2,639 matches
-
pustii sigur nu poate, jupâne. Acum am vrea să știm dacă putem intra la descărcat sau trebuie să cântărim? - a întrebat Hliboceanu. Ce cântar? Ce cântar? Sunteți oameni gospodari și eu am încredere în voi. Păi nu sunteți din același aluat cu moș Dumitru și cu Pâcu? Sunteți! Și dacă sunteți urmașii lor, sunteți oameni gospodari și cu frica lui Dumnezeu. N-o să vă lăcomiți voi la câteva chile de grâu, ca să-l faceți dator pe un biet ovrei ca mine
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
-ți petreci câteva ore pe zi în preajma unor oameni deștepți și talentați (și nu arareori bizari) și să dai "bunul de tipar" pe rodul muncii de o săptămână sau o lună. O revistă joacă în viața comunității rolul drojdiei în aluat: dă consistență, gust și o indescriptibilă savoare cenușiului trudei de fiecare zi. Ceva misterios iradiază din orice redacție, trecând prin ziduri și peste clădiri. Chiar dacă auzim tot mai des lamentări că au dispărut cititorii, că tirajele sunt mici, că mizeria
Ce înseamnă o revistă literară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9200_a_10525]
-
de jos Încă o dimineață senină și nouă; cu botul ei umed, va paște iar oaia, cu mielul alături, pe pajiștea udă; și boul și vaca vor rupe cu poftă din iarba jilavă, lucioasă și crudă; brutarul frămîntă din nou aluatul, la geam o copilă privește În zare, un bărbat taie lemne, mai Încolo, un altul meșterește ceva la un plug, să-l repare; pe mare, pescarul aruncă năvodul la pește, pe străzi prăfuite gonesc camioane; un soare enorm se ridică
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
încerca să mișc un deget totul mi ar cădea la picioare, dar ce să-i faci, asta-i soarta celor care optează să acționeze din umbră. Eu nu m-am putut compara niciodată cu Geniul, el era făcut din alt aluat, de aici și animozitățile care au apărut între noi de-a lungul timpului legate de ideologie. Cu toate astea, lăsînd la o parte rivalitatea care arde încă la foc mocnit, trebuie să recunosc că el are ceva ce mie îmi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
au mai rămas. Toți exilații și marginalizații societății tale multilateral dezvoltate de-abia așteaptă să-ți sară în cap, să devină eroi și salvatori ai neamului pe spinarea ta. Sper să nu mă înțelegi greșit, eu nu sînt din același aluat cu ei, deși s-ar putea să fii tentat să mă arunci și pe mine în aceeași tabără de neaveniți. Ai comite o mare eroare, deoarece eu sînt singurul mînat de idei doctrinare adevărate, sînt tobă de politică, iar tot
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
arunc uniforma de pe mine, să-ți dau cheile unității și să-mi iau tălpășița de-aici. Asta mi-a plăcut întotdeauna la tine, ce e-n gușă e și-n căpușă, se gîndește Regizorul. Colaboratorule, îi spune, știam din ce aluat ești făcut încă din prima clipă în care ne-am întîlnit. Nu-i nevoie să te ascunzi, știu că știi povestea pe de rost. — N-am cui să-i explic că în caz de forță majoră n-o să-mi ajungă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
-ți dovedesc că am dreptate, încruntă din sprîncene. — Așadar, îl întrerupe Monte Cristo, cel mai important e să ne supraveghem oamenii pe care fiecare îi vom avea în apropiere, să le dăm peste degete dacă fac pași în direcții greșite. — Aluatul e dospit, urmează ca noi să-l băgăm la cuptor, se hotărăște domnul Președinte să pună punctul pe i, n-a vrut și pace, a venit timpul să suporte consecințele. Sper că n-aveți remușcări, îl îmbărbătează Monte Cristo, ce
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
reușește să țină pasul cu animalul care simțindu-i parcă ostilitatea crește ritmul. V-ați supt sîngele unul altuia vampirilor, zice făcîndu-i-se scîrbă amintindu-și că și el fusese crescut în același spirit. Însă eu nu eram făcut din același aluat ca voi, și asta se vede acum, unde sînteți voi și unde sînt eu? Ați împărțit încă o dată între voi toată avuția țării, ce dovadă mai bună decît asta mai este nevoie pentru a arăta cu degetul cine a fost
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
