art. 88 din Regulamentul din 9 Martie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
face respectând prevederile din "Normele tehnice pentru stabilirea zonelor de protecție și de siguranță ale obiectivelor din sectorul gazelor naturale". 7.15. Posturile de reglare-măsurare pentru presiunea maximă de intrare între 2-6 bar, se pot monta și în cabine aerisite, alipite pereților clădirilor, în locuri ușor accesibile, cu condiția ca pereții respectivi să nu prezinte goluri (uși, ferestre etc): - pe o înălțime de cel puțin 8 m; - pe o lățime care să depășească cabina cu minimul 5 m, în ambele sensuri
NORMĂ TEHNICA din 4 februarie 2004 pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156812_a_158141]
-
nu prezinte goluri (uși, ferestre etc): - pe o înălțime de cel puțin 8 m; - pe o lățime care să depășească cabina cu minimul 5 m, în ambele sensuri. 7.16. Amplasarea construcțiilor pentru stații și posturi de reglare-măsurare, independente sau alipite altor construcții, se face: - suprateran; - cu respectarea distanțelor prevăzute în tabelul 7 - la limita de proprietate a consumatorului sau când nu este posibil, cât mai aproape de limita de proprietate a consumatorului; - asigurându-se accesul direct și permanent al personalului operatorului
NORMĂ TEHNICA din 4 februarie 2004 pentru proiectarea şi executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156812_a_158141]