KorAP: Find »[drukola/base=amfetamină & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...14 >

335 matches

Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752

substanțe stimulente sau psihoanaleptice; * substanțe depresoare sau psiholeptice; * substanțe perturbatoare (halucinogene) sau psihodisleptice (Bercheșan, V., Pletea, C., 1998, p. 64). Stimulentele sunt substanțe care accelerează activitatea sistemului nervos central. Din această categorie fac parte: frunzele arbustului de coca, crack-ul, khat-ul, amfetaminele, anorexigenele și psihostimulenții. Potrivit lui Drăgan J. (2000, p. 241), acestea se subclasifică în: * stimulente ale veghii - amfetamina, cofeina, cocaina, cathina. În doze moderate, acestea întrețin starea de veghe, cresc activitatea mintală și creează o senzație de bine; * stimulente ale umorii

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
1998, p. 64). Stimulentele sunt substanțe care accelerează activitatea sistemului nervos central. Din această categorie fac parte: frunzele arbustului de coca, crack-ul, khat-ul, amfetaminele, anorexigenele și psihostimulenții. Potrivit lui Drăgan J. (2000, p. 241), acestea se subclasifică în: * stimulente ale veghii - amfetamina, cofeina, cocaina, cathina. În doze moderate, acestea întrețin starea de veghe, cresc activitatea mintală și creează o senzație de bine; * stimulente ale umorii - substanțe care îndepărtează starea depresivă. Depresoarele sunt substanțe care încetinesc activitatea sistemului nervos central, în general având

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
și alte plante cu principii halucinogene. Drogurile de semisinteză sunt cele realizate prin procedee chimice pornind de la o substanță naturală extrasă dintr-un produs vegetal (heroina, LSD). Drogurile de sinteză sunt elaborate în întregime prin sinteze chimice: metadona, mescalina, LSD, amfetamina, designer-drugs, ecstasy ori alte substanțe psihotrope obținute în laboratoare clandestine. Tot în această categorie sunt incluși și "solvenții volatili și alte produse cu proprietăți asemănătoare drogurilor" (Drăgan J., 2000, p. 40). Tot droguri de sinteză sunt considerate mai multe produse

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
de masticare, de fumare, inhalare; unele se pot administra și sub formă de supozitoare (Drăgan, J., 1994, p. 47). În ceea ce privește drogurile asociate cu abuzul, clasificarea D.S.M. IV, elaborată de Asociația Americană de Psihiatrie, le diferențiază în următoarele categorii: alcool, sedative, amfetamine, cocaină, cofeină, canabis, halucinogene, inhalante, nicotina, opioidele, fencyclidina, alte droguri. Drogurile, așa cum sunt ele definite, reprezintă substanțe ori produse naturale, de sinteză sau de semisinteză, care, consumate irațional, (atunci când nu constituie tratament în baza unei prescripții medicale) conduc fără îndoială

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
este moderată sau poate să lipsească la formele de dependență create de celelalte droguri. Psihotoxicitatea se manifestă prin tulburări de comportament, uneori cu caracter psihotic. Acestea apar în condițiile folosirii îndelungate și abuzive, în doze mari de produse stupefiante (cocaină, amfetamine). Un alt tip de dependență cu care se confruntă toxicomanul este dependența încrucișată care se manifestă atunci când se folosesc două sau mai multe droguri și corpul nu poate face distincție între ele. Ea reprezintă capacitatea unui anumit drog de a

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
altul atunci când drogul utilizat cu predilecție este greu de procurat sau din alte motive; * consumatorii iau mai multe droguri simultan pentru a obține satisfacții depline sau pentru a înlătura efectele neplăcute ale unei substanțe (se asociază frecvent cocaina cu heroina, amfetamina și metamfetamina cu barbituricele etc.); * trecerea succesivă de la droguri mai slabe la droguri mai puternice (de cele mai multe ori se ajunge la heroină). Organizația Mondială a Sănătății apreciază (încă din 1973) că riscul instalării farmacodependenței la un individ rezultă totdeauna din

