10,292 matches
-
dimensiuni planetare, unde diferențierile zonale să fie șterse încetul cu încetul sau absorbite pe de-a-ntregul în neo-codificarea axiologică a vremii. Putem afirma cu siguranță, așadar, faptul că pornografia e catalogată drept unul dintre plozii malefici preferați ai zeului deja amintit, tocmai pentru că el, patronul „noii ordini mondiale” de rit postmodern, și-a luat de multă vreme încoace „libertatea” de a pângări cu bună știință pe oricine și orice, construindu-și din însăși moartea Ființei umane în genere, pe închipuite oceane
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_pornografia_magdalena_albu_1376563202.html [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
unitar-instituirea teleologică. Condiția reflectării juste în instituirea teleologică a muncii indică o nouă consecință: separația clară dintre obiectele cu existență independentă și subiectele care le însușesc pe acestea la modul ideal. Relația subiect/obiect ia naștere prin muncă, iar condiția amintită subliniază valențele determinate ale obiectului. Totodată, conștiința nu mai poate apărea, ontologic, ca un epifenomen și devine, prin reflectare, moment al existenței sociale. Reflectarea păstrează un caracter eterogen/ existențial și are, în consecință, o poziție contradictorie; căci, ca reflectare ea
LITERATURA OGLINDĂ CONCAVĂ A SOCIETĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Literatura_oglinda_concava_a_societatii_al_florin_tene_1326462769.html [Corola-blog/BlogPost/361253_a_362582]
-
Și toată această experiență a mea își are izvorul concentrat în "Biblioteca basarabeană" (din cadrul Bibliotecii Comunale Miroslovești), opera numitului prieten chișinăuian, "Cetățean de Onoare" al comunei noastre - spațiu cu originea străbunilor săi, dregători domnești cu numele Năvrăpescu/ Șoimaru. Între cărțile amintitului compartiment de carte basarabeană se află și cărțile poetului Ionel Căpiță. În relativ recenta mea vizită la Chișinău am avut onoarea să-l și cunosc personal pe autor. După felul omului-poet prefigurat în sine-mi, în urma lecturării volumelor "Icoana ciuruită
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
După felul omului-poet prefigurat în sine-mi, în urma lecturării volumelor "Icoana ciuruită" și "Lăsați-mi dragostea", nu mă așteptam la o întâlnire cu un scriitor simandicos, sofisticat - căci nu aceste sugestii răzbăteau din poezia și proza scurtă conținute în cărțile amintite. Și nu m-am înșelat. Dar n-am intuit însă suficient de inspirat cât de afectuos și de generos poate fi omul (din care, evident, a lăstărit și poetul) Ionel Căpiță. Mai întâi m-a copleșit voinicia trupească a scriitorului
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 by http://confluente.ro/Un_clinchet_de_dor_din_dreapt_gheorghe_parlea_1375296722.html [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
pământeni cu rol elector, în rândul cărora s-au infiltrat „stricătorii de țară” din lumea greco-levantină. Până la urmă, șirul domniilor pământene s-a terminat definitiv cu începerea domniilor fanariote, desființându-se și principiul ereditar-electiv dintre sarabii autohtoni, precum și principiul zalmoxian amintit. De la domniile fanariote și până astăzi, știm ce s-a „ales” și cum s-a „ales”. Am uitat cu totul obiceiul pământului, care nu a mai avut baza reală a sarabilor. Ca să fi avut la conducere Basarabi și Mușatini, trebuia
UN BASARAB PENTRU ŢARĂ de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1410465490.html [Corola-blog/BlogPost/362357_a_363686]
-
să ne conștientizăm statutul, să încercăm a-l înțelege și a-l accepta, străduindu-ne, dacă suntem în stare, a ne ameliora, eventual, viața de după. Din unghi (trans)temporal, și ideatic, deslușim trei mari etape în dezvoltarea, pe pânză, a amintitei arhiteme: Mai întâi, lumea genezică, cea de dinaintea căderii, sugerată, între numeroase alte creații, de ciclul Peștilor, de o foarte expresivă Compoziție, de Marea la Balcic sau de un Peisaj la Nădrag; apoi, evenimentul crucial, căderea, infățișat, cât de poate de
EUGEN DORCESCU, PICTURILE DENISEI MIHĂILĂ SAU “ÎN CĂUTAREA PARADISULUI PIERDUT” de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1411637542.html [Corola-blog/BlogPost/353158_a_354487]
-
