KorAP: Find »[drukola/base=amerindian & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...15 >

354 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461

În ele. Aveam tot atâta instinct matern ca o femelă de cuc. Într-un colț, sub pervazul ferestrei, erau Îndesate jucăriile prea mari pentru a Încăpea În dulap, anume un ceainic uriaș, ceva ce ar fi semănat cu un cort amerindian demontat, dacă primii locuitori ai Americii ar fi folosit ca material de construcție folii de plastic roșu și galben, și o tricicletă albastră, cu „Speedy Boy“ scris pe o parte. Erau scăldate de razele soarelui, care se reflectau de pe suprafața

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235

dăunătoare am Încercat și Încerc să deconspir Într-un seminar pe care Îl țin la master despre șamanismul postmodern al lui Castaneda. După cum știți, Castaneda a scris unsprezece cărți În care povestește că ar fi fost inițiat de un maestru amerindian În tehnicile derealizării presupuse de cunoașterea alternativă de tip șamanic. Cărțile au avut un succes imens: au creat secte și școli, există În Los Angeles o școală de „Tensegritate”, de pase magice descrise de Castaneda, au existat și există fani

[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755

felul acesta devin limpezi celelalte "sensuri" "doar sugerate în nuvelă" și adăugate cunoscutului scenariu mitologic al lui Orfeu, sensuri care trebuie privite într-un context mitologic mult mai larg ("poetul trebuie să ia în considerație și mitologiile șamaniste, siberiene, polineziene, amerindiene"); elementul "șamanic" este o constantă a mitului orfic: șamanii care au povestit coborârile lor extatice în infern sunt creatorii unei "spectaculoase geografii a infernului"556. Sabina Fânaru 557 leagă numele acestui personaj de un element arhetipal (ca și în cazul

[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748

întrebări a dus la apariția lingvisticii științifice la începutul secolului al XIX-lea. Friedrich Schlegel consideră că există limbi cu flexiune (sanscrita, greacă, latină și alte limbi indo-europene vechi), superioare prin structura și complexitate celor fără flexiune (chineză, malaeza, limbile amerindiene). Limbile semito-hamitice (arabă, ebraica) erau plasate în apropierea vîrfului ierarhiei, ocupat de limbile indo-europene, pe treaptă cea mai de jos fiind plasată chineză. Fratele său, August Wilhelm von Schlegel, separă tipul izolant de tipul aglutinant considerînd, în 1818, că există

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
flexionare în sintetice (limbi cu flexiune bogată, ca sanscrita, greacă veche, latină etc.) și analitice (limbi care utilizează și morfemele libere, ca franceză, engleză, germană etc.). În sfîrșit, a fost introdus și un al patrulea tip, numit incorporant, specific limbilor amerindiene și care constă în adăugarea la un lexem a unui mare număr de afixe (prefixe și sufixe morfologice și lexicale). August Schleicher lămurește în 1861 și distincția aglutinant vs. flexionar. Limbile aglutinante utilizează afixe care exprimă categorii gramaticale clar delimitate

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
franceză sau engleză; 4) polisintetic că în vietnameza și chineză; 5) cu flexiune internă că în arabă. După cum se poate observa, sensul termenilor izolant și polisintetic este diferit, la lingvistul ceh, de uzajul tradițional. El consideră, de pildă, ca limbile amerindiene din America de Nord nu sînt prototipuri ale tipului polisintetic, așa cum se considera în tipologia tradițională. Discipolul sau, lingvistul Petr Sgall, consideră că, din această perspectivă, una dintre diferențele principale este aceea care opune, pe de o parte, limbile în care ordinea

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
accent de înălțime, ca și japoneză. Dialectul flamand limburghez este tonal (lucru rarisim pentru limbile indo-europene). Sînt limbi tonale limbile chineză, birmaneză, vietnameza, limbile thai, multe limbi din Noua-Guinee, majoritatea limbilor africane subsahariene (excepții: peul, wolof, swahili etc.), multe limbi amerindiene. Unele limbi au dezvoltat sisteme tonale complexe. De pildă, limba kam (din familia tai-kadai) are 15 tonuri. Alte trăsături fonologice după care pot fi clasificate limbile 167: alternante sau mutații consonantice (da/nu), locul accentului (fix/variabil), durata vocalica (fără

