KorAP: Find »[drukola/base=alteritate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...100 >

2,496 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259

În rezistența iudaismului, care nu s-a lăsat depășit și Înglobat de creștinism, Își găsește Lévinas armele pentru a rezista În fața lui Hegel, reliefând pentru cititorul „laic” și contemporan faptul că, dincolo de această tragedie religioasă și istorică, se joacă drama alterității: asimilarea Într-un joc al dominării sau primirea celuilalt, perceput din perspectiva unicității sale. Chiar dacă o asemenea dramaturgie trece dincolo de antropologie, aceasta, la rândul său, prin intermediul decolonizării și al luptelor pentru eliberare și independență, a făcut și ea experiența Întâlnirii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
și al luptelor pentru eliberare și independență, a făcut și ea experiența Întâlnirii cu celălalt (Lévi-Strauss, 1955). Faptul că independența și libertatea nu Înseamnă doar accesul la o lume omogenă și la standarde de viață uniformizate arată, poate, astăzi că alteritatea veritabilă este Încă departe de a fi recunoscută. J.-F. R. & BUBER Martin (1992), Je et Tu, trad. fr., Paris, Aubier (prima ediție germană: 1923) ă trad. rom. Ștefan Aug. Doinaș, Eu și tu, București, Humanitas, 1992. HEGEL Georg Willhelm

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
moment, să urmăm și calea universalismului, și pe cea a diferențialismului. Totuși, este posibil să schițăm o soluție de tip universalist care ține seama și de normele diferențialismului, cu condiția ca acestea să fie „corectate” prin impunerea unor limite. Recunoașterea alterității celorlalți drept ceva demn de respect, altfel spus drept Întruchipare a unei valori În sine (sau intrinseci), este actul care singularizează antirasismul diferențialist prin excelență. Acest imperativ implică obligația de a respecta necondiționat și În mod egal, fără distincții (așadar

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
1995), Les Fins de l’antiracisme, Paris, Michalon. — (1997), Le Racisme, Paris, Flammarion. — (2000), L’Effacement de l’avenir, Paris, Galilée. UNESCO (1950), Le Courrier de l’UNESCO, iulie-august. — (1960), Le Racisme devant la science, Paris, UNESCO și Gallimard. Φ ALTERITATE, Diferență (dreptul la Î), Discriminare, DOMINAȚIE,Etnocentrism, Metisaj, NEORASISM, PREJUDECATĂ, Rasă, STRĂIN, Xenofobie Apartenență (sentiment de Î)tc "ApartenenȚĂ (sentiment de ~)" Noțiunea de sentiment de apartenență este utilizată fie ca atare, fie sub diverse forme apropiate În numeroase lucrări despre

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
1995), Théories de l’ethnicité, ed. cit. QUEIROZ Jean-Manuel de și ZIOLKOVSKI Marek (1994), L’Interactionnisme symbolique, Rennes, Presses universitaires de Rennes. RICŒUR Paul (1991), Soi-même comme un autre, Paris, Seuil. RUANO-BORBALAN Jean-Claude (coordonator), L’Identité, ed. cit. Φ Aculturație, ALTERITATE, BILINGVISM, Comunitate, Cultură, ETNICITATE, Etnie, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTERCULTURAL (didactica Î), NAȚIUNE, POPOR, Recunoaștere (politică de Î), SINCRETISM, SOCIALIZARE, Stereotip Apartheidtc "Apartheid" Φ COTE, Discriminare, Excludere, RASISM Arie culturalătc "Arie culturală" Postulat de Școala difuzionistă, conceptul antropologic de arie culturală (În

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
mai multe texte realizate Între 1904 și 1918). TODOROV Tzvetan (1989), Nous et les autres. La réflexion française sur la diversité humaine, Paris, Seuil. ZEA Leopoldo (1987), „Métamorphose métisse”, Le Courrier de l’UNESCO, nr. 9, septembrie, pp. 34-35. Φ ALTERITATE, COLONIALISM, DIVERSITATE, Exotism, Metisaj, Sincretism Asentiment (gramatica Î)tc "Asentiment (gramatica ~)" Φ Dialog (principiul Î) Asimilaretc "Asimilare" Φ CETĂȚENIE (codul Î), Cosmopolitism, DREPTURILE OMULUI, INTEGRARE Asociațietc "Asociație" Asociația este o formă specifică de grupare a indivizilor, care presupune un acord

