190 matches
-
probabil că unul dintre ai lor (Huntington) atrăgea atenția asupra barierei cultural-religioase pe care o reprezintă ortodoxismul creștin și Islamul. Dar credeți că americanilor le pasă de criteriile geografice sau culturale? Pe americani - iertați-mi pleonasmul - nu-i interesează decât... americanizarea. Cu alte cuvinte, instalarea de baze militare și negustorești în lumea întreagă. Cei rămași pe dinafară din motive economice - Bulgaria, România (cu Basarabia?), Iugoslavia, Croația, Albania - se jeluiesc pe la porți, pe la ferești, își trimit cerșetorii, hoții și prostituatele ca pe
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
al SF", sau Theodore Sturgeon, care prelungește, în culegerile sale de nuvele, întreaga sensibilitate ce răzbătea în romane anterioare, precum The Dreaming Jewels ⁄ Nestemate visătoare (1950)50 sau More than Human ⁄ Mai mult decât oameni (1953)51. Perspectiva lor asupra "americanizării" lumii această viziune care presupune ca subînțeles faptul că normele civilizației ar fi specifice Statelor Unite devine tot mai critică. Galaxy contribuie la această conștientizare. Noua atitudine contabalansează prin satiră tratamentul paranoic al temelor invadării Statelor Unite de către spioni deghizați în extratereștri
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
întrebările încep să se prefigureze, dar nu însoțite numaidecât de un efort mental, ci de un fior emoțional. Pentru a depăși confuziile, se cuvine acceptat adevărul că românii americani sunt americani, și încă autentici, din toate punctele de vedere, că „americanizarea” și „americanismul” lor se raportează la o scală complicată și de mari dimensiuni, delimitată de argumente specifice, scală care îi privește, înainte de toate - sau chiar numai -, pe ei înșiși. Ei sunt și se consideră, mai întâi, americani. Ipostaza de români
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu cât, pentru el, acei americani continuau să rămână români. Auzind că se simțeau bine „acolo”, deci se acomodaseră, devenind cu adevărat americani, ilustrul studios nu putea accepta că pentru ei cunoașterea limbii engleze era condiția sine qua non a „americanizării”, deci a asimilării de către o societate în care nu se intra oricum. Supraviețuirea, deci americanizarea, incumba acceptarea unor condiții impuse din afară, dar însușite ca un act de voință individuală. în momentul în care a înțeles că românii americani erau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
acolo”, deci se acomodaseră, devenind cu adevărat americani, ilustrul studios nu putea accepta că pentru ei cunoașterea limbii engleze era condiția sine qua non a „americanizării”, deci a asimilării de către o societate în care nu se intra oricum. Supraviețuirea, deci americanizarea, incumba acceptarea unor condiții impuse din afară, dar însușite ca un act de voință individuală. în momentul în care a înțeles că românii americani erau cetățeni ai Statelor Unite, el conceda, recunoscând că „am spus tuturor românilor, de la început și până la
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
români americani reprezenta, în cazul lor, o opțiune personală. Nu la fel erau tratați și nici nu se comportau ca atare cei deveniți americani prin imigrare. Problema lor fundamentală, după ce optaseră pentru o nouă patrie, deci o altă identitate, era americanizarea, sinonimă întru câtva cu altoirea sau răsadul. Spunem întru câtva, deoarece americanizarea presupune mai întâi o asimilare și o aculturație, dificile, dacă nu imposibile, din considerente obiective și nu puține. „The Americanization”, intrată ca paragraf distinct în sumarul Istoriei Americii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
erau tratați și nici nu se comportau ca atare cei deveniți americani prin imigrare. Problema lor fundamentală, după ce optaseră pentru o nouă patrie, deci o altă identitate, era americanizarea, sinonimă întru câtva cu altoirea sau răsadul. Spunem întru câtva, deoarece americanizarea presupune mai întâi o asimilare și o aculturație, dificile, dacă nu imposibile, din considerente obiective și nu puține. „The Americanization”, intrată ca paragraf distinct în sumarul Istoriei Americii, pare, la prima vedere, a exclude un eventual pat al lui Procust
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai toți de la țară - era îngrijorarea generală - și se îngrămădesc în orașele mari. Astfel se adună în America un imens proletariat, cu o droaie necrezută de copii, care hoinăresc pe străzi neîngrijiți și făgăduiesc o prea frumoasă sporire a criminalității”. Americanizarea celor considerați „the New Americans” nu a fost, după o anumită dată, simplă și lăsată la voia întâmplării. „New and strange and frightening - to many Americans - was the flood of immigrants who arrived in the United States during the Progressive
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
întocmai o experiență inițiatică, proprie însușirii unei noi sintalități, românul ajuns și stabilit în America accepta, nu ca pe un privilegiu, desigur, lupta cu sine, pentru intrarea și adaptarea cu realitățile Lumii Noi. Această apropiere, care nu e sinonimă cu americanizarea, dar este o servitute acceptată și indispensabilă, nu este ușoară, iar reușita ei a depins întotdeauna de o multitudine de circumstanțe: vârstă, educație, cunoașterea limbii engleze, profesie, mediul de unde venea (sat sau oraș), situația familială, structura psihică, motivația emigrării etc.
