6,796 matches
-
cu multe victime adiacente - ce se petrece în trei metropole: Paris, Viena, Washington. Problema acestui thriller cu spioni e tot administrarea suspansului: deși mult mai rapid și mai spectaculos în desfășurarea evenimentelor, lungmetrajul e incapabil să ajungă la o rezoluție. Ambiția filmului e de a oblitera distincția dintre bine și rău: în războiul rece, nici rușii, nici americanii, nu dețin integritatea morală, iar personajele sunt la fel de ambigue. Evenimentele, tocmai din cauza narațiunii frenetice, nu sunt suficient motivate: vezi acțiuni planificate în detaliu
Degenerarea thriller-ului by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12289_a_13614]
-
sale, senatoarea Prentiss Shaw (Meryl Streep), îi controlează psihicul. Scenariul a fost simplificat pentru a face loc acțiunii, care e atât de multă, încât e greu să te prinzi de identitatea tuturor personajelor, mult mai clar delimitată în filmul original. Ambițiile primelor două filme, ca intertextualitatea genurilor sau refuzul simplificării morale în alb-negru, dispar fără urmă; acum întreaga miză e suspansul... Prost gerat, dar ușor de digerat pentru spectator. Adeseori critica de film e acuzată de paseism: cartea ce precedă filmul
Degenerarea thriller-ului by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12289_a_13614]
-
trăia). De asemenea, citesc cu regularitate Dilema veche și România literară. Cât despre "reîncarnarea" mea în limba engleză, pot spune doar atât: ea s-a petrecut destul de târziu, după aproape zece ani de domiciliere în S.U.A., și nu datorită vreunei ambiții sau dorințe de "adaptare la mediu", ci doar atunci când primele versuri în englezește mi s-au impus în chip firesc și spontan. Contribuisem deja, cu ajutorul unor poeți, unii de vază, la traducerea a numeroase poezii ale mele, acoperind decenii de
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
un circuit al petrecerilor și dintr-un grup de amici "vicioși" dependenți de alcool și droguri. Banii vin și pleacă din buzunarele lui Adam, așa că Nina e vândută și cumpărată nu doar o dată. Fry echilibrează foarte bine această poveste cu ambiția de frescă socială a filmului: decorurile sunt extravagante, iar personajele secundare - regizorul a optat conștient pentru necunoscuți în rolurile principale și pentru nume mari (Peter O'Toole, Jim Broadbent, Stockard Channing) în roluri mici - fac savoarea acestui lungmetraj. Semnătura realizatorului
Perfidul Albion pe marile ecrane by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12312_a_13637]
-
poate fi înțeleasă corect, adică în tragedia ei, decât ca o eroare a istoriei, o eroare a politicii românești, rusești și europene. Drept consecință, romanul basarabean e și el o eroare a istoriei literaturii românești, o curiozitate regională ce are ambiția de a se transforma într-o problemă culturală separată. Atunci vom înțelege corect romanul basarabean când vom accepta că, în fond, el nu există decât ca un capitol ciudat din istoria literaturii române.
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
de la "Tribuna" și din "Familia", compunând cel puțin două volume de critică literară. Deși a scris destul de multă critică de întâmpinare, nu și-a asumat un asemenea rol, pe care - înclin să cred - îl considera prea modest pentru proiectele și ambițiile sale intelectuale. Va veni, în postumitate, rândul adunării în volum a acestui material, cu multe episoade conjuncturale. Îmi amintesc, de pildă, de o cronică literară la primul volum din Incognito al lui Eugen Barbu, încheiată cu un elogiu nemăsurat și
Eseul Corupt by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12328_a_13653]
-
Monique Borie e familiară și pe care o discută din unghiul continuității cu ideile și străfulgerările lui Artaud. E un teatru mai ușor de realizat în gând decât în materialitatea oferită de clădirile orașelor moderne și de actorii contemporani, dar ambițiile lui domină tot ceea ce încă ni se pare insolit în desfășurările dramelor de azi. Este meritul autoarei de a fi oferit o analiză care să ni-l apropie pe ciudatul autor al teatrului cruzimii, ignorat cu cât e mai des
O Utopie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/12360_a_13685]
-
deranjat pe destui oameni de calitate, care-au văzut în afirmația tranșantă un atac inelegant la persoană. Evident că H.-R. P. nu se gândea la ei, dar specia creatorului e iritabilă prin excelență. Fără un dram de provocare, fără ambiția de a fi un "descălecător", de ce te-ai mai înhăma însă la exasperanta, frustranta și plina de rutină meserie de conducător de revistă? Oricine a girat, în acești ultimi cincisprezece ani, o publicație culturală știe la ce mă refer. Cel
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
