6,823 matches
-
unui program conservator cu trese militare. Încă mai dăunătoare sunt ispitele guvernanților democrați: preocuparea excesivă de imagine, obsesia permanentizării la putere, nevoia biologică de a nu ieși din scenă, de a nu fi uitat. Dacă într-un sistem democratic aceste "alunecări" nu pot fi împiedicate înainte să se producă, ele pot fi totuși cunoscute, condamnate și corectate post factum. Mai dificil de identificat și sancționat sunt însă marile ispite: manipularea opiniei publice prin uriașe mijloace tehnice (ziare, televizor, internet) și isterizarea
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
Europenelor", "două "galbene"". Raportul de familiaritate dintre jurnalist și cititorii săi e evident și în folosirea unui stil colocvial-argotic - "grangurii din UEFA"; "fundașul Novotny i-a cosit piciorul lui Adi Ilie"; "servit ca la Ritz"; "nemții bagă material" - uneori cu alunecări în vulgar: arbitrul "își scuipă bojocii în fluier". Gama stilistică a genului mai cuprinde aluzii ("seamănă panică în tranșeele germane"), comparații elaborate ("întors pe toate părțile ca un șalău în tigaie") și în special un ton hiperbolic - peluza "duduie", difuzoarele
Clișee fotbalistice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17003_a_18328]
-
VIP-uri, acelea care contează în istorie" (Nicolae Manolescu - Ziarul de care aveți nevoie). în pagina a 3-a a noii publicații cititorul se poate delecta cu primul episod din confesiunile poetului Gellu Naum. Pare un fragment din Zenobia, o alunecare în suprarealitate, în intervalul ambiguu dintre vis și scris: Am o biografie în egală măsură plăcută și neplăcută. Am fost urît de unii, iubit de alții... La vîrsta de patru ani am învățat să citesc și tot la patru ani
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17047_a_18372]
-
caz", îl face atrăgător în ochii acelor intelectuali care nu se consideră născuți pentru onoruri și recunoașteri, hrănindu-se mai degrabă din spirit de opoziție. Dar ridică și destule întrebări delicate și vădește unele contradicții. într-un moment de generală alunecare spre religios și chiar spre mistic, cînd biserica catolică își regăsește, grație îndeosebi unui Suveran Pontif fără pereche, rosturi demult uitate, Saramago scrie o viață a lui Isus, în formă de roman, desigur, aproape voltairiană pe alocuri, prin ironie, și
Evanghelia după Saramago by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17101_a_18426]
-
ocrotitor, - ca nimic altceva ulterior. Nu e greu de imaginat - mai ales pe fondul nesocotirii deosebirilor individuale și al greutății de a te descurca în absența unui conducător de destine, crud, dar care se îngrijește totodată de supușii săi - o alunecare în masă la o vârstă mitică, în toate privințele mai sigură. În marile orașe comportamentul uman este mult mai puțin canalizat de albia unor tradiții și obține dezlegări care altfel ar fi mult îngreunate, dacă nu chiar blocate. Această labilitate
Practica mizeriei by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17085_a_18410]
-
că muzica reprezintă tema principală a micului roman, dar narațiunea însăși pare să urmeze un principiu muzical, imaginile au o mișcare simplă și gravă în același timp, de nisiparniță al cărei conținut se scurge lent, iar impresia generală este de alunecare în gol, spre acea zonă gri dintre viață și moarte, unde spectrele capată consistență, iar muzica devine singurul limbaj accesibil. "Muzica există pur și simplu ca să vorbească despre ceea ce cuvîntul nu poate vorbi. În acest sens ea nu este întru
Editura Timpul nisiparniței by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15796_a_17121]
-
rigoare, o lume în descompunere se pregătește, aproape septic, pentru un alt tip de descompunere, un proces definitiv și ireversibil. Cea în moarte. Am depistat o tendință de ușurătate la început, un soi de minimalizare și frivolizare a discursului, o alunecare spre derizoriu. ~ntr-un fel la asta contribuie și ideea de spațiu a scenografului Mihai Mădescu, care încarcă prea mult decorul și îl împinge spre kitsch. Capela, culoarea tapetului, îngerul din ghips devin elemente apăsătoare, dar nu în sensul funcțional al
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
în deplină consonanță cu motto-ul din Vasile Lovinescu, un autor se pare iubit de Mihail Gălățanu și pe care ni-l amintim cu toții din neuitatele analize la poveștile lui Creangă. Aici ar fi unul din punctele slabe ale scriitorului. Alunecarea în astfel de aberații, îndulcirea miroznelor sexuale cu arome aparent mai nobile, mitologie, hermeneutică, alchimie. Nu era nevoie și ar fi fost chiar infinit mai bine dacă modelul lui Gălățanu ar fi rămas un Creangă pur, acela din poveștile pentru
Din bube, mucegaiuri și noroi by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15641_a_16966]
-