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
seamănă cu o „renunțare”, cu o „ecloziune” sau cu o „expulzare”, întrucât ființa rămâne, din punct de vedere fizic măcar, aceeași. Pentru imigrantul ce plonja pe coasta sudică a Manhattanului, cu gândul de a nu se mai întoarce de unde plecase, americanizarea nu a fost o umilință, ci o dorită baptizare, fără vreo legătură cu religia sa. De altfel, America a fost și a rămas un imens baptiseriu, pe care îl „traversează” nou-veniții pentru ablațiunea inițiatică, necesară nu atât igienei exterioare, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o dorită baptizare, fără vreo legătură cu religia sa. De altfel, America a fost și a rămas un imens baptiseriu, pe care îl „traversează” nou-veniții pentru ablațiunea inițiatică, necesară nu atât igienei exterioare, cât mai ales unei restructurări interioare. începutul americanizării seamănă cu un mulaj fragil, a cărui coajă se sparge foarte ușor dacă nu e întreținută de cel care a acceptat-o. Așa cum s-a remarcat adeseori, americanizarea nu este numai o politică de stat, ci și o dorință de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
necesară nu atât igienei exterioare, cât mai ales unei restructurări interioare. începutul americanizării seamănă cu un mulaj fragil, a cărui coajă se sparge foarte ușor dacă nu e întreținută de cel care a acceptat-o. Așa cum s-a remarcat adeseori, americanizarea nu este numai o politică de stat, ci și o dorință de „implicare” și de „abandonare” a imigrantului. O eventuală împotrivire, chiar și circumstanțială, deci justificată în unele cazuri, este sortită eșecului. „Să cauți să reziști «americanizării» și să crezi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a remarcat adeseori, americanizarea nu este numai o politică de stat, ci și o dorință de „implicare” și de „abandonare” a imigrantului. O eventuală împotrivire, chiar și circumstanțială, deci justificată în unele cazuri, este sortită eșecului. „Să cauți să reziști «americanizării» și să crezi că poți exista în America în stare de «ghetto», observa cineva trecut prin această experiență, ar fi cu neputință și fără folos”. Imigrantul român ajuns la gurile fluviului Hudson s-a trezit confruntat cu un „ritual” complicat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fenomenul de «absorbție» (the merging process) și relația «simbiotică» (the symbiotic relation). Aceste două procese caracterizează dezvoltarea istorică «interioară», deci a grupului românilor-americani în sine, dar și relația «exterioară», cu societatea americană căreia îi este parte componentă”. în același timp, americanizarea românilor era grevată, așa cum am menționat deja, de tendințele „antiimigraționiste” anglo-saxone, care erau provocate de balcanismul primilor imigranți, în ochii cărora imaginea românilor era deformată. Și azi pot fi observate, încă, „anume tendințe «etnocentriste», care generează conflict și antagonism, în loc să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
vor mai face și alte jertfe, toate câte se vor cere bunilor cetățeni americani, și din partea tinerilor generații care se ridică acum din sângele emigranților plecați din patria lor carpatină”. Deși refuzată un timp, iar mai apoi privită cu reticență, americanizarea a devenit o realitate de neevitat și pentru imigranții români, astfel încât astăzi se apreciază că „din cei 146.393 foști imigranți din grupul etnic, în 1930, 71% dețineau sau solicitaseră cetățenia americană” și marea majoritate vorbeau englezește. A fost nevoie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
englezește. A fost nevoie deci de un timp de acomodare, de acceptare și de asumare a identității americane. Explicațiile acestei întârzieri le-am menționat și nu mai revenim asupra lor. Important de reținut este faptul că, la un moment dat, americanizarea imigranților români a încetat de a mai fi o „problemă”, atât pentru România, cât și pentru SUA, dar mai ales pentru imigranții înșiși. Oficialitățile guvernamentale bucureștene au înțeles că nu era oportun și nici posibil să se opună ori să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lor întrucât ele pot fi lesne sesizate. Oricum, după ce decenii de-a rândul românii ajunși în America s-au constituit într-o „problemă”, cu repercusiuni asupra țării de origine și asupra celei noi, treptat ei au „descoperit” drumul ineluctabil, adică americanizarea, cu avantajele ei firești, dar și cu pierderile provocate de schimbarea identității. Concluziile recente la care a ajuns Joseph J. Barton evidențiază că „the Romanian immigrants and their descendents have entered the middle class with an impressive rapidity. The Romanian