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
moderni (care au descoperit În scrierile celor dintâi prețioase surse istorice apte să le alimenteze studiile). Astfel, prin intermediul textelor transmise, apar ă cu elanul și prospețimea descoperirii ă noi orizonturi: ă diversitatea mediilor, a peisajelor și a activităților umane; ă alteritatea ce se distinge sub masca diferitelor embleme care determină identități teritoriale sau socioprofesionale cu caracter discret; ă schița unei Franțe a provinciilor, a regiunilor, a ținuturilor. În 1552, apărea la editorul Estienne din Paris, scrisă de o mână anonimă, o

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
une esthétique du divers, Montpellier, Fata Morgana (În 1955, prima publicare parțială a mai multor texte scrise Între 1904 și 1918). VALIERE Michel (2002), Ethnographie de la France. Histoire et enjeux contemporains des approches du patrimoine ethnologique, Paris, Armand Colin. Φ ALTERITATE, APARTENENȚĂ (grup de Î), Cosmopolitism, STRĂIN, Exotism, Metisaj Centru/periferie (analizele Î)tc "Centru/periferie (analizele ~)" Φ COLONIALISM, DOMINAȚIE, MONDIALIZARE, NAȚIONALISM Cetățenietc "CetĂȚenie" Condiție și produs al democrației, cetățenia este ceea ce caracterizează acțiunea politică a cetățeanului, fiind În același timp

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
timp În interior și În exterior, astfel Încât să mai existe și altcineva În afară de noi Înșine și să existe și lumea? Compasiune și justiție: glasul care poruncește Pentru ca să existe o legătură și o separare, este nevoie să putem gândi și trăi alteritatea. Or, compasiunea ca identificare cu suferința semenilor, atunci când este simțită ca stare sufletească sau ca o considerare a propriei emoții, Îl Încorporează pe celălalt, făcându-l să dispară din spațiul Întâlnirii. Pe de altă parte, atunci când această emoție devine doctrină

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
doctrină de guvernare, gestionarea sa la nivelul maselor se transformă În discurs propagandistic, indiferent la realitatea suferinței concrete. Ce să mai faci cu bunătatea de care trebuie să dai dovadă la Întâlnirea cu aproapele tău? Pot coexista oare compasiunea și alteritatea? Poate că alteritatea, Întâlnirea cu celălalt, ar trebui gândită Înainte de compasiune, În dimensiunea sa etică, și nu În cea sentimentală. Probabil că aceasta este și esența operei lui Emmanuel Lévinas, promovarea acestui tip de gândire ca filosofie primă. Întâlnirea cu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
gestionarea sa la nivelul maselor se transformă În discurs propagandistic, indiferent la realitatea suferinței concrete. Ce să mai faci cu bunătatea de care trebuie să dai dovadă la Întâlnirea cu aproapele tău? Pot coexista oare compasiunea și alteritatea? Poate că alteritatea, Întâlnirea cu celălalt, ar trebui gândită Înainte de compasiune, În dimensiunea sa etică, și nu În cea sentimentală. Probabil că aceasta este și esența operei lui Emmanuel Lévinas, promovarea acestui tip de gândire ca filosofie primă. Întâlnirea cu aproapele are loc

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
Lévinas, de prezența terțului, a terțului care nu este exclus, care aduce „cumpănire, măsură și gândire obiectivă În lume”, adică justiție. „Subiectul incomparabil” devine astfel membru al societății În care oamenii sunt semeni, legea fundamentând singură o nouă experiență a alterității, cea a pluralismului și a diferențelor. Compasiunea nu poate exista cu adevărat decât atunci când ne Îndreptăm spre o persoană unică, cu gesturi de bunăvoință. Regăsim astfel sensul Învățăturilor marilor religii monoteiste care vorbesc despre Dumnezeu ca despre un Tată ce