n-a fost domnul Președinte colegul lui Gorbaciov? N-au fost Regizorul, Picioruș și Potăiță cei mai buni prieteni la Academia de Marină din Constanța? Ce dovezi mai clare ne trebuie ca să fim siguri că toți sînt făcuți din același aluat? Așa că fără nici o remușcare poți continua să asculți pe la toate ușile în dosul cărora scîrnăviile astea își pun la cale comploturile. — Ce mai individ cu două fețe, zice domnul Președinte. A-nceput el să ne explice cum e cu traficul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
popor, avînd însă grijă să tragă spuza pe turta lor, uite de-asta n-o să fiu eu niciodată dispus să mă compromit cu ei, zicea. Era convins că erau toți o apă și un pămînt, că sînt făcuți din același aluat, clasa politică în România a fost parcă blestemată să fie formată doar din oameni fără căpătîi, țepari și derbedei, fie că aveau educație pe hîrtie sau nu știau nici să citească bine. Nu-l interesa dacă se numeau Carp, Iorga
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
soarta. E-adevărat, cu toate astea ar fi păcat ca voi să scăpați așa ușor, să vă îmbogățiți prin furt, să vă faceți o mulțime de partide doar de ochii lumii cînd noi știm că sînteți cu toții plămădiți din același aluat, că mințiți opinia publică cu nerușinare la fiecare apariție publică. Trage un șut la o conservă goală de tinichea care se rostogolește pe hol izbindu-se de ușa de la intrare, făcînd un zgomot spart. Tîr-țîr-țîîrrrrr, se aude soneria din senin
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
noi înșine, forțele de ordine, gloanțele, mașinile de război scoase pe străzi, dictatura care de duce de rîpă, noul sistem, bisericuța asta în care ne adăpostim, aerul ăsta rînced pe care-l respirăm există doar în mintea noastră, frămîntate din aluatul spurcat al imaginației. — Exagerezi prea tare, i se pare Părințelului, deși recunosc și eu că sînt de acord cu următorul lucru: nimic nu va mai fi ca înainte, ceva s-a dat peste cap pentru totdeauna în țara asta. — Degeaba
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
rupe inima de tine, cât ești de tembel. Privește afară, ce noapte Înstelată! Șapte A venit și primăvara cu un val de ploi care le-a udat până și sufletele și cu un noroi clisos format În jurul maghernițelor ca un aluat proaspăt frământat. Șobolani morți, cu burțile umflate de apă concurează În mirosurile pestilențiale cu maldărele de gunoaie. La singura cișmea din mijlocul ghetoului, care a fost Învelită iarna În câteva straturi de paie ca să nu Înghețe, apa curge amestecată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Plăcințica. Nu poate să o strige pe nume. E un nume pe care l-a ferecat În suflet pentru totdeauna. Și dacă tot i se pare că ea este o alcătire irezistibilă de lapte, miere, făină și scorțișoară, ca un aluat de plăcintă, i-a spus Plăcințica. -De ce a murit? Nu te-ai dus să tragi cloptele? Nu ai aprins o lumânare? -Plăcințico, ți-am spus că a dispărut. Am venit acasă și nu mai era. L-am căutat peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
citea când se trezea dimineața cu voce tare, voce melodioasă de copil, cum nu mai auzise de mult Antoniu, În sălbăticia, primitivismul și degradarea patibularilor din ghetou. Plăcințica avea structură de Înger, așa cum are orice ființă făcută de Dumnezeu din aluat ca al ei. Părea că toate Încercările teribile prin care trecuse În cei zece ani de vagabondaj, adăugaseră de fiecare dată și mai multă bunătate și lumină acestei ființe rătăcită În lumea asta aspră și nemiloasă. Nu ura și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
dura o veșnicie, și nici prin gând nu-i trecea că vraja va dispărea odată cu mirosul de scorțișoară și zâmbetul ei luminos. Nimeni nu-i dăruise atâta pace În ultimii ani. Uitase că mai există asemenea ființe făcute dintr-un aluat magic de lumină și mirodenii. La naștere i se dăduse un nume de scriitor japonez pe care Antoniu i-l schimbase cu altul casnic și delicat Plăcințica. Plăcințica lui dispăruse Însă pentru totdeauna, lăsând În ghetoul gemând de mizerie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Înălțarea, dar ea plecase și nu aveai cu cine Împărți bucuria și tihna unei asemenea sărbători; Îți era totuna dacă mâncai sau dormeai, dacă citeai sau priveai În gol. Îți amintești de copilărie, când mama ta frământa În Joia Mare aluatul de cozonaci și-l acoperea cu prosoape groase. așteptând să se reverse din lighenașul de aluminiu. Puteai trăi și fără să ciocnești ouă roșii ți-ai spus. Treizeci aprilie Am visat două ozeneuri deasupra orașului, și, din ele curgea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