celor spuse de mine. Aș mai vrea să pot vorbi despre dascălul IOANA FILIP - promit s-o fac altădată (și cât mai curând!) - doresc, însă, cât îmi mai permite spațiul pentru semnalarea acestei apariții editoriale, să fac referire la lucrarea amintită, cu o prefață a valorosului profesor Pamfil BILȚIU. ,,Lucrarea Groșii Țibleșului - locuri, oameni, fapte și tradiții - semnată de Vasile IUGA de Săliște și, Ioana FILIP, fiică a comunei, se alătură unei suite de lucrări menite să investigheze o zonă etnografică
LOCURI, OAMENI, FAPTE ŞI TRADIŢII de VASILE BELE în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 by http://confluente.ro/Grosii_tiblesului_locuri_oameni_f_vasile_bele_1330685680.html [Corola-blog/BlogPost/348305_a_349634]
-
Tratarea pornește de la teza că politica bisericească a lui Iustinian s-a fundamentat pe principiul armoniei între stat și Biserică. Sinodul al V-lea ecumenic atestă acest fapt prin condamnarea celor Trei Capitole. Sunt apoi redate principalele învățături din Edictul amintit (551), din care putem constata că împăratul Iustinian era preocupat de mărturisirea adevăratei credințe și de combaterea ereziilor - un mijloc de păstrare și al păcii nu doar în Biserică ci și în Imperiu. Cap. VI, „Învățătura hristologică a Părinților după
MITROPOLITUL IRINEU POPA AL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_mitropolitul_irineu_popa_al_olteniei_.html [Corola-blog/BlogPost/355456_a_356785]
-
cu deosebire în Moldova, a se pierde” și că „în ziua de azi (deci la 1899) mărțișorul este un dar ce-l dau numai părinții copiilor lor”. Să vedem, așadar, care sunt concluziile lui Simeon Florea Marain, expuse în studiul amintit, cu privire la datinile și credințele legate de mărțișor, așa cum erau ele chiar la finalul secolului al 19-lea, concluzii deduse dintr-un vast material etnologic, ce cuprinde mărturii din diverse zone locuite de români. Astfel, Simeon Florea Marain arată următoarele: „În
MĂRŢIŞORUL ÎN TRADIŢIA POPULARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisorul_in_traditia_populara_marian_malciu_1330501524.html [Corola-blog/BlogPost/359750_a_361079]
-
era o mărturisire de credință anti-ariană a celor 318 de episcopi, avea la început cuvântul "credem" (la plural), după care urmau celelalte formule de credință. Acestea însă au fost însă ușor modificate în 381 cu expresii din celelalte două Simboluri amintite mai sus. Singurul Crez care avea atunci forma de singular "Cred" era Simbolul Apostolic, folosit la Botez, și anume de aici a fost preluată această formă de singular în redactarea finală de la Constantinopol, întrucât și acest Crez avea ca primă
TEZA SI SINTEZA MARTURISIRII NOASTRE ORTODOXE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Simbolul_de_credinta_sau_crezul_teza_si_sinteza_marturisirii_noastre_ortodoxe.html [Corola-blog/BlogPost/349151_a_350480]
-
proaspăt muls, iar în fața sa stătea smirnă tov Iftode, șeful sectorului, împreună cu tovărășica Arghirița, tânăra mulgătoare-șefă, care stătea și ea dar, tămâie. Era însă cea care îi adusese, în spiritul tradiționalei ospitalități rurale, cana cu lapte. În context, trebuie amintit faptul că directorul fermei, un tip cu multe relații, care afla despre orice control cu mult înainte de a fi planificat, plecase într-o delegație de achiziții cu o tânără contabilă, un fel de nepoată, angajată de curând și care trebuia
COMPLOTUL VITELOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1412182577.html [Corola-blog/BlogPost/353024_a_354353]
-
piperul acestuia, este ca ultimul vers al poemului să potențeze expresiv materia discursului, să sintetizeze conținutul celorlalte 13 sau să-l contrazică. Altfel spus, „arhitectura sonetului se înalță pe fundamentul armoniei contrastelor”, după fericita formulare a Feliciei Giurgiu din eseul amintit. Lucian Blaga sublinia și el funcția de temelie a ultimului vers, afirmând că sonetul se clădește ca o casă, întâi se așterne temelia și apoi se înalță edificiul. Trebuie să mai spunem că unii adevărați sonetiști nu s-au mulțumit
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1427964939.html [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
definiții, toate frumoase și veridice, în privința sonetului, adevărată lucrare de orfevru, după cum s-a văzut, dispunem de reguli compoziționale, prestabilite din vechime, de la care nu avem voie să ne abatem. Din păcate, sunt destui autori de sonete care ignoră regulile amintite mai sus, fără să-și dea seama că la baza lor a stat o disciplină străveche, numită numerologie, adică știința numerelor care apelează la complicatele legi ale matematicii astrale. Această îndeletnicire pornește de la concepția pitagoreică potrivit căreia teoria numerelor stă