unui autor care a fost sancționat și pentru articole mai blânde nu primește nici un fel de replică. Oare de ce?" Curios, în patria noastră culturală, unde orice fâs poate trece drept lege săpată în marmură, un text cu adevărat important, cu ambiții normative, nu suscită comentarii. O fi incapacitatea intelectualului român de a comunica altfel decât prin atacuri la persoană? O fi rezultatul a cincizeci de ani în care n-a existat dialog în spațiul public? O fi superficialitatea omului de cultură
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
Gheorghe Grigurcu Scrisul lui Camil Petrescu mărturisește ambiția de-a sta, ca să spun așa, sub zodia lucidității imperturbabile. Erosul său nu face excepție, înfățișîndu-se, dimpotrivă, ca un certificat al cerebralității ce se vrea pururi triumfătoare, o lumină ultimă capabilă a destrăma toate negurile, a dizolva toate misterele ce
Erosul lui Camil Petrescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12399_a_13724]
-
a intrat satana în Iuda..."), spre a-l folosi ca instrument provocator într-o excepțională analiză psihologică. Forța obscură, misterios întruchipată, nu-l ura atât pe Iisus, cât voia să-l compromită pe Iuda cunoscându-i iubirea pentru arginți și ambiția, mai mare decât agerimea minții. îi induce un sentiment de culpă cu insinuația în sine amenințătoare: "Eu caut, ascult, scormonesc, întreb, aduc aminte - spune diavolul. Să știu, să știu totul despre toți... știu o mulțime de lucruri pe care tu
Iuda, o necesitate? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12382_a_13707]
-
prietenilor zâmbindu-i condescendent, sau chiar invidioși, apoi colegilor de liceu - dintre care, vreo câțiva, sănătoși la cap, l-au întrebat fără menajamente: "Ce ai, bă, capră? Vrei să te faci Eminescu?" Afront umilitor și declanșator de mari și adânci ambiții artistico-literare. Cu chiu cu vai a reușit apoi să adune vreo duzină de inepții lirice și, însoțite de câte o scrisoare hieroglifă prin care anunța redacțiile că era posesorul cutărei mulțimi de premii literare, le-a multiplicat și le-a
Celebritatea locală by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12394_a_13719]
-
se poate mai balzaciană... Celelalte două lungmetraje te copleșesc tocmai prin lipsa lor de discreție, detaliile nici nu mai există pe ecran, fiind înlocuite de litri de sânge sau de pornografie pseudo-filozofică. Filmului lui Alexandre Aja (Haute tension) îi lipsesc ambițiile artistice; nu vrea să reinventeze genul "de groază", nu aspiră la originalitate (s-a remarcat deja asemănarea uimitoare cu romanul Intensitate de Dean Koontz) și nici nu are, după cum asigură regizorul, "vreun mesaj". Mie mi s-a părut, cinematografic vorbind
Invazia francofonă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12411_a_13736]
-
anterioară Zarifopol-Cioculescu, ducând-o spre perfecțiune. E un model al genului, un exemplu de cum trebuie recunoscut, asimilat și depășit efortul predecesorilor. Pe de altă parte, ediția Arghezi nu-și propune decât o sistematizare a operei și acuratețea restituirii, fără alte ambiții cerute de o ediție cu adevărat critică: recunoscând dificultățile, Mitzura Arghezi și Traian Radu califică încercarea lor drept "o ediție de referință". G. Pienescu a acuzat că ei ar fi beneficiat subteran de cercetarea sa anterioară și de experiența pe
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
nou în genul policier. Din punctul de vedere al figurii detectivului, lung metrajul polițist SF Eu, robotul este incredibil de desuet. În primul rând, protagonistul Del Spooner (Will Smith) e chiar detectiv, cu acte-n regulă, înrolat în poliție. Iar ambițiile lui depășesc cu mult rezolvarea unui caz de crimă, ajungându-se până la " Hai să salvăm lumea"; noroc că le face pe ambele. Mai suferă și de complexul Cassandra (tot emite profeții de tipul "roboții ne vor ataca", dar nimeni nu
Filmul polițist la interogatoriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12499_a_13824]
-
înțelegere clară a contextului în care lucrările acestei mișcări au fost create și receptate, și, pe de altă parte, o descoperire interesantă a erorilor inevitabile ale unor critici, a intuiției juste avute de alții. Cu argumente clare și cu o ambiție evidentă de obiectivitate, autoarea te convinge că în critica literară, ,vinovată" de unele omisiuni și de opinii generale prea ușor asumate, mai este mult loc pentru noi cercetări amănunțite ale avangardei românești. Autorul postfeței Influențelor., Ion Bogdan Lefter, menționează la
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
filorus. Căsătorit în 1699 cu fiica lui Șerban Cantacuzino, Casandra, Dimitrie Cantemir nutrea în secret și gândul de domn al }ării Românești, ca succesor legitim, într-o adversitate veche și înverșunată a Cantemireștilor cu Constantin Brâncoveanu. Dar cea mai mare ambiție politică a sa era aceea de a instaura dreptul ereditar la tronul Moldovei, în favoarea dinastiei Cantemireștilor, ambiție dezvăluită în decembrie 1710, la a doua înscăunare. }arul Petru I i-a dat garanții (printr-o diplomă) și speranțe pentru realizarea acestui
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
de domn al }ării Românești, ca succesor legitim, într-o adversitate veche și înverșunată a Cantemireștilor cu Constantin Brâncoveanu. Dar cea mai mare ambiție politică a sa era aceea de a instaura dreptul ereditar la tronul Moldovei, în favoarea dinastiei Cantemireștilor, ambiție dezvăluită în decembrie 1710, la a doua înscăunare. }arul Petru I i-a dat garanții (printr-o diplomă) și speranțe pentru realizarea acestui vis, cu înțelegerea secretă că va trece, la timpul potrivit, de partea rușilor. Format la Constantinopol, Dimitrie
Amanta lui Petru I by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11433_a_12758]
-
în dolari. Gheorghe Dinică apare ca un impecabil profesionist, conștient de propria sa valoare, care știe perfect rolul pe care trebuie să îl joace la nivelul societății. El nu vrea să își depășească propria condiție, să pară altceva decât este. Ambițiile sale se reduc la nivelul meseriei pe care o face și unde este un veșnic perfecționist. Există în discursul lui Gheorghe Dinică o nuanță de modestie, de bun-simț al valorii așezate, demonstrate cu vîrf și îndesat, care nu se poate
Seniorii rating-ului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11513_a_12838]
-
modeleze cum vrea. Cu toate că orice organizare a materiei este efemeră și inconsistentă, lesne de descompus și de redus la forme inițiale. Nu există materie moartă, ci doar necunoscută. Criticând teroarea perfecțiunii descurajante a Demirgului, tatăl clama, chipurile, modest: , Nu avem ambiția să-L concurăm.Vrem să fim creatori în sfera noastră inferioară, vrem creația pentru noi, tindem spre voluptatea creației, vrem, într-un cuvânt, să fim creatori". Nu pretind perenitatea, mulțumindu-se cu provizoratul și efemeritatea unei singure forme. Altminteri spus
Bruno Schulz, precursorul by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/11528_a_12853]
-
la lumina literaturii europene, părăsind cântecele ,de dorul lelii și de frunză verde". De aceea i-l contrapune lui Idiotiseanul pe Simplițian, cel care bănuiește valoarea și se străduiește s-o înțeleagă ca noutate poetică, atât cât poate. Dar vrea. Ambiția lui e absolut înduioșătoare. încât el îi replică obtuzului agresiv sfătuindu-l să nu-și descopere imprudent ignoranța: , Dar lasă frate, nu critici cele ce nu înțelegi, ca să nu te faci de râs; că așa, judecând ca tine, trebuie să
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
și nici de impostură critică. Critica se situează numai în trena literaturii, dar aceasta trebuie să existe ca să cheme instanța de evaluare. Dialectica internă a textului în care autorul se întoarce reflexiv asupra propriei creații, imaginând reacțiile atunci posibile, atestă ambiția scriitorului de a sancționa întârzierile noastre culturale. El deschide singur procesul critic al poemei ca ,minciună" literară. Chiar și atât e foarte mult pentru o vreme în care critica literară la noi încă nu exista, iar în Franța abia căpătase
Adnotările "Țiganiadei" by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11543_a_12868]
-
și a timpului istoric, recuperând totodată un fond omenesc inalterabil, o lumină cu atât mai strălucitoare, cu cât este învelită în zdrențele mizerabile ale Tranziției. Dacă în proza ,nouăzecistă" fundalul acesta social e important în sine și deci investigat cu ambiții neorealiste, în fragmentele de față el este spart, descompus în unități individuale declasate, dar prețioase în sistemul de valori al autorului. Se poate descoperi aici profunda religiozitate a lui Cristian Popescu (asupra căreia voi reveni), convingerea, în linia modelului cristic
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
cei care luptă în numele binelui. Marv și Hartigan au trasee opuse, deși paralele: unul începe în poliție și sfârșește în închisoare, iar celălalt iese de acolo și face propria lui activitate polițienească. Iar femeile, of, avem polițistă lesbiană, stripteuză cu ambiții de avocat și o pleiadă de prostituate-luptătoare, care împușcă și atacă îmbrăcate în lenjerie intimă. Da, voila un alt film în care muierile sunt doar motoare narative, iar bărbații sunt machos. De altfel, virtuțile pe care le postulează pelicula sunt
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
Daniel Cristea-Enache Unul dintre cele mai vizibile (și mai dureroase) fenomene ce au marcat după 1989 societatea noastră a fost și este exodul tinerilor. La un capăt: un evantai de motivații personale, un spectru larg de ambiții individualiza(n)te; la celălalt: o aceeași, cunoscută, realitate și sentimentul dominant că împlinirea profesională și materială nu mai este posibilă în România. La această tristă concluzie se ajunsese și înainte de Revoluție, în ultimul deceniu al "Epocii de Aur"; numai
America, America... by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11599_a_12924]