19,795 matches
-
personalității este un curaj asumat, pe care-l înțeleg citind și cartea. O biografie este una din ipostazele lui Andrei Șerban. Una dintre poveștile vieții sale în care discursul nu este revanșard, în care umorul fin, ironia și autoironia se amestecă cu spiritul critic, cu ludicul, cu tristețile și bucuriile unor izbînzi, ale unor eșecuri. Este un discurs secondat de un exrcițiu al sincerității față de povestea împărtășită de-a lungul unor pagini care au însemnat, pentru autor, un alt fel de
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
L-am perceput pe jurnalistul sportiv Tolontan Cătălin încă de la debutul său, sub îndrumarea (despre care nu vorbește) sau dacă nu sub îndrumarea, sub conducerea lui Ovidiu Ioanițoaia. De la bun început, impresia noastră în ce îl privește, a fost amestecată. O inteligență ce pare vioaie, o fluență în exprimare care, dacă nu este cenzurată, poate deveni înșelătoare, adică manipulatoare. În același timp, părea cam prea sigur pe el, nu avea îndoieli, am putea zice, părea/pare încrezut. Pe atunci, dacă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94282_a_95574]
-
cu mașina. În fiecare zi sosesc scriitori, visători, actori, ageamii, turiști, ziariști, pescari, marinari și tot mai puțin îndrăgostiți!... Totul se petrece ca într-o poveste, cu un loc în care nu se întâmplă nimic pentru că prea multă lume este amestecată și interesată. Numai un om vine și în fiecare zi se dăruie câte puțin, făcând pământul martor zbuciumului său... Din când în când, ca să fiu sincer, mai apare câte o dragă, care, scormonind nisipul, scoate din fundul apei pietrișul fin
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
se vede că doamna Băluță, activistă feministă și pro-avort, după ce a declarat pentru Pro TV că Marșul pentru viață este un pretext pentru a promova interzicerea avortului, nu a avut nicio problemă să stea în mijlocul mulțimii și să fotografieze evenimentul, amestecându-se cu manifestanții. Asociația studențească susține că reportajul i-a prejudiciat grav imaginea și activitatea, deoarece a fost folosit de grupările feministe din mediul universitar pentru a pune presiune pe conducerea Universității București ca să excludă organizația de la Târgul Educației 2014
Două evenimente care ridică noi semne de întrebare cu privire la deontologia jurnalistei Adriana Stere, de la Ştirile Pro TV [Corola-blog/BlogPost/94303_a_95595]
-
îndeplinesc funcția de coagulare a comunității, sunt un antidot împotriva singurătății, sunt mijloace de întrajutorare spontană a cetățenilor. Statul este obligat nu numai să vadă, ci și să recunoască aceste lucruri. Nu are voie și nu are motiv să se amestece în viața lor de zi cu zi, însă este dator să le protejeze, pentru că ele suplinesc incapacitatea tuturor statelor moderne de a gestiona toate problemele societății. Acum religia este unul dintre răspunsurile posibile, și efective, între niște limite la complexitatea
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
de activitatea și aportul lor la binele comun al societății, le sprijină, dar nu privilegiază niciunul dintre ele. În plus, tratându-le nu doar ca obiect al legislației, ci ca adevărați parteneri, statul român respectă autonomia cultelor religioase. Nu se amestecă în viața lor de zi cu zi, nu hotărăște unde pot și unde nu pot să se implice în spațiul public. Cultele sunt libere să se organizeze conform tradițiilor lor și regulolor proprii, iar statul trebuie doar să asigure respectarea
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
să se implice în spațiul public. Cultele sunt libere să se organizeze conform tradițiilor lor și regulolor proprii, iar statul trebuie doar să asigure respectarea drepturilor și libertăților religioase. Atâta timp cât se respectă aceste criterii, statul nu are drept să se amestece. Când Constituția sau alte legi sunt încălcate, statul intervine și sancționează abaterile. Aceasta este una din funcțiile statului modern, de a garanta domnia legii. Cultele religioase, ca forme agregate ale comunității și parte integrantă a societății civile, sunt libere să
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
care sunt pur lumești, pământești, limitate deci, la această existență terestră. Un conformism și o compatibilitate absolută cu aceste interese ar putea fi păgubitor pentru credibilitatea, imaginea și autoritatea ei în fața poporului, a lumii. Biserica nu are voie să se amestece în disputele politice, înlăturând astfel, orice bănuială ori suspiciune cu privire la favorizarea și părtinirea vreunei guvernări politice. Ea nu trebuie să fie purtată și manipulată în platforma program a vreunui partid politic și nici nu-și va regăsi, vreodată, sensul; I
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
tu chiar să mă înțelegi când îți spun că nu există sfârșit pentru că există cuvânt și pietricelele s-au transformat în nisip, iar vântul înfometat le-a luat cu el le-a pierdut pe alte drumuri și ele s-au amestecat cu alte singurătăți cu alte mâini întinse în gol cu alte stele în agonie în ce limbă ți-am vorbit până acum în ce limbă ai tăcut în ce limbă te pregătești să pleci cu tot cu îngeri cu tot cu vechea rouă cu tot cu
ca un pumn de cireșe scăpate pe jos – cuvintele ce mi-a mai rămas să-ți spun? by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/3481_a_4806]
-
e întâlnirea cu sufletul la frontierele sănătății firave nămeți de ninsoare asupra posibilului aproape de încăpere momentul critic al adevărului la întrebarea dacă și-a luat temperatura la ora șase a răspuns timpul trebuie să aibă sens dar țara s-a amestecat prea mult în treburile omenești și a devenit bolnavă. IARNĂ GALBENĂ Struguri negri ai iernii galbene suspiciul sare din a în c în timp ce b se transformă în c și apoi în a gropi în zăpadă struguri negri iarnă galbenă suspiciul
Poezie by Petru Cârdu () [Corola-journal/Imaginative/3669_a_4994]
-
Niciun vis în afara paginilor în care Soarele bunul el însuși se bronzează la Soare niciun vis în afara paginilor în care Luna se străduiește din răsputerile ei femeiești să devină asemenea Lunii nimic în afara paginilor în care Soarele și Luna se-amestecă pînă la indistincție aidoma vorbelor unei conversații familiare la un capăt al plajei celei fără de capăt.