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1427964939.html [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
unu, mama tuturor numerelor. Unu mai simbolizează principiul activ și se asociază lui Dumnezeu și Soarelui. Pitagoreicii îl considerau drept emblemă a înțelepciunii. În cabalism reprezintă inspirația. Ne mai putem îndoi atunci că structura sonetului se bazează pe simbolistica cifrelor amintite? Ne mai putem permite să scriem sonete fără rimă, să folosim versuri de 8-16 silabe, să renunțăm la o terțină în favoarea unui distih ori să repetăm un cuvânt de mai multe ori în același sonet? Cine se dorește inovator pe
SONETUL SI MATEMATICA ASTRALA de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1427964939.html [Corola-blog/BlogPost/367995_a_369324]
-
2015. Pentru a descrie un pic demersul activității mele artistice menționez că sunt absolventă a secției de pictură din cadrul Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, am studii post-universitare și un doctorat în domeniu obținut tot la instituția mai sus amintită. Am debutat acum 25 de ani și am expus de-a lungul timpului la manifestări plastice atât în țară cât și în străinătate. Am scris și publicat poezie, cărți pentru copii, eseu, critică și studii de artă în reviste din
MICA UNIRE SĂRBĂTORITĂ ÎN CADRUL CERCULUL CULTURAL ROMÂNO-AUSTRIAC „UNIREA” de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1452567284.html [Corola-blog/BlogPost/344773_a_346102]
-
la masa de nuntă. Taraful de lăutari este armonic și complet. Darurile de la invitați sunt adunate de nașii însoțiți de un lăutar care, împreună, trec pe la mesele nuntașilor, iau darul și, prin stigare, îl fac cunoscut tuturor. În fine, sunt amintite obligațiile ce revin socrului mare, respectiv celui mic, sau ale fratelui de mână... Lumea satului, liniștită, împăcată cu sine, la început, solidară, treptat se dezintegrează sub impulsul evenimentelor social-istorice pe care le parcurge întreaga Românie. Naționalizarea principalelor mijloace de producție
NOTE DE LECTURĂ LA ROMANUL „COPIL NEDORIT” DE ION ŞI NELLY GOCIU de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1491298394.html [Corola-blog/BlogPost/374574_a_375903]
-
Constantin Toni Dârțu și despre toți cei cuprinși în această enciclopedie ne putem afilia zicerii lui Mihai Sadoveanu:”Țara nu se servește cu declarații de dragoste, ci cu muncă cinstită și la nevoie cu jerfă “. Fapt ce-l confirmă cei amintiți aici. Al.Florin Țene Membru corespondent al Academiei Americană Română de Arte și Științe Președintele Ligii Scriitorilor Români Referință Bibliografică: Enciclopedia PERSONALITĂȚI ROMÂNE ȘI FAPTELE LOR / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 861, Anul III, 10 mai
ENCICLOPEDIA PERSONALITĂŢI ROMÂNE ŞI FAPTELE LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 861 din 10 mai 2013 by http://confluente.ro/Enciclopedia_personalitati_r_al_florin_tene_1368169347.html [Corola-blog/BlogPost/344738_a_346067]
-
este într-o continuă însoțire cu mirarea, visul, clipa, dezdurerarea, uitarea, neantul, câmpia, femeia, prietenul nimeni, salcâmul, valul, întristarea, sărutul, restriștea, moartea, vântul, poezia, melanholia, iubirea, firul de iarbă, cântecul, amăgirea, singurătatea, silaba, cuvântul. În pagina de deschidere a volumului amintit, poetul rostește exclamativ: „Binecuvânt Logosul! Cele de față sunt scrise cu acel colț al inimii muiat într-o lacrimă cuvântătoare. Ea să ducă greul, în timp ce eu tac desăvârșirea lunecării...” Descătușarea de sine devine destin creator. Cuvântul dintâi trece răpanian prin
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
fi un fel de antologie cuprinzând patru capitole care de fapt erau volume indpendente: „Amurg de întoarcere”, „Scaunul harului”, „Un strop de veșnicie” și „Neastâmpărul toamnei”. Scris cu harul transmiterii de la suflet la suflet, într-un limbaj simplu volumul sus amintit ne ajută să ne regăsim pe noi, cei de vârsta a treia de mână cu autoarea. Ca urmare a lecturării acestei cărți am scris pentru autoarea ei următoarele: „Cartea asta e un suflet/ Ce s-a deschis în amurg,/ Un
