197 matches
-
un simplu "contract" între producători și consumatori, ca răspuns la cererile unei societăți postmoderne, capitaliste? Și, în cele din urmă, ținând cont de faptul că majoritatea tiparelor culturale recente au fost importate din America, asistăm oare la un fenomen de americanizare a culturii în general și a culturii populare în special? Ori asistăm la așa-numitul fenomen de "glocalizare"2, și anume la adaptarea ori integrarea tiparului general de cultură populară la cultura locală? În acest capitol, precum și în următoarele, vom
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
prezent la apariția unui nou sistem mondial, în centrul căruia se află America de Nord (dominată de Statele Unite), în timp ce Europa, America Latină, Africa de Nord și o parte din Asia își conturează poziția, economică și politică, spre periferie. Ne confruntăm, așadar, cu un proces de americanizare? Acesta să fie oare motivul pentru care privim spre America ca spre centru și îi acceptăm cultura cu mai puțină rezistență decât ar fi de așteptat? Rob Kroes, americanist din Olanda, afirmă în studiul său din 1996 că în secolul
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
aleasă în parcurgerea cîtorva continente semiotice precum narațiunea, publicitatea, mass-media, arhitectura va fi pragmatică în dublu sens: etimologic (pragma gr. = acțiune) de corelare a semnificației cu acțiunea agenților și intercultural (de la pragmatismul lui John Dewey, Charles Sanders Peirce la izotopia americanizării: de presiune a eficienței, a efectului asupra resorturilor acțiunii). La un prim contact cu semiotica, lectorii vor fi tentați să se întrebe dacă termenii de semiotică și semiologie sînt interșanjabili. Deși pentru unii autori (mai ales de manuale și lucrări
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
bazează pe cooperare și diversitate ci nu pe exploatare și consumerism." Globalizarea este realitatea zilelor noastre, acesta influențează modul de viața societăților contemporane pătrunzând în toate aspectele. Astăzi, standardele universale, înlocuiesc unitatea particulară, specifică a unităților teritoriale mici. Mișcările de americanizare sau occidentalizare sunt văzute ca fiind negative, în special în societățile unde standardizarea și uniformizarea apare alături de o tendință de dominare unică. Acestea implică standardizarea atât a culturii materiale cât și a celei non-materiale: anumite rețele de hoteluri, piețe de
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
de dragul unui ieftin joc de cuvinte: vezi Mircea Mihăieș, „Oierii minții”, un atac generalizat împotriva universitarilor români expatriați (mai ales în America de Nord). Notez în treacăt recurența anglicismului minte, preferat mai nimeritului spirit, un simptom al timpurilor noastre de globalizare prin americanizare (și „antiamericanizare”). O încercare afină cu cea a lui Sorin Adam Matei este culegerea de eseuri a altui fost membru în „Grupul de la Brașov” (pentru a rămâne, cu toată ironia cuvenită, în această perspectivă simplistă de dinamică a grupurilor), Ciprian
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
că imensul sistem universitar american s-a înșelat atât de perseverent în privința semnificației și sensului gândirii franceze de după al Doilea Război Mondial, adică tocmai dintr-o perioadă de intense schimburi și contacte între Lumea Veche și Lumea Nouă, în care americanizarea Europei (căreia unii îi răspund cu un antiamericanism furios, de multe ori identic antiamericanismului multor universitari americani, de stânga sau de dreapta, în funcție de definiția de lucru a americanismului) și europenizarea Americii s-au completat și potențat reciproc. În ultimele decenii
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Europei (căreia unii îi răspund cu un antiamericanism furios, de multe ori identic antiamericanismului multor universitari americani, de stânga sau de dreapta, în funcție de definiția de lucru a americanismului) și europenizarea Americii s-au completat și potențat reciproc. În ultimele decenii, americanizarea și europenizarea concurează atât între ele, cât și - separat ori în diverse combinații - cu alte curente, printre care se numără globalizarea și toate reacțiile provenite din centrele cele mai active ale rezistenței la toate cele trei procese menționate. Dintre toate
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
că SUA trebuie să câștige două „războaie culturale”: unul planetar, împotriva comunismului; altul transatlantic, împotriva europenilor care disprețuiau „cultura și civilizația” Lumii Noi (pentru aceștia veneau marile orchestre simfonice americane, expozițiile de artă modernă etc.). Pentru contextul mai larg al americanizării Europei și al reacțiilor „receptorului” (de la imitație la respingere, inclusiv antiamericanism consecvent), vezi volumul coordonat de Alexander Stephan, The Americanization of Europe: Culture, Diplomacy, and Anti-Americanism After 1945 (Berghahn Books, New York, 2006). Mulțumesc coordonatorului și editurii pentru ocazia de a
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
multiple, și putând exista înapoieri sau întoarceri la stadii anterioare de dezvoltare; societățile nu devin mai raționale, mai secularizate, pe măsură ce se industrializează (credințele și practicile religioase persistă în ciuda industrializării și modernizării intense); schimbarea culturală produsă prin modernizare nu înseamnă neapărat americanizarea societății (de fapt Statele Unite prezintă tabloul unei societăți mai tradiționaliste decât țări la fel de prospere din Nordul Europei). Iar ipoteza că dezvoltarea economică produce schimbări majore în sistemul de valori și în mentalitatea unei societăți, se confirmă prin studiile cele mai
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
visul american - piețe libere și guvern reprezentativ. Acesta a fost motivul pentru care au venit aici. Faptul că engleza a devenit lingua franca, a făcut asimilarea mai ușoară printre imigranți, care, În locurile de baștină, fuseseră separați de bariere lingvistice. Americanizarea Lumii Noi nu a fost totuși chiar lipsită de probleme. Americanii nativi erau aici la sosirea europenilor. Genocidul amerindienilor și internarea celor care au supraviețuit În rezervații, a continuat să-i obsedeze pe americani, subminând orice prețentie pe care ei
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Întrebările Încep să se prefigureze, dar nu Însoțite numaidecît de un efort mental, ci de un fior emoțional. Pentru a depăși confuziile, se cuvine acceptat adevărul că românii americani sînt americani, și Încă autentici, din toate punctele de vedere, că „americanizarea” și „americanismul” lor se raportează la o scală complicată și de mari dimensiuni, delimitată de argumente specifice, scală care Îi privește, Înainte de toate - sau chiar numai -, pe ei Înșiși. Ei sînt și se consideră, mai Întîi, americani. Ipostaza de români
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu cît, pentru el, acei americani continuau să rămînă români. Auzind că se simțeau bine „acolo”, deci se acomodaseră, devenind cu adevărat americani, ilustrul studios nu putea accepta că pentru ei cunoașterea limbii engleze era condiția sine qua non a „americanizării”, deci a asimilării de către o societate În care nu se intra oricum. Supraviețuirea, deci americanizarea, incumba acceptarea unor condiții impuse din afară, dar Însușite ca un act de voință individuală. În momentul În care a Înțeles că românii americani erau
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
acolo”, deci se acomodaseră, devenind cu adevărat americani, ilustrul studios nu putea accepta că pentru ei cunoașterea limbii engleze era condiția sine qua non a „americanizării”, deci a asimilării de către o societate În care nu se intra oricum. Supraviețuirea, deci americanizarea, incumba acceptarea unor condiții impuse din afară, dar Însușite ca un act de voință individuală. În momentul În care a Înțeles că românii americani erau cetățeni ai Statelor Unite, el conceda, recunoscînd că „am spus tuturor românilor, de la Început și pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
români americani reprezenta, În cazul lor, o opțiune personală. Nu la fel erau tratați și nici nu se comportau ca atare cei deveniți americani prin imigrare. Problema lor fundamentală, după ce optaseră pentru o nouă patrie, deci o altă identitate, era americanizarea, sinonimă Întru cîtva cu altoirea sau răsadul. Spunem Întru cîtva, deoarece americanizarea presupune mai Întîi o asimilare și o aculturație, dificile, dacă nu imposibile, din considerente obiective și nu puține. „The Americanization”, intrată ca paragraf distinct În sumarul Istoriei Americii
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
erau tratați și nici nu se comportau ca atare cei deveniți americani prin imigrare. Problema lor fundamentală, după ce optaseră pentru o nouă patrie, deci o altă identitate, era americanizarea, sinonimă Întru cîtva cu altoirea sau răsadul. Spunem Întru cîtva, deoarece americanizarea presupune mai Întîi o asimilare și o aculturație, dificile, dacă nu imposibile, din considerente obiective și nu puține. „The Americanization”, intrată ca paragraf distinct În sumarul Istoriei Americii, pare, la prima vedere, a exclude un eventual pat al lui Procust
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai toți de la țară - era Îngrijorarea generală - și se Îngrămădesc În orașele mari. Astfel se adună În America un imens proletariat, cu o droaie necrezută de copii, care hoinăresc pe străzi neîngrijiți și făgăduiesc o prea frumoasă sporire a criminalității”. Americanizarea celor considerați „the New Americans” nu a fost, după o anumită dată, simplă și lăsată la voia Întîmplării. „New and strange and frightening - to many Americans - was the flood of immigrants who arrived in the United States during the Progressive
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Întocmai o experiență inițiatică, proprie Însușirii unei noi sintalități, românul ajuns și stabilit În America accepta, nu ca pe un privilegiu, desigur, lupta cu sine, pentru intrarea și adaptarea cu realitățile Lumii Noi. Această apropiere, care nu e sinonimă cu americanizarea, dar este o servitute acceptată și indispensabilă, nu este ușoară, iar reușita ei a depins Întotdeauna de o multitudine de circumstanțe: vîrstă, educație, cunoașterea limbii engleze, profesie, mediul de unde venea (sat sau oraș), situația familială, structura psihică, motivația emigrării etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
seamănă cu o „renunțare”, cu o „ecloziune” sau cu o „expulzare”, Întrucît ființa rămîne, din punct de vedere fizic măcar, aceeași. Pentru imigrantul ce plonja pe coasta sudică a Manhattanului, cu gîndul de a nu se mai Întoarce de unde plecase, americanizarea nu a fost o umilință, ci o dorită baptizare, fără vreo legătură cu religia sa. De altfel, America a fost și a rămas un imens baptiseriu, pe care Îl „traversează” nou-veniții pentru ablațiunea inițiatică, necesară nu atît igienei exterioare, cît
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o dorită baptizare, fără vreo legătură cu religia sa. De altfel, America a fost și a rămas un imens baptiseriu, pe care Îl „traversează” nou-veniții pentru ablațiunea inițiatică, necesară nu atît igienei exterioare, cît mai ales unei restructurări interioare. Începutul americanizării seamănă cu un mulaj fragil, a cărui coajă se sparge foarte ușor dacă nu e Întreținută de cel care a acceptat-o. Așa cum s-a remarcat adeseori, americanizarea nu este numai o politică de stat, ci și o dorință de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
necesară nu atît igienei exterioare, cît mai ales unei restructurări interioare. Începutul americanizării seamănă cu un mulaj fragil, a cărui coajă se sparge foarte ușor dacă nu e Întreținută de cel care a acceptat-o. Așa cum s-a remarcat adeseori, americanizarea nu este numai o politică de stat, ci și o dorință de „implicare” și de „abandonare” a imigrantului. O eventuală Împotrivire, chiar și circumstanțială, deci justificată În unele cazuri, este sortită eșecului. „Să cauți să reziști «americanizării» și să crezi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a remarcat adeseori, americanizarea nu este numai o politică de stat, ci și o dorință de „implicare” și de „abandonare” a imigrantului. O eventuală Împotrivire, chiar și circumstanțială, deci justificată În unele cazuri, este sortită eșecului. „Să cauți să reziști «americanizării» și să crezi că poți exista În America În stare de «ghetto», observa cineva trecut prin această experiență, ar fi cu neputință și fără folos”. Imigrantul român ajuns la gurile fluviului Hudson s-a trezit confruntat cu un „ritual” complicat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fenomenul de «absorbție» (the merging process) și relația «simbiotică» (the symbiotic relation). Aceste două procese caracterizează dezvoltarea istorică «interioară», deci a grupului românilor-americani În sine, dar și relația «exterioară», cu societatea americană căreia Îi este parte componentă”. În același timp, americanizarea românilor era grevată, așa cum am menționat deja, de tendințele „antiimigraționiste” anglo-saxone, care erau provocate de balcanismul primilor imigranți, În ochii cărora imaginea românilor era deformată. Și azi pot fi observate, Încă, „anume tendințe «etnocentriste», care generează conflict și antagonism, În loc să
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
vor mai face și alte jertfe, toate cîte se vor cere bunilor cetățeni americani, și din partea tinerilor generații care se ridică acum din sîngele emigranților plecați din patria lor carpatină”. Deși refuzată un timp, iar mai apoi privită cu reticență, americanizarea a devenit o realitate de neevitat și pentru imigranții români, astfel Încît astăzi se apreciază că „din cei 146.393 foști imigranți din grupul etnic, În 1930, 71% dețineau sau solicitaseră cetățenia americană” și marea majoritate vorbeau englezește. A fost
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
englezește. A fost nevoie deci de un timp de acomodare, de acceptare și de asumare a identității americane. Explicațiile acestei Întîrzieri le-am menționat și nu mai revenim asupra lor. Important de reținut este faptul că, la un moment dat, americanizarea imigranților români a Încetat de a mai fi o „problemă”, atît pentru România, cît și pentru SUA, dar mai ales pentru imigranții Înșiși. Oficialitățile guvernamentale bucureștene au Înțeles că nu era oportun și nici posibil să se opună ori să
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
lor Întrucît ele pot fi lesne sesizate. Oricum, după ce decenii de-a rîndul românii ajunși În America s-au constituit Într-o „problemă”, cu repercusiuni asupra țării de origine și asupra celei noi, treptat ei au „descoperit” drumul ineluctabil, adică americanizarea, cu avantajele ei firești, dar și cu pierderile provocate de schimbarea identității. Concluziile recente la care a ajuns Joseph J. Barton evidențiază că „the Romanian immigrants and their descendents have entered the middle class with an impressive rapidity. The Romanian
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]