Poetică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/3759_a_5084]
-
pline de vorbe și de ce, Doamne, desăvîrșirea doar în darurile tale se-ascunde? M-ai strigat mamă? Dacă mă strigi din zarea croșetată de nori înseamnă că vezi cum vernisez zilnic două mîini de carne ca două sărbători cum mă amestec cu toți cei tîrîți la banchetul păcatului și cum adăpostul celor douăzeci și patru de practici divinatorii sughiță a pagubă. Fericit cel ce se lasă copleșit de mireasma Acestei lumi Că a lui va fi evanescența! WEEKEND SECRET Lucrul pe care l-
Poezie by Daniel Corbu () [Corola-journal/Imaginative/3736_a_5061]
-
și simplu. ( Da´ de unde, domnilor, ele n-au aparținut nici unui trecător, mie nu-mi aparține nici țărâna de sub tălpi, poate dacă aș mânca vreun bulgăre). Dacă, întristându-te, atingi marginea de dincolo a toate în nimeni nu afli mângâiere decât amestecându-te cu ceea ce nu-ți aparține, cu imposibila țărână. 3. Dar acelora (voi sunteți?) mintea nu le vedea că le măsuram în cuvinte adâncimea mierii și-i ungeam la subțiorile sufletului. Nu vi s-a spus o părere - că ați
Poeme din deceniul opt by Ioan Lascu () [Corola-journal/Imaginative/4071_a_5396]
-
își trag sufletul pe ruguri. Zeii au ațipit. Gol. Cerul cât o silabă. Pustiu sau nici atât. Rar de tot: câte o pală de vânt trimisă de cineva, ca un suspin al nu se știe cui, de moarte încolțit. Totul se amestecă, se învolbură departe de bine, departe de rău. Aer irespirabil. Aici se trăiește ca și când se moare. Fugi. Ascunde-te. Lumea Ta, Doamne? O junglă care îți taie respirația. Sau nici atât. Joc divin Dreptatea s-a împărțit de mult. Ducem pe
Poezie by Aura Christi () [Corola-journal/Imaginative/4602_a_5927]
-
tristețea Nu asta-i tristețea, ci alta dumnezeiască sămînță a paginii albe gata a rodi fără tine. În vechiul local În vechiul local clipe de cumpănă timpuri ce se strîng cum degetele fantomatice ale unor îndrăgostiți de demult un februarie amestecat cu un august o zi de joi vîrîtă-ntr-o duminică o-nserare ascunsă-n pliurile radioasei amiezi în frapieră o sticlă de vin rubiniu decoltată cum rochia unei bacante pe perete masca unui diavol (un ochi roșu și altul verde bărbița
Poezii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4799_a_6124]
-
în atingere cu mine cuvintele ploaia de-afară scaunul bucățile de ziar frazele din Nietzsche până când ființa mea începe să se topească în circumferințele sale de fum, ce tot cresc și cresc, ies din casă, se extind la cer se amestecă ușor cu văzduhul și norii Noul Iconar Lui Vasile Levițchi, in aeternum De câteva zile, apare printre discipoli umbra Profesorului Caii Hurmuzăcheștilor nechează-n lucarne Ay, în absența solului, plantele-acestea ar putea slobozi rădăcini în paharul cu apă! O lumină
Poezie by Arcadie Suceveanu () [Corola-journal/Imaginative/5075_a_6400]
-
închidă în jurul ei ca o manta care ține durerea departe. chiar atunci fräulein anne o smulge de pe zander și-o așază pe bancă așa cum ai pune în spatele șaretei coșul cu vase și resturi de la picnic înainte de plecarea acasă. cu grijă amestecată cu dezgust * în pod miroase a rugină și a ploaie. un scul de ceață se deapănă pe șipcile peretelui din care a căzut mortarul. uca merge în vârful picioarelor până în colțul unde lumina prăfoasă pătrunde prin lucarnă și decupează din
sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/5573_a_6898]
-
rămîne doar o pată, străjuită de mucuri de țigară sau de alte lucruri mărunte (o brățară, un ceas, o legătură de chei, uneori niște tocuri, o poșetă, un ruj, o oglinjoară sau un portofel burdușit cu bancnote), Un lichid galben, amestecat cu ceva verde se prelinge peste pantofi pierzîndu-se odată cu amurgul în peisajul noptatic, cînd chipurile trase pe sfori sînt coborîte iarăși și iarăși pe scripeți înghesuite în vitrine sau pe galantar în magazinul aflat la parter. ...Buzele dorm, pleoapele clipesc