TITINA NICA ŢENE – NOSTALGIA ÎNTOARCERII de VIRGINIA BRĂNESCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/virginia_branescu_1462338023.html [Corola-blog/BlogPost/376533_a_377862]
-
din cele șapte Sfinte Taine ale Bisericii noastre care constă în mărturisirea păcatelor săvârșite, din căință, regret și hotărâre de îndreptare, din împlinirea, după caz, a canonului primit, urmată de dezlegarea pe care o acordă preotul duhovnic. Dicționarul mai sus amintit, consemnând acest înțeles originar și adevărat al cuvântului pocăință, nu întrevede să amintească și sensul mai nou, folosit din păcate de foarte mulți, chiar și de unii dintre credincioșii noștri neavizați, anume „a deveni adept al anumitor secte religioase creștine
PILDA FIULUI RISIPITOR – EVANGHELIA DE LA LUCA – CAP. 15, VERSET. 11-32. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Pilda_fiului_risipitor_eva_stelian_gombos_1361863963.html [Corola-blog/BlogPost/352068_a_353397]
-
După noi, există o asemănare între șoarece și soare. Se știe că șoarecele e rozător, care roade deci. Chiar cuvântul a roade vine din lat. radere, rodere, pe ungurește rág. Se vede relația cu soarele egiptean. De asemenea, aici trebuie amintit numele șobolanului rât în latină, germanice, cu etim. necunoscută ori obscură. După noi, comparăm rât cu rato- „soare“ în limba are'are din Oceania. Putem continua cu tc. fare, arab far comparabile, după noi, cu v. iran. hvar, astrul zilei
MOUSE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1470297320.html [Corola-blog/BlogPost/369870_a_371199]
-
theoria) și al teologiei (theologia) - trupul reprezentând dimensiunea practică sau etică a vieții duhovnicești (p. 103). Ultimele două capitole se referă la „trupul transfigurat și îndumnezeit” (p. 105-110), respectiv la „trupul mort și înviat” (p. 111-116). Dacă în primul capitol amintit sunt subliniate efectele vieții duhovnicești nu doar asupra sufletului ci și a trupului - mărturii elocvente în acest sens fiind moaștele sfinților și icoanele, ambele exprimând însăși imaginea trupului transfigurat și îndumnezeit - în cel de-al doilea este evidențiată menirea trupului
JEAN CLAUDE LARCHET... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_jean_claude_larchet_.html [Corola-blog/BlogPost/355464_a_356793]
-
Și mie, și mie îmi place mult soarele, bunico!” - se auzi glasul ca de clopoțel al unei fetițe „Sigur draga mea, el ne încălzește, ne dă energie, fără el n-am putea trăi - îi răspunse aceasta cu duioșie. Razele astrului amintit, reușiseră pentru moment să străpungă fuioarele norilor și să pună stăpânire pe peticul de cer azuriu. Și lumina pe care-o risipeau cu generozitate, crea o atmosferă care, îi dădea Smarandei acea senzație de „deja vu”, pe care în ultima
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/tania_nicolescu_1443725272.html [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
locuri de muncă noi, legăturile comerciale cu exteriorul satului sunt premise la creșterea nivelului de trai al locuitorilor, stabilitatea populației rurale, consolidarea economiei satului, industrializarea acestuia, deschiderea drumului către asimilarea de componente ale urbănizării și modificarea structurii. Dublarea veniturilor gospodăriilor, amintită mai sus ca obiectiv, impune și modificarea structurii producției, a activității economiei locale, nu numai dupa cerințele pieții, dar și după criterii de eficiență. În accepțiunea lui Corneliu Leu și a colaboratorilor săi, organizarea activității economice trebuie făcută pe filiere
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_manea_corneliu_leu_si_tara_gheorghe_manea_1342861170.html [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]
-
de măsură” și ca atare de neacceptat. Se mergea pe principiul „ori, ori!”. În politica de-atunci, „abaterea privirii” se numea deviaționism. Și trebuia să suporți rătăcirea. De un lucru însă erai sigur: luat drept „far călăuzitor” , punctul de orizont amintit era calea cea mai sigură pentru „salvagardarea” condiției noastre statale și de neam (!). Înfiorător când alternativa lipsește, și nu numai aici ci și în toate cele... Între timp, steaua a dispărut. Românul a mai putut plimaba ochii încoace și-ncolo
STEAUA ROŞIE CU CINCI COLŢURI... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 by http://confluente.ro/_steaua_rosie_cu_cinci_colturi_.html [Corola-blog/BlogPost/367383_a_368712]