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
Emile ou de l’éducation, Paris, Garnier-Flammarion (prima ediție: 1761) ă trad. rom. Emile sau Despre educație, București, Ed. Didactică și Pedagogică, 1973. STAROBINSKI Jean (1976), La Transparence et l’obstacle, urmată de Sept essais sur Rousseau, Paris, Gallimard. Φ ALTERITATE, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), DREPTURILE OMULUI, FRATERNITATE, POPOR, STRĂIN, TOTALITARISM, VIOLENȚĂ Comunicare (etnografia Î)tc "Comunicare (etnografia ~)" Φ INTERCULTURAL (didactica Î) Comunitarismtc "Comunitarism" Φ COTE, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), ETNICITATE, MULTICULTURALISM, PARTICULARISME/ UNIVERSALISM, Recunoaștere (politică de Î) Comunitatetc "Comunitate" Pentru

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
și nici, cel mai adesea, superfluu, cum consideră partizanii universalității regulilor metodologice. Primatul relației interlocutive are consecințe importante. Locutorul și partenerul său dau naștere unei vorbiri comune: „Nu este vorba despre punerea În joc sau În scenă ș...ț a alterității persoanelor, simplă distribuire a vocilor care rămân absolut izolate. Nu se pune nici măcar problema unei Înlănțuiri a două (sau mai multe) discursuri, ci, În cel mai rău caz, a producerii la «patru mâini», a unui singur discurs care dă glas

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
sociali pentru obținerea recunoașterii unor entități noi sau resuscitate. Paralel, a apărut o nouă mentalitate care dorește să țină mai mult seama de diferitele elemente componente ale diversității. Acest fenomen se explică, În parte, printr-o mai bună conștientizare a alterității, prin multiplicarea schimburilor și a Întâlnirilor interculturale, precum și prin necesitatea de a ameliora relațiile dintre comunități și a evita derivele naționaliste. Puternica scădere demografică pe care o cunosc țările din Nord trebuie compensată, de altfel, printr-o imigrație temporară sau

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
că toți oamenii aparțin aceleiași rase, de exemplu, afișăm principiul egalității printr-un efect de Înglobare a diversității societăților În unitatea genului uman. Numai că imediat introducem o distincție duală și expresia principiului ierarhiei pentru a da seama de această alteritate. Există astfel oamenii civilizați și barbarii, educații și analfabeții, dezvoltații și subdezvoltații: pe scurt, În fața „noastră” există „ei”. Or, „ei” sunt concepuți ca opuși „nouă” și toate calificările pozitive pe care le asociem culturii noastre se aplică inversate culturii „lor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
doar de antisemitism) și identificarea cu un grup anume. Cel de-al doilea element, noțiunea de frontieră (sau de limită): pe de o parte, nu poate să existe o identitate etnică fără o separare față de non-membri, fără referința la o alteritate, iar pe de altă parte, perenitatea grupurilor ține de existența acestor frontiere, independent de schimbările apărute În sânul culturii grupului. Cea de-a treia componentă, originea comună (sau presupus comună): Weber, În Economie și societate, subliniase deja că trăsătura caracteristică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
Werner (1986), Beyond Ethnicity. Consent and Descent in American Culture, New York/Oxford, Oxford University Press. VAN DEN BERGHE Pierre (1981), The Ethnic Phenomenon, New York, Elsevier. WEBER Max (1971), Economie et société, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție germană: 1921-1922). Φ ALTERITATE, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), CETĂȚENIE, Comunitate, Diferență (dreptul la Î), DOMINAȚIE, Etnie, IDENTITĂȚI CULTURALE, NAȚIUNE, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, Rasă, RASISM, STRĂIN Etnietc "Etnie" Etnia (derivat savant din grecescul ethnos ă rasă, popor, națiune, trib ă, reinventat la sfârșitul secolului al XIX