hrană bună, și Antoniu ar da orice ca să-l țină În viață pe bătrânul lui prieten. Mai are să-i povestească atâtea! Dacă n-ar fi plecat Plăcințica, ar fi fost dispus să cerșească și pentru ea, pentru simplul motiv că aluatul din care era alcătuită, răspândea arome de vis amestecate cu cele de lumină, aidoma unei infirmiere care te poate Însănătoși prin simpla ei apariție. -Da, Kawabata, m-ai Întrebat pentru prima oară de când ne cunoaștem, dacă am fost Îndrăgostit vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
am făcut din speranță o fortăreață. Bineînțeles nu am de ce să mă mândresc cu mine, nu am nici o Îndoială că sunt un biet ratat, dar asta nu Înseamnă că mai pot schimba ceva. Eu nu miros a scorțișoară și a aluat de plăcintă, eu nu am privire inocentă și nici nu vorbesc cu soarele și cu stelele. Mi-am pierdut instinctul social și bucuria de-a visa. Tot ce mi se Întâmplă e Însă viu, nu am de ce să mă plâng
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și fericire au devenit, treptat, subiecte pentru ornamente. Aceste sculpturi din ceramică, porțelan sau sticlă aveau același rol ca animalele fabuloase, apărători în caz de incendiu. Forme pentru prăjituri Începând cu dinastiile Ming și Qing (sec.XIV-XIX), preparatele culinare din aluat, prăjiturile s-au diversificat din ce în ce mai mult, iar formele din lemn sculptat folosite la modelatul acestora au devenit tot mai răspândite. Cea mai reprezentativă este forma pentru plăcințelele dedicate Sărbătorii Lunii (15 august după calendarul tradițional chinezesc). Există însă și forme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
piscină, și fabrica de pisici, pușcăria, un pâlc de palmieri... PULA FERMECATĂ Muzica: Smashing Pumpkins, David Bowie, Kraftwerk, Suede 1. Era duminică dimineață și îmi făceam clătite când a sunat telefonul. Am pus polonicul pe care tocmai îl umplusem cu aluat înapoi în oală, am dat tigaia la o parte de pe foc, mi-am șters mâna de șorț, am fugit în living și am ridicat receptorul. - Ce faci, Ciobane? zise persoana de la capătul celălalt al liniei, dezvăluindu-și astfel și identitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
dar sunt Vasilache băgat în coș, ațele atârnă, dacă m-ar încerca cineva și-ar ciocăni cu degetul, ar suna daaang, a butoi de murături uitat pe marginea șanțului, cu doagele mâncate de apă. - Tu ai văzut ce-anapoda suntem, aluat frământat de-a-ndoaselea? se zburlea câteodată Vlad. Noi avem fir scurt între Rai și Iad, te crăcănezi și ești în cele două deodată, te dai pe tobogan, vâjjj, între cele sfinte, și-ajungi în poala lui Michiduță, orice heruvim are sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
totul merge strună. De fapt, mergea de parc-aș fi înghițit șpanuri, pentru că vărzarele sau, cum să le zic, pateurile n-au fost niciodată pe gustul meu și cu greu reușeam să-mi desprind de pe bolta palatală și de pe măsele aluatul gustos ca o plastilină cu mărar. Responsabila cu buna mea ședere în Dorohoi nu mă slăbește din ochi, așa încât n-am cum să scuip sub masă delicatesa. Zâmbesc. Stomacul își aruncă cu disperare în luptă sucurile gastrice. - Știți ce s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
tineri, de frunzele acrișor-amărui ale viei, cum înțelege dintr-un semn ce se întîmplă în case, cum își plimbă grijuliu și nepăsător privirea peste chipurile încrețite ori rotofeie ale tîrgoveților și cum aceștia știu că Radul Popianu e din alt aluat și are alt destin decît ei și din această pricină îl salută cu sfială și niciodată nu spun nu atunci cînd el dorește ceva. Iar ceea ce dorea el nu avea nici un scop anume, era un scop în sine. Să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
se oprească din lucrarea lui și să-l privească chiondorîș, pe sub sprîncene. Avea și de ce, lăptăria era goală și insul își caută loc la masa lui! Aproape că s-a înecat. În colțul buzelor i-a rămas un firișor de aluat care atîrna caraghios, fluturînd o dată cu respirația greoaie a lui Bîlbîie. S-a ridicat cu un gest stîngaci, gata să răstoarne masa, a mugit din gîtlej un "mmm" și l-a prins de umeri pe Popianu. "Bătrîne, bătrîne, ce naiba faci aici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]