Chipuri by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/5883_a_7208]
-
se clatină pânza și tu răstorni echilibrul bărcii în larg se clatină pânza se rupe sigiliul din tratatul de poetică înveți și uiți scrii și pielea devine aspră ca o piele de animal în oglindă desfaci feliile din trup le amesteci într-o urmă de sânge și treci de cealaltă parte a baricadei arunci pietre spre trecători arunci tot ce-a rămas în cartea asta ca un sicriu de la sfârșit spre început. Pe scena strâmbă a lumii ei îngroapă statuia cocoțați
Poezie by Bucur Demetrian () [Corola-journal/Imaginative/6045_a_7370]
-
Doina Uricariu Călăreț pe asină Ziua își aduna bănuți de lumină, Nu zornăiau, erau puțini, nu ajungeau să se lovească, Florile de castani, întunecate de nori și de ploaie nu aveau de gând să se ofilească. Se amestecau în ele pruncia, miezul vieții și destrămarea, le uda o aghiasmă eternă ciorchinii pe ramuri și nimeni nu mai știa să oprească, trăgând de zăbale, țintuind alergarea în hamuri. Doamne, cât de liberi și de nesmeriți se înalță pe ei
Poezie by Doina Uricariu () [Corola-journal/Imaginative/5999_a_7324]
-
acolo, stins ca mucul unei lumînări în fumul gros de pe zugrăveala credințelor din icoane - numai din fusta din care ea lipsește se înalță bărbatul cel pironit în timpul mort ce nu mai învie, față-n față cu un milion de femei amestecate într-o votcă.
Fusta by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/6132_a_7457]
-
am să tac și-am să uit Că trebuia să diger existența pămîntului să împac munții cu văile / să căsătoresc insule cu oceane să îmbunez găuri negre și constelații / să cos continentele între ele să înnădesc nordul cu sudul / să amestec orientul cu occidentul să educ delfinii, stejarii, turturelele, crinii ca să nu se mai teamă de noi/ ca să ne iubească trebuia să sublimez din teroare, ură și haos un drog nou, plăcut, confortabil să imaginez trecutul, să descriu viitorul Trebuia să
Poezii by Magda Cârneci () [Corola-journal/Imaginative/6108_a_7433]
-
să mă oglindesc {tiu că pînă la urmă va trebui să-mi număr steagurile salvate mădularele rupte cioturile cicatrizate Stau uitată și păzesc mările să nu curgă una în alta cele de sus cu cele de jos să nu se amestece încă și-n tăietură pe apă pe tristețe pe cositor chipul tatălui meu - dacă apare - să plutească neted măcar o vreme să-mi făgăduiască încă o dată ceva ce-n veci n-o să mai pot uita: o arcă o mînie o
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6270_a_7595]
-
îl șoca pe Agillus era că, în lipsa scrisului, nu exista noțiunea juridică de "precedent". Pentru o faptă pentru care unul era iertat, altul putea fi aruncat în sulițe. Prefectul considera asta o barbarie dar, leneș fiind, nu voia să se amestece. În acea zi, spre alungarea plictiselii lui, se părea că va avea un proces important. Luă loc cu măreția necesară în jilțul de onoare, iar Hunarus, ca translator și asesor, se așeză alături. Soldații romani din gardă, cu care, de
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
uriaș trecu pe lângă nasurile lor înghețate, plutind pe deasupra acoperișurilor roșii, apoi dincolo de Turnul Colții, făcându-se din ce în ce mai mic, o mărgică pierdută printre norii albi ai iernii. Curând, Nane își dădu seama că mulți dintre clienții peruchierului nu dispăruseră. Ei se amestecaseră în lumea Bucureștiului, cu noile lor fețe, cuprinse de o bucurie temperată și calmă, care îi făcea să se deosebească de toți ceilalți oameni. Cu fiecare zi, Nane vedea inși care se transformau sub ochii lui, schimbându-și cu totul
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]