n-a făcut. L-a ajutat faptul că era un social-democrat convins. Multă vreme a fi un om de stînga reprezenta o șansă. în anii '70-'80, mai ales, a fi de stînga în comentariul ideologic devenise însă o neșansă. Alunecarea comunismului românesc spre naționalism confirma analizele lui Z. Ornea despre extrema dreaptă interbelică și făcea similitudinile atît de izbitoare, încît era mai ușor, în regim ceaușist, să critici stînga social-democrată decît dreapta fascistă. Cărțile lui Z. Ornea care au fost
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
țări în colaps, Fatmir Koci l-a realizat într-un tempo vivace, cu un umor viguros, scurtcircuitat de scene de un absurd absolut precum transportul cazematei achizițioante de un excentric colecționar străin sau a doua prăbușire a lui Stalin la alunecarea într-o rîpă a camionului ce-i duce statuia la o filmare. Îndîrjirea eroului principal de a rămîne în patrie își are hazul său tragi-comic, înrudindu-l pe acest tînăr șofer cu protagonistul român Alexandru Papadopol ce a intrat în
Salonic 2001: satisfacții și frustrări by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15700_a_17025]
-
pentru a scăpa de gînduri. Prin urmare, apropierea de Muntele din Suflet declanșează demonii. Muntele din Suflet poate să fie un Munte al Nenorocirilor. Tocmai de aceea, în pofida încercării conștiente, muntele, probabil, că nu e atins. Și astfel, prin lente alunecări și poticniri, printre încîlcite profunzimi și printre suprafețe ce atrag și ce înșeală, Muntele din suflet se constituie dintr-o alternanță de gros-planuri și vederi panoramate, din umbre și lumini și din reflecții în ape (fie pure, fie tulburi). Mergi
Urcușul muntelui spre sine by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15775_a_17100]
-
vînă ar fi decupat altfel textul, i-ar fi sporit tensiunea dramatică și sucul comic, ar fi lucrat nuanțat cu actorii buni și profesioniști pe care i-a ales, ar fi scos la iveală substanța conflictului care macină practic societatea: alunecarea spre derizoriu, consumul pînă la dependență de telenovele nesfîrșite, proaste, lacrimogene, ignorarea culturii, amenințarea teatrului prin forme facile și superficiale de pseudocultură. Accentele S.F., pe care dramaturgul le aduce și în alte piese, absurdul, grotescul, hilarul, nespeculate în reala dimensiune
Cînd ai o piesă și nu știi ce să faci cu ea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16177_a_17502]
-
un aer de amatorism bătea pe scena de la Ploiești, dincolo de cîteva imagini vizuale puternice, de miza pe care regizorul mărturisește că a contat (fie și teoretic) - tema conflictului dintre trup și suflet - de rezolvarea scenografică a Vioricăi Petrovici, cu o alunecare poate prea evidentă, în concepția costumelor și cromatica lor, spre teatrul popular, de bîlci. Trupa Teatrului Toma Caragiu din Ploiești lucrează susținut de cel puțin doi ani încoace, grație și directorului Lucian Sabados, un manager ambițios, energic și eficient. E
Iubirea mașinală a lui Don Perimplin by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16193_a_17518]
-
și nici înainte de 1989. Este vorba - exact așa cum se afirmă în textul-reclamă de pe ultima copertă - de un "roman deopotrivă istoric, polițist, inițiatic, oniric, psihologic și politic". Mai ales politic, ar trebui precizat. Într-un limbaj epic bine însușit, fără nici o alunecare în teoretizări aride, în interpretări tendențioase etc., autoarea reflectează asupra soartei poporului român. Ea se înscrie astfel printre puținii autori români care de-a lungul timpului și-au făcut datoria de-a se întreba - măcar - ce viitor are țara lor
Un roman care modifică ierarhiile literare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16224_a_17549]
-
Spuneam mai înainte că lucrul cel mai frapant în înșiruirea luărilor de poziție este atmosfera de confuzie generală (bineînțeles, această apreciere nu privește toate înscrierile la cuvînt, ci doar impresia de ansamblu), de dezarticulare a ideilor și de suprapuneri sau alunecări ale palierelor de argumentare, pînă acolo încît adesea nu se mai știe nici măcar care este obiectul propriu-zis al polemicii. În discuție par să fie, la modul cel mai general, opera și personalitatea lui Eminescu. Știm însă bine, de destulă vreme
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
unui examen din opera politică eminesciană. Si non e vero, e ben trovato. Iar dacă e adevărat, ar fi unul dintre cele mai grăitoare documente de receptare alarmantă a lui Eminescu. Încă un cuvînt despre ceea ce favorizează îndeosebi confuziile și alunecările de planuri la care m-am referit: anume, titulatura de "poet național" cu care a fost gratificat Eminescu. Mai exact: nu titulatura în sine, cît genul de implicații și de atitudini pe care ea le antrenează. Cred, după cît am
Vechi dispute, noi argumente by Liviu Papadima () [Corola-journal/Journalistic/16269_a_17594]
-
pe fosta lui profesoară presupune totuși un tip mai special, marcat de meserie și de știință. Accentuarea unui coté de "băiat de cartier" mi se pare o îngroșare supărătoare. Ovidiu Niculescu își ratează personajul tocmai din această pricină, din această alunecare exagerată, pe care o acceptă. Nu cred că n-ar fi putut face personajul în altă cheie, mai spirirtuală, în care să existe o umbră de fior măcar cînd îi face examenul ginecologic fostei lui profesoare. Umilința este jucată doar