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a-și păstra identitatea m-a impresionat de câte ori am întâlnit-o în rândul emigranților”, conchizând că „Refuzul de a-și nega trecutul [...] îmi spune că mă găsesc în prezența unei conștiințe”. Până a se ajunge însă la situația de azi, americanizarea a fost un proces cu o evoluție complexă și adeseori contradictorie, care a dat naștere la fel de fel de interpretări și concluzii. Să ne amintim că Ioan Podea se arăta foarte descurajat de nereușita încercării de a se constitui o comunitate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
complexă și adeseori contradictorie, care a dat naștere la fel de fel de interpretări și concluzii. Să ne amintim că Ioan Podea se arăta foarte descurajat de nereușita încercării de a se constitui o comunitate a românilor americani, ca urmare a refuzului americanizării. După o imigrare care avea o oarecare vechime, el nu putea accepta decât că, probabil, „câteva colonii românești s-ar afla în Canada (bucovineni și moldoveni), dar nici acestea nu dau semne de trăinicie. Risipiți prin diferite state și orașe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
4-5 mii de Români încetățeniți”. O asemenea stare de fapt s-a modificat, așa cum am remarcat, după Primul Război Mondial, când în presa românilor aflați în America au început să apară articole intitulate: „Trebuie să devenim cetățeni americani?”, „Manifestația de americanizare din Warren, Ohio”, „Americanizarea în armată”, „Puterea asimilatoare a Americii”, „Noi și America”, „Ce a făcut românul pentru America”, „For America and Its Flag”, “încetățenirea românilor în America” etc.. în același timp s-a modificat și atitudinea românilor față de foștii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
încetățeniți”. O asemenea stare de fapt s-a modificat, așa cum am remarcat, după Primul Război Mondial, când în presa românilor aflați în America au început să apară articole intitulate: „Trebuie să devenim cetățeni americani?”, „Manifestația de americanizare din Warren, Ohio”, „Americanizarea în armată”, „Puterea asimilatoare a Americii”, „Noi și America”, „Ce a făcut românul pentru America”, „For America and Its Flag”, “încetățenirea românilor în America” etc.. în același timp s-a modificat și atitudinea românilor față de foștii lor conaționali deveniți americani
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
notele de călătorie ori în corespondența personalităților menționate. Nu putem trece, desigur, peste gesturile prin care unii dintre președinții americani, precum William H. Taft, Woodrow Wilson, Theodore Roosevelt, Calvin Coolidge, Franklin D. Roosevelt etc., au apreciat realizările comunității românilor americani. Americanizarea a fost dintotdeauna treapta cea mai importantă a transformării conglomeratului adunat între Atlantic și Pacific într-o posibilă națiune sau o entitate care să se poată pretinde ori constitui într-o țară sau în ceva asemănător, bazate pe o societate
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cea mai importantă a transformării conglomeratului adunat între Atlantic și Pacific într-o posibilă națiune sau o entitate care să se poată pretinde ori constitui într-o țară sau în ceva asemănător, bazate pe o societate distinctă. De obicei, procesul americanizării este privit din perspectiva celor care deja au devenit sau care se pretind a fi americani. Dar cum putem cântări americanismul fiecărui fiu al Lumii Noi, chiar dacă el, americanismul, este declarat, deci recunoscut, ori numai subînțeles? Americanizarea trebuie cercetată și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
De obicei, procesul americanizării este privit din perspectiva celor care deja au devenit sau care se pretind a fi americani. Dar cum putem cântări americanismul fiecărui fiu al Lumii Noi, chiar dacă el, americanismul, este declarat, deci recunoscut, ori numai subînțeles? Americanizarea trebuie cercetată și din punctul de vedere al celui supus procesului, deci al imigrantului. O asemenea abordare a făcut obiectul mai multor investigații, fără a se elucida însă toate temele relevate de această schimbare a unghiului de interpretare. „While the
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Much of what has been written on Romanian Americans centers upon their conformity to the demands of those who had already conformed to an American industrial system”. Așadar, investigațiile în această direcție sunt departe de a fi fost încheiate. Apoi, americanizarea nu este o uniformă care, o dată acceptată, și deci îmbrăcată, transformă pe fiece imigrant într-o ființă standardizată, care arată, gândește și acționează la fel ca vecinul său. Nu toți imigranții, deci nici toți românii ajunși în „the American blast
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]