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
realizează cu ajutorul prepozițiilor, verbelor auxiliare etc. - franceză, engleza; - polisintetice (incorporante): considerate și subtip al limbilor izolante, realizează secvențe lingvistice unitare foarte lungi și complexe, care corespund mai multor cuvinte din limbile mai cunoscute - sînt polisintetice o bună parte a limbilor amerindiene. Izolanta (amorfa, radicală) - chineză, vietnameza, tibetana, maori, ewe etc. În limbile izolante, numite și amorfe, cuvintele sînt invariabile, raporturile gramaticale fiind exprimate printr-o serie de mijloace sintactice (instrumente gramaticale) sau fonoprozodice (intonația, ca în chineză). În limbile izolante fiecare

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
am mai arătat, nu există tipuri flexionare pure: clasificarea limbilor flexionare se face în funcție de preponderenta tipului sintetic sau a celui analitic; de exemplu, limba română este mai sintetică decît alte limbi romanice. Limbile de tip polisintetic (de pildă, unele limbi amerindiene), numite și incorporante, folosesc secvențe lingvistice unitare foarte lungi și complexe, care corespund mai multor cuvinte din limbile mai cunoscute. De exemplu complementele nu sînt exprimate prin părți secundare de propoziție, ci prin afixe adăugate verbului-predicat. Acesta poate include și

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
pildă în limbile indo-iraniene, limbile altaice etc. Ordinea VSO este și ea bine reprezentată: o regăsim în multe limbi semito-hamitice, în cele polineziene etc. E mai rară topica VOS (atestata de pildă în malgașa), OVS și OSV (că în limbile amerindiene din nordul Americii de Sud)175: Ordinea Procentaj Exemple SVO 36-42% engleză, edo, indoneziana SOV 39-45% japoneză, turcă, quechua VSO 9-15% zapotecă, galeza, niueană VOS 3-5% malgașa, tzotzil OVS 0.9% hixkaryána OSV 0,1% warao După ordinea circumstanțialilor putem avea timp

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Într-o limbă activă, numită și duală (o limbă cu structura actanțială de tip activ-inactiv), subiectul verbelor intranzitive ia cînd marca subiectului unui verb tranzitiv, cînd marca obiectului unui verb tranzitiv. Așa se întîmplă, de pildă, în cazul cîtorva limbi amerindiene (siu, guaraní etc.). Pentru că structura actanțială acuzativă ne este mult mai familiară, descriem în continuare mai detaliat structura ergativă. Ergativitatea (din gr. érgon, "produs, lucru") are un rol mai mult sau mai puțin important în aproximativ un sfert dintre limbile

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
regiuni (de exemplu, limbile vorbite în Peninsula Iberica sau limbile vorbite în Caucaz) sau în anumite țări (de exemplu, limbile vorbite în Franța, limbile vorbite în India). După părerea majorității lingviștilor, si clasificările genealogice de tipul limbi negro-africane sau limbi amerindiene nu sînt altceva, în principal, decît tot niște clasificări geografice. O serie de clasificări îmbină perspectivele geografică și lingvistică propriu-zisă. Sînt clasificările realizate din perspectiva spațială, cu bazele în așa-numita lingvistică areală, ce urmărește unele asemănări între limbi apropiate

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
mbw), preglotalizate (tip ?p), glotalizate (tip p?). Anumite limbi au tonuri sau alternante consonantice. Morfologia verbală este complexă, implicînd prefixe și/sau sufixe. Unele limbi au radicale verbale diferite pentru singular și plural (uneori și dual). Că în unele limbi amerindiene, subiectul și/sau obiectul direct și indirect pot fi în unele limbi papua "incorporate" verbului. Clase nominale (în funcție de gen ș.a.), mai rar la alte categorii de cuvinte. Numele pot avea forme diferite în funcție de caz, în general nu însă și de