Alegerea Valeriei Seciu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16302_a_17627]
-
izvor al unei poezii existențiale, în așa grad încît i se potrivește adagiul rostit în legătură cu Oscar Wilde, că și-a pus geniul în viață și numai talentul în operă. Resentimentul sau ranchiuna nu au ce căuta, așadar, în preajma sa. Nici alunecările sale propagandistice n-au fost majore. Izolînd însă poetul de om (Novalis stipula: "Creatorul de artă aparține operei, iar nu opera creatorului"), nu putem a nu-i remarca insuficiențele: carența de dramatism lăuntric, de încordare vizionară, mascată de redundanță, de
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
a.m.d. Toate aceste forme halucinante, desprinse parcă din picturile lui Bosch, amplifică rezonanța pe care romanul o are în conștiința cititorului. Stelian Țurlea știe să prelucreze artistic materia epică brută. Și dă dovadă și de un gust sigur, evitând alunecarea în melodramă. Satira de moravuri din subtext Cărțile pentru copii sunt și ele scrise cu o mână neezitantă, de un povestitor exersat. În plus - trăsătură care îl individualizează pe Stelian Țurlea printre autorii de cărți pentru copii - ele se remarcă
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
încîntat de spectacolul propriului sine, ci mai curînd intimidat de misiunea pe care și-a asumat-o: aceea de a reconstitui un traseu personal în cea mai rațională manieră posibilă, omițînd tocmai momentele de suspense, răspîntiile, dilemele, aparentele erori sau alunecări din logica unei identități în formare, încă nesigură de proiectul său aflat în plină desfășurare. Farmecul cărții lui nu respectă convențiile memorialisticii cu care sîntem obișnuiți, și care în definitiv își are rădăcinile - ca formulă psihologică măcar - în proustianism. Amintirile
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
din ele, cele care se coagulează într-un nucleu dur, m-aș opri la corupție, injustiție și confuzie morală. întinse ca o pecingine, acestea ne dau sentimentul că viața cea nouă se clădește pe noroi, prin urmare e expusă unei alunecări intempestive și distrugătoare. Ele ne destabilizează psihic, pregătindu-ne să citim orice eveniment în cheia catastrofei. Dar, firește, nu vă spun nici o noutate.
De ce "înainte era mai bine"? by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/16404_a_17729]
-
și că în acest mecanism fiecare pion are o importanță decisivă. Nici un personaj nu este lăsat deoparte, pentru fiecare se găsește o soluție, o încadratură. Rigoarea și prospețimea interpretărilor stimulează performanța, situarea pe tot timpul spectacolului sus și nu permite alunecări de nici un fel. Autocontrolul funcționează din plin. Sînt elemente de surpriză la fiecare pas. Și surprizele sînt plăcute. Filumena Marturano se hotărăște la bătrînețe să-și facă ordine în viață, să intre în legalitate cu legăturile ei ascunse sau lăsate
Luptă și spectacol by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16473_a_17798]
-
seci și stereotipe, nu a reușit să-și transmită mesajul alegătorului. În contextul situațional în care a fost folosită, formula limbaj lemnos - trimițînd fără echivoc la sintagma limbă de lemn, larg încetățenită în uzul lingvistic al ultimului deceniu - presupune o 'alunecare' semantică, circumscrisă situațional și favorizată de structura sa originar metaforică. Deși evoluția semantică - schimbarea sensului, ca și îmbogățirea semnificațiilor unui cuvînt sau ale unei grupări lexicale mai mult sau mai puțin fixate - reprezintă un fenomen lingvistic general și firesc, mutațiile
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
acele lucruri mărunte interpretabile, care trădează gândirea indirectă (imaginile alternative create prin sensurile figurate, deschidere polisemică sau omonimii, selecția unei anumite clase de tablouri sau de personaje, frecvența unor termeni, notațiile secundare, reflecții și reverii în afara subiectului sau cine știe ce alte alunecări de condei), vom recunoaște o schemă ascensională care tinde să revertebreze peisajul literar, cel puțin ca tip de așteptare. "Trendul" este cel pe care îl știm cu toții, o retorică de "șoc", mult prea bine cotată, apărată de voci cu autoritate
Poveste fără sfârșit by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/16540_a_17865]
-
informație și de sens. Corneliu Vasilescu se autoplasează într-un univers nestructurat, într-o lume ingenuă care nu a găsit încă utilități clare pentru un stoc imens de materii prime și, înspăimîntat parcă atît de prelungirea vidului, cît și de alunecarea în retorica măruntă și precară, încearcă, printr-o gesticulație eroică și tandră, să înzestreze materia însăși cu virtuți expresive și capacități informale. Elementele constitutive ale lumii, abia separate în cosmogoniile de tip magic, se resorb acum într-o substanță unică
Tandrețea gestului eroic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16598_a_17923]