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
în urma consumului drogurilor sunt determinate de tipul de drog ingerat și pot fi trei feluri: * excitație psihologică, veselie, sentimentul de tensiune psihică și uneori reacții violente (din categoria drogurilor care accelerează activitatea sistemului nervos central, droguri stimulente, fac parte cocaina, amfetaminele, crack-ul). * calm psihologic, relaxare psihică sau somnolență. Din această categorie de droguri, numite sedative sau depresoare (încetinesc activitatea sistemului nervos central), fac parte: opiul și derivații săi (morfina și heroina), barbituricele, tranchilizantele, hipnoticele. * modificarea percepției, senzații auditive, vizuale și olfactive

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
sunt asociate cu diferite grade de toleranță. Astfel nu toate drogurile produc dependență fizică. Indivizii care consumă abuziv alcool și heroină precum și cei care consumă cocaină, cel mai adesea dezvoltă diferite niveluri de toleranță. Pe de altă parte, consumatorii de amfetamine și halucinogene nu par a dezvolta simptome ale dependenței fizice. Evaluarea severității dependenței este esențială în stabilirea strategiilor de intervenție. Astfel, spre exemplu în cazul consumatorilor de alcool și/sau de cocaină, ședințele de consiliere săptămânale ar putea fi suficiente

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
de milioane de adulți, au consumat droguri ilegale într-un anumit moment din viața lor. În majoritatea cazurilor, aceștia au consumat canabis (73,6 milioane), estimările consumului de alte droguri pe durata vieții fiind mai scăzute: cocaină (14,1 milioane), amfetamină (11,4 milioane) și ecstasy (10,6 milioane). Nivelurile de consum (de-a lungul vieții) variază considerabil între țări, de la aproximativ o treime din adulți în Danemarca, Franța și Regatul Unit la mai puțin de unul din zece în Bulgaria

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
hipersecreție nazală, lacrimală, sudoripară, spasme și dureri musculare, crampe abdominale, diaree, deshidratare intensă și o puternică angoasă. Supradozarea sau folosirea unei doze de heroină de o puritate ridicată poate fi fatală consumatorului prin depresiune respiratorie marcantă, stare de șoc, comă. Amfetamina este un drog incolor, dependent, care stimulează sistemul nervos central și se poate administra prin inhalare, injectare sau înghițire. În perioada 1950-1960, amfetamina se folosea pentru uz medical în combaterea depresiilor și a pierderii în greutate. Amfetamina este folosită și

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
heroină de o puritate ridicată poate fi fatală consumatorului prin depresiune respiratorie marcantă, stare de șoc, comă. Amfetamina este un drog incolor, dependent, care stimulează sistemul nervos central și se poate administra prin inhalare, injectare sau înghițire. În perioada 1950-1960, amfetamina se folosea pentru uz medical în combaterea depresiilor și a pierderii în greutate. Amfetamina este folosită și pentru a îmbunătăți performanțele fizice sau ca antidot la sedative. Din cauză că amfetamina scade pofta de mâncare și îi creează consumatorului senzația de energie

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
de șoc, comă. Amfetamina este un drog incolor, dependent, care stimulează sistemul nervos central și se poate administra prin inhalare, injectare sau înghițire. În perioada 1950-1960, amfetamina se folosea pentru uz medical în combaterea depresiilor și a pierderii în greutate. Amfetamina este folosită și pentru a îmbunătăți performanțele fizice sau ca antidot la sedative. Din cauză că amfetamina scade pofta de mâncare și îi creează consumatorului senzația de energie, ea este folosită câteodată în exces de persoanele care încearcă să piardă în greutate

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
se poate administra prin inhalare, injectare sau înghițire. În perioada 1950-1960, amfetamina se folosea pentru uz medical în combaterea depresiilor și a pierderii în greutate. Amfetamina este folosită și pentru a îmbunătăți performanțele fizice sau ca antidot la sedative. Din cauză că amfetamina scade pofta de mâncare și îi creează consumatorului senzația de energie, ea este folosită câteodată în exces de persoanele care încearcă să piardă în greutate. Ecstasy este un drog din clasa amfetaminelor și a fost pentru prima dată produs și

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
performanțele fizice sau ca antidot la sedative. Din cauză că amfetamina scade pofta de mâncare și îi creează consumatorului senzația de energie, ea este folosită câteodată în exces de persoanele care încearcă să piardă în greutate. Ecstasy este un drog din clasa amfetaminelor și a fost pentru prima dată produs și brevetat în anul 1914 de către compania nemțească Merck. La început, acesta a fost conceput ca un medicament pentru scăderea poftei de mâncare. În anii 1970 a fost introdus în psihoterapie, pentru că îi

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
2011. Cercetarea a fost finanțată prin intermediul Acordului de finanțare, semnat între Observatorul European de Droguri și Toxicomanii și ANA. Chestionarul a cuprins 15 secțiuni (date socio-demografice, alcool, tutun, medicamente fără prescripție medicală - tranchilizante, barbiturice și antidepresive, droguri ilegale - canabis, ecstasy, amfetamine, cocaină, crack, heroină, LSD, solvenți și substanțe inhalante, ciuperci halucinogene, metadonă, ketamină, ecstasy lichid, substanțe noi cu proprietăți psihoactive). În 2013, la inițiativa UNICEF, Centrul de Sociologie Urbană și Regională, cu sprijinul Institutului de Științe ale Educației, a realizat studiul

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
țări se observă o creștere semnificativă în ceea ce privește prevalența pe parcursul vieții a substanțelor inhalante, în timp ce în șapte țări s-a produs o scădere semnificativă. La nivel național, evoluția consumului de inhalante coincide cu cea a mediei europene. După canabis, ecstasy - împreună cu amfetaminele - se plasează pe locul al doilea în clasamentul celor mai frecvent experimentate droguri ilicite. În medie, 3% dintre repondenții studiului ESPAD au folosit ecstasy cel puțin o dată. În rândul țărilor din Europa întâlnim o prevalență de peste 4%, dar cea mai

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
categorii de droguri legale Dintre drogurile care pot fi folosite în mod legal cele mai întâlnite sunt: alcoolul, cafeaua, tutunul, tranchilizantele, barbituricile, toate medicamentele cu efecte psihoactive folosite pentru atenuarea durerilor (aspirina) precum și cele care stimulează psihic și fizic organismul (amfetamine). Principalele efecte ale acestor droguri sunt stimularea și sedarea sistemului nervos. De exemplu, cafeaua folosită în mod excesiv are efecte similare cu cele ale amfetaminelor, iar nicotina în exces are efecte similare cu cele ale barbituricelor (Rădulescu, M. S., Dâmboeanu

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
efecte psihoactive folosite pentru atenuarea durerilor (aspirina) precum și cele care stimulează psihic și fizic organismul (amfetamine). Principalele efecte ale acestor droguri sunt stimularea și sedarea sistemului nervos. De exemplu, cafeaua folosită în mod excesiv are efecte similare cu cele ale amfetaminelor, iar nicotina în exces are efecte similare cu cele ale barbituricelor (Rădulescu, M. S., Dâmboeanu, C., 2006, p. 36). 2.2.1 Amfetaminele În anii 1970-1980 folosirea amfetaminelor (care includ toate tipurile de droguri stimulente) a devenit o practică uzuală

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
și sedarea sistemului nervos. De exemplu, cafeaua folosită în mod excesiv are efecte similare cu cele ale amfetaminelor, iar nicotina în exces are efecte similare cu cele ale barbituricelor (Rădulescu, M. S., Dâmboeanu, C., 2006, p. 36). 2.2.1 Amfetaminele În anii 1970-1980 folosirea amfetaminelor (care includ toate tipurile de droguri stimulente) a devenit o practică uzuală, în special în țările din Occident, fiind utilizate atât de către studenți, cât și de funcționari, oameni de afaceri, șoferi de cursă lungă, lucrători

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
exemplu, cafeaua folosită în mod excesiv are efecte similare cu cele ale amfetaminelor, iar nicotina în exces are efecte similare cu cele ale barbituricelor (Rădulescu, M. S., Dâmboeanu, C., 2006, p. 36). 2.2.1 Amfetaminele În anii 1970-1980 folosirea amfetaminelor (care includ toate tipurile de droguri stimulente) a devenit o practică uzuală, în special în țările din Occident, fiind utilizate atât de către studenți, cât și de funcționari, oameni de afaceri, șoferi de cursă lungă, lucrători de noapte, etc. Descoperite în

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
includ toate tipurile de droguri stimulente) a devenit o practică uzuală, în special în țările din Occident, fiind utilizate atât de către studenți, cât și de funcționari, oameni de afaceri, șoferi de cursă lungă, lucrători de noapte, etc. Descoperite în 1920, amfetaminele au fost folosite inițial pentru atenuarea efectelor oboselii în rândul militarilor și al piloților de vânătoare, ulterior au fost folosite în mod curent de către o mare parte a populației, în special de către cei care lucrau pe timp de noapte. Amfetaminele

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
amfetaminele au fost folosite inițial pentru atenuarea efectelor oboselii în rândul militarilor și al piloților de vânătoare, ulterior au fost folosite în mod curent de către o mare parte a populației, în special de către cei care lucrau pe timp de noapte. Amfetaminele, cunoscute și sub numele de pilule energizante, folosite moderat, nu sunt cunoscute ca medicamente cu efecte nocive asupra organismului uman, dar provoacă dependență psihică. Ca prime efecte ale amfetaminelor menționăm: înlăturarea stării de oboseală, euforie, acutizare a percepțiilor, dar folosite

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
populației, în special de către cei care lucrau pe timp de noapte. Amfetaminele, cunoscute și sub numele de pilule energizante, folosite moderat, nu sunt cunoscute ca medicamente cu efecte nocive asupra organismului uman, dar provoacă dependență psihică. Ca prime efecte ale amfetaminelor menționăm: înlăturarea stării de oboseală, euforie, acutizare a percepțiilor, dar folosite excesiv, în special injectabil, pot produce efecte psihotropice similare cu cele ale cocainei, determinând manifestări paranoice de tip agresiv (Țurlea, St., 1991, p. 31). Un rol important în răspândirea

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
acest punct de vedere, multe dintre drogurile energizante ajung la populație, cu sau fără prescripție medicală și ca urmare a informațiilor pe care le furnizează mass-media, la cererea companiilor farmaceutice, dar și ilicit, ca urmare a sustragerilor de la companiile farmaceutice. Amfetaminele sunt consumate în special în țările în care accentul este pus pe productivitatea mare: Japonia, Suedia, Statele Unite, lucru confirmat și de consumul în exces în rândul sportivilor de performanță. Rădulescu S. M. și Dâmboeanu C. (2006, p. 38) menționează că utilizarea

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
38) menționează că utilizarea drogurilor excitante precum și a celor relaxante este legată de trăsăturile culturale ale unei anumite societăți. În raportul privind " Situația drogurilor în Europa" (2008), elaborat de Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT), referitor la consumul de amfetamine pentru categoria de vârstă de 15-64 ani, România se numără și la acest capitol printre țările cu cea mai scăzută prevalență pe parcursul întregii vieți, având o prevalență de 0,2%, alături de Grecia (0,1%), Malta (0,4%) și Cipru (0

[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]