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
a sistemelor fonologice se îmbină cu un număr redus de concordante lexicale, ceea ce constituie o trăsătură neobișnuită între limbile lumii. Astfel, familiile de limbi australiene, deși au rang de phylum, sînt mult mai asemănătoare fonologic decît 2 familii de limbi amerindiene din același phylum, de pildă. În schimb, în ciuda asemănării sau chiar identității de structură, procentul cuvintelor comune dialectelor aceleiași limbi (sau limba din aceeași ramură) este foarte redus - de ordinul celui existent de obicei între limbi diferite și, respectiv, între

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
un ansamblu polifiletic, adică o unitate mai degrabă geografică decît o unitate lingvistică propriu-zisă. Este împărțită în trei familii: 6.11.1. Familia na-dené Na-dené este un termen creat de Edward Sapir în 1915 și denumește o familie de limbi amerindiene din Alaska, vestul Canadei, estul și sudul SUA. Cuprinde, printre altele, limba tlingit (700 de vorbitori), eyak (recent dispărută) și cîteva limbi athapascane, printre care apasă (15.000 de vorbitori nativi) și navajo (170.000 de vorbitori nativi, dintre care

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Siberia sub denumirea de familia dené-eniseiană. Cea mai cunoscută, deși în continuare controversată, rămîne teoria lui Joseph Greenberg 323, sprijinită cu noi argumente de Merritt Ruhlen 324, după care familia na-dené-athapascană reprezintă una dintre cele trei familii principale ale macrofamiliei amerindiene, alături de limbile eschimo-aleute și limbile amerinde (limbile amerindiene care nu sînt nici na-dené, nici echimo-aleute). 6.11.2. Familia eschimo-aleută Sînt numite și limbi inuito-aleute. Familie de limbi vorbite în Groenlanda (Danemarca), nordul Canadei, Alaska (SUA) și în Siberia extrem-orientală

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
cunoscută, deși în continuare controversată, rămîne teoria lui Joseph Greenberg 323, sprijinită cu noi argumente de Merritt Ruhlen 324, după care familia na-dené-athapascană reprezintă una dintre cele trei familii principale ale macrofamiliei amerindiene, alături de limbile eschimo-aleute și limbile amerinde (limbile amerindiene care nu sînt nici na-dené, nici echimo-aleute). 6.11.2. Familia eschimo-aleută Sînt numite și limbi inuito-aleute. Familie de limbi vorbite în Groenlanda (Danemarca), nordul Canadei, Alaska (SUA) și în Siberia extrem-orientală (Rusia). Are două grupe principale: limbi eschimose și

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
sale cu date lingvistice, stabilește și el legături între cele trei grupuri americane indigene și o serie de populații asiatice turcico-siberiene. Că și în cazul altor familii și macrofamilii de limbi (limbile austroneziene, papua, caucaziene, negro-africane etc.), existența unei macrofamilii amerindiene este susținută mai mult de criterii geografice, istorice, antropologice, genetice etc., dar nu de argumente lingvistice propriu-zise. Diversitatea tipologica a limbilor amerindiene este totală și corespunde diversității tipologice de la nivel planetar. Există unele caracteristici care se individualizează printr-o frecvență

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
și în cazul altor familii și macrofamilii de limbi (limbile austroneziene, papua, caucaziene, negro-africane etc.), existența unei macrofamilii amerindiene este susținută mai mult de criterii geografice, istorice, antropologice, genetice etc., dar nu de argumente lingvistice propriu-zise. Diversitatea tipologica a limbilor amerindiene este totală și corespunde diversității tipologice de la nivel planetar. Există unele caracteristici care se individualizează printr-o frecvență mai mare sau mai mică. De pildă, la nivel fonologic, limba jaqaru (aimara) are 36 de consoane, în timp ce limbă caribeană makushi are

