2,503 matches
-
la seral?)”. Permanenta distanțare critică, autoironică a naratorului de propriul discurs - ce alternează notații acide, lamentări legate de condiția navetistului, a profesorului de liceu cu aspirații superioare statutului său în lume, cu observații uneori cinice, alteori comice, despre aventurile sale amoroase - ține de altfel de tonul general al romanului. Dincolo de umorul de situație sau de reflecțiile amuzante se ghicesc însă în permanență hiperluciditatea autodistructivă, teama de ratare și tentația introspecției duse până la ultimele ei consecințe. Unele stridențe stilistice s-ar fi
Dragostea în vremea comunismului by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2518_a_3843]
-
se leapădă de grandomania tonului oracular, se apropie de timbrul unei concepții sobre. În rest, fumuri simandicoase cărora le lipsește propteaua speculativă. Cu Pietro Bembo, cardinal catolic din secolul al XV-lea, nu suntem departe de albia comună a declamației amoroase ca scop în sine. Judecat după aparențele sociale, Bembo este nu numai un ambițios urcînd în ierahia Bisericii Catolice, dar și un umanist posedat de pasiunea cărților. Latina și greaca nu-i sînt străine, la fel ca grija de a
Perorație calofilă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2522_a_3847]
-
aș dormi o noapte” (O noapte). Merită, deși cele cu Lucica sunt, după cum se vede, nopți scumpe, letale, petrecute cu o mantis religiosa. Altminteri, nu-i de mirare că Lucica ar mai trage, oricît de amazoană, și cîte un chef amoros, întrucît profesiunea ei radicală e dragostea de viață și de toate ale ei: „Nu-i vina mea dacă trăiesc/ Și-mi place viața cum ar fi ea.” etc. (Iubesc viața). E mîndră peste măsură, mereu cu teama că-i pătează
Prințesa poetă și spioană by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2527_a_3852]
-
pare destul de urîțică și cam colțuroasă, așa că o premisă necesară (dar nu și suficientă, firește) pentru drama de amor putea exista. Cu sau fără ea, Ada le suferă dramatic eminent. Practic, ea începe chiar cu de jale și de doliu amoros. E deja părăsită în primele (ce zic primele, în chiar prima!) poezii și nu-și revine din traumă decît, strict incidental (dar atunci cu defulare vijelioasă), pe la jumătatea cărții; dar numai pentru a o lua de la capăt cu aceeași litanie
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
eu te-am cerut:/ Azi inima-mi moartă-i/ Și veacu-mi trecut;// Și viața-mi ajunsă/ La capăt de drum:/ Povară mi-e gîndul/ Și inima scrum” etc. (Iubire, iubire). Asemenea consecvență în suferință e, implicit măcar, semn de devoțiune amoroasă; dar Ada dă și pe față semne de devoțiune, punînd religiozitate aprinsă în declarații și declamînd cu sufletul deschis: „Tu nu cunoști duiosul, stingherul vis în care/ Și Rugii și-Nchinării ești singur Dumnezeu.../ De unde s-afli-adînca, tăcuta-nfiorare/ Ce-și viețuiește traiul
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
fie și ea sancționată Eleva de la Jean Monnet care susține că a fost violată de profesorul de sport riscă să fie și ea sancționată. Asta după ce ancheta a scos la iveală că ar fi vorba, de fapt, despre o relație amoroasă între cei doi, potrivit unor surse din cadrul ISMB. În cazul elevei de clasa a XI-a a fost deschisă o anchetă la nivelul unității de învățământ. Conducerea liceului vrea să afle detalii despre organizarea și desfășurarea excursiei în care eleva
Eleva de la Jean Monnet, care a reclamat că a fost violată de profesorul de Sport, riscă să fie şi ea sancţionată () [Corola-journal/Journalistic/24624_a_25949]
-
Ea vine mereu plecînd.//...// Sunt cîntec de lebădă, sunt brumă de toamnă,/ O frunză rămasă din anul trecut” (Răspuns). Cam toate poetele scriu din suferință și jură pe lacrimi definitive, dar asta nu înseamnă că nu fac pauze de frenezie amoroasă. Și Ana face, ba chiar imediat după poetica de tristețe și amărăciune, cîntînd merituos și cald madrigal: „Te cunosc iubitule:// În hainele scumpe de purpură,/ Cu brîul de rubine, agate și perle,/ Cu privire de flăcări,/ De putere ce munții
Fete pierdute - O celebritate necunoscută (Ana Carenina) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2380_a_3705]
-
apuce mai bine. Pe ce se bazează? În primul rând pe experiență, scena a mai fost jucată cu succes și în alte dăți. «Actorul» simulează tristețea, resemnarea pentru a le contrapuncta cu un zâmbet fermecător, în tot acest timp trăncănind amoros, vehiculând locuri comune și cucerind pas cu pas pozițiile adversarului. Strada este scena lui și primul succes este acela de a o face să râdă pe fata distantă și aparent imună la valul de clișee siropoase. Al doilea pas pentru