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
etnocid Împotriva lor (cazul kurzilor În Orientul Mijlociu). C. R. & CLASTRES Pierre (1974), La Société contre l’Etat, Paris, Minuit. CONDOMINAS Georges (1965), L’Exotique est quotidien, Paris, Plon. JAULIN Robert (1970), La Paix blanche: introduction à l’ethnicité, Paris, Seuil. Φ ALTERITATE, Discriminare, DOMINAȚIE, Etnie, Etnocentrism, GENOCID, VIOLENȚĂ Excepție culturalătc "Excepție culturală" Φ DREPT ȘI CULTURĂ Excluderetc "Excludere" De mai bine de zece ani, concepțiile referitoare la excludere au evoluat cu repeziciune. În perioada de puternică creștere economică ce a urmat sfârșitului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
quotidien, Paris, Plon. SEGALEN Victor (1978), Essai sur l’exotisme. Une esthétique du divers, urmată de Textes sur Gauguin et l’Océanie, Montpellier, Fata Morgana (În 1955, prima publicare parțială a mai multor texte scrise Între 1904 și 1918). Φ ALTERITATE, CĂLĂTORIE, Etnocentrism, Metisaj, STRĂIN Ftc "F" Fraternitatetc "Fraternitate" Fraternitatea pare incontestabilă, universală, iar prestigiul său se datorează tocmai acestei demnități. Întotdeauna mai mult sau mai puțin conciliabile ori discutate, libertatea și egalitatea, care completează deviza republicană franceză, nu se bucură

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
și că Îi iubim pe oamenii cu care trăim Împotriva altor oameni?” (Bergson, op. cit., 1963, p. 1002). Dacă așa stau lucrurile, uniunea cetățenilor se poate concepe doar În adversitate sau În rivalitate față de străini, iar identitatea doar În opoziție cu alteritatea. Un stat cosmopolit ar fi o contradicție. Posibilitatea permanentă a războiului Între popoare ar fi singurul vector de unitate internă al acestora. Or, pactul social definit de Rousseau era necesar, În opinia lui, pentru a pune capăt stării de violență

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
John (1987), Théories de la justice, trad. fr., Paris, Seuil (prima ediție americană: 1971). RIFKIN Jeremy (1996), La Fin du travail, trad. fr., Paris, La Découverte (prima ediție americană: 1995). TAINE Hippolyte (1885), Les Origines de la France contemporaine, Paris, Hachette. Φ ALTERITATE, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Asociație, CETĂȚENIE, Diferență (dreptul la Î), LAICITATE, NAȚIUNE, PATRIE, Sociabilitate, SOLIDARITATE, STRĂIN Frontieretc "Frontiere" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), DOMINAȚIE, ETNICITATE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, Suveranitate/suveranism, Ținut Frustrare relativătc "Frustrare relativă" Φ Marginalitate/marginalizare Gtc "G" Genocidtc

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
să nu pierdem din vedere faptul că există o profundă continuitate Între ele. Această continuitate explică existența mai multor tipuri de revizionism și presupune Întotdeauna o interpretare etnocentristă a diversității umane. Etnocentrismul servește drept bază atât pentru aprecierea caracterelor specifice alterității, cât și a trăsăturilor propriei comunități. Întrucât etnocentrismul se caracterizează printr-o hipervalorizare arhaică a acestor trăsături, percepute ca unice, prețioase, incomparabile, dar În același timp pure și fragile, ajungem rapid la concluzia că cei care suferă de această patologie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
Olivier Orban. TERNON Yves (1995), L’Etat criminel. Les génocides au XXe siècle, Paris, Seuil. VEENHOVEN Willem și EWING Winifred Crum (coordonatori) (1975-1976), Cases Studies on Human Rights and Fundamental Freedoms. A World Survey, 5 vol., Haga, Martinus Nijhoff. Φ ALTERITATE, COLONIALISM, Discriminare, DOMINAȚIE, DREPTURILE OMULUI, Etnocentrism, Etnocid, RASISM, Servitute, TOTALITARISM, Tribalism, VIOLENȚĂ, XENOFOBIE Ghetoutc "Ghetou" Φ ETNICITATE, Excludere, Melting pot Globalizaretc "Globalizare" Φ Cosmopolitism, MONDIALIZARE Grup de apartenență/de referințătc "Grup de apartenenȚĂ/de referinȚĂ" Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
lui Paré (Gould și Pyle, 1984; Monestier, 1978). Antichitatea, Evul Mediu și Renașterea au reperat În călătorii și În descrierile lor ulterioare numeroși monștri și destule minuni care suscitau uimirea, stupefacția și admirația, dar și angoasa la contactul cu o alteritate imaginată și reprezentată ca amenințătoare. Până la epoca marilor descoperiri, Creștinătatea medievală avusese timp să se obișnuiască cu alteritatea musulmană, la frontiere, și cu cea evreiască, În interior. În privința ființelor stranii care trăiau dincolo de hotarele și de teritoriile cunoscute, Evul Mediu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]