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
De pildă, la nivel fonologic, limba jaqaru (aimara) are 36 de consoane, în timp ce limbă caribeană makushi are doar 11. Limba amazoniana apinaye din grupul ye are 17 vocale, în timp ce unele limbi quechua au doar trei. Printre argumentele existenței unei macrofamilii amerindiene se numără și formele pronumelui pentru persoanele I și mai ales pentru persoana a II-a, fenomen comentat, printre alții, de Alfredo Trombetti 327, Edward Sapir, Joseph Greenberg, Merritt Ruhlen. De exemplu, la persoana I avem forme precum -no (yine

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
mataco-guaicuru, moseten, pano-tacanan] 2.3.3. Macro-Ge [bororo, botocudo, caraja, chiquito, erikbatsa, fulnio, ge-kaingang, guató, kamakan, mashakali, opaie, oți, puri, yabuti].330 Lingvistică tradițională nu acceptă clasificările Greenberg-Ruhlen și consideră în continuare că există, de fapt, peste 100 de familii amerindiene diferite și numeroase limbi izolate sau neclasificate. Cea mai importantă limba amerindiana din America de Sud este quechua, care în secolul al XV-lea era limba vehiculara și oficială a Imperiului Incas. Are între 9 și 12 milioane de vorbitori în Peru

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
de numărare zecimal."331 În cazul niciunei altei macrofamilii nu există atît de puține trăsături comune ale limbilor componente, fapt care pare a le da dreptate numeroșilor critici ai existenței acestei familii și care pare a confirma ideea că familia amerindiana este o entitate lingvistică iluzorie. Iată cîteva cuvinte din mai multe limbi amerindiene 332 care au pătruns în diverse limbi ale colonizatorilor, unele devenind cuvinte cu circulație internațională: allpaqa (quechua) > alpaca, ánorâq (eschimosa) > hanorac, ahuacatl (nahuatl) > avocado, barbricot (carib) > barbecue

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
puține trăsături comune ale limbilor componente, fapt care pare a le da dreptate numeroșilor critici ai existenței acestei familii și care pare a confirma ideea că familia amerindiana este o entitate lingvistică iluzorie. Iată cîteva cuvinte din mai multe limbi amerindiene 332 care au pătruns în diverse limbi ale colonizatorilor, unele devenind cuvinte cu circulație internațională: allpaqa (quechua) > alpaca, ánorâq (eschimosa) > hanorac, ahuacatl (nahuatl) > avocado, barbricot (carib) > barbecue, acayuman (carib) > caiman, acaju (tupi) > (a)caju, cacahuatl (nahuatl) > cacao, canoe (caribean), chilli

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
din Marea Caraibelor: Aruba (papiamento), Bonaire (papiamen) și Curaçao (papiamentu), toate trei regiuni autonome ale Regatului Țărilor de Jos. Această limbă creola are o structură foarte complexă: baza lexicala este spaniolo-portugheză, dar și cu elemente din arawak (familie de limbi amerindiene) și diverse limbi negro-africane; - bislama (bichelamar, bichlamar) este o creola cu baza engleză, devenită limba oficială alături de franceză și engleză în 1980, o dată cu dobîndirea independenței de către Vanuatu (Noile Hebride); - tok pîșin (tok = "vorbire" + pîșin = "pidgin") - creola cu baza lexicala engleză

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
adj. - subst. alfasilabarică etiopiana (ge'ez abugida) 14. apasă N, vorbită în S-V Americii de Nord; considerată și grup de sapte limbi vorbite de populații apașe și navajos: apasă de cîmpie, chiricahua, mescalero, navajo (cei mai multi vorbitori), apasă occidentală, jicarilia, lipan familia amerindiana, ramura athapascană, grupul meridional; tonala; fuzionantă polisintetica; SOV transcriere latină adaptată 15. arabă O Algeria, Arabia Saudita, Bahrain, Ciad, Comore, Djibouti, Egip, Emiratele Arabe Unite, Eritreea, Iordania, Irak, Israel, Kuwait, Liban, Libia, Maroc, Mauritania, Oman, Qatar, Siria, Somalia, Sudan, Tunisia, Yemen; e vorba

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]