Ultima noapte de dragoste… by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2396_a_3721]
-
pregăti doctoratul. Epistola cuprinde descrierea vieții pe care o ducea la Berlin, unde este, citez, "divin de leneș", ascultă muzică, se ocupă de Proust și face curte "simultan unor hitleriste, complicându-mă în cele mai ciudate și mai dulci melancolii amoroase". Îi comunică că a scris 70 de pagini dintr-o carte intitulată Bucuriile oamenilor triști sau Tristețea de a fi, fiind vorba desigur de prima lui carte Pe culmile disperării. O sfătuiește din nou să renunțe la critica și istoria
O parteneră de corespondență a lui Cioran by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16666_a_17991]
-
măcar putința să-ți întorci privirea de la el, sau să închizi ochii". În schimb, e promovată "prietenia" cu femeile, care - să admitem - nu e decît un instrument al seducției: "Am cultivat (...) și pînă la urmă acea devotată și admirativă prietenie amoroasă cu femeile, plină de mărturisiri și nu lipsită de voluptăți și aventură, ocolind cu bunul meu simț și umor țărănesc, ravagiile pasiunei devastatoare, dezgustătoare". Ceea ce e mărturisit din nou, pe un ton de incantație, puțin mai la vale: "Am fost
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
rețetă de succes această competiție de a consemna cât mai multe orori pe prima pagină. Românul întors în țară după 5 ani de absență l-a întrebat pe Cronicar cine sunt VIP-urile despre ale căror căsătorii, divorțuri și legături amoroase clandestine se scrie tot în primele pagini ale ziarelor. Moderatori de televiziune, cântăreți și cântărețe, oameni de presă și sportivi. Ce venit au și ce audiență? Iarăși o întrebare justificată pentru a cerne ce e și mai ales ce nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
pentru încoronarea suveranilor pe tronul României Mari. Cînd festivitățile s-au încheiat, a plecat (însoțită de sora ei Irina) la Palermo, pentru a fi alături de mama ei. Revenită la București, a găsit un soț înstrăinat care își avea viața lui amoroasă, de care nu mai făcea un secret. De ochii lumii, păstra o aparență de armonie, ogoindu-se cu bunele relații, de la Palat, cu regina Maria și regele Ferdinand și cu aranjarea casei care le fusese construită. În 1924 vulcanica Grecie
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
prin biografia eminesciană datorată lui Călinescu (1932) - că acest amor a fost unul oarecare și exagerat în viața poetului. Se credea că Veronica îl asalta cu amorul ei interesat pe poet și că acesta rezista tenace, neacceptînd decît periodic asalturi amoroase. Dar de marșat, cu inima toată deschisă, n-ar fi marșat deloc. La aceasta a contribuit și acutul dezechilibru dintre corespondența - cunoscută - dintre cei doi. Erau știute 48 de scrisori ale Veronicăi și numai 18 (dintre care trei bănuite a
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
doi. Erau știute 48 de scrisori ale Veronicăi și numai 18 (dintre care trei bănuite a fi fabricate de în veci blestematul Octav Minar) ale lui Eminescu. Această denivelare, repet, crea convingerea că Eminescu a fost destul de reticent la avansurile amoroase ale Veronicăi. Acum, cu cele 93 de scrisori ale lui Eminescu, se vede că această ipoteză e falsă. Decalajul epistolar e, acum, în favoarea Veronicăi. Eminescu i-a scris 108 epistole (eliminînd din calcul cele trei care stau sub semnul "făcăturii
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
le voi cere eu. Tu nu mai ai a împărți nici în clin, nici în mînecă cu el și după insolența purtării sale din urmă cel mai demn lucru e să nu-l mai primești". Să se fi petrecut episodul amoros cu Iuliu Roșca (vag dramaturg, cu o piesă reprezentată la Naționalul bucureștean, și frecventator al Junimei bucureștene), care anunță că se căsătorește cu Veronica, tot în acest interstițiu al ruperii relațiilor dintre Eminescu și Veronica? Să presupun, deși n-am
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
acest interstițiu al ruperii relațiilor dintre Eminescu și Veronica? Să presupun, deși n-am probe documentare la îndemînă. Dar ofițerii de care se lăsa înconjurată, îi tolera, oare, numai cît nu întreținea relațiile cu Eminescu? Evident, după restabilirea relațiilor lor amoroase, Veronica a reînceput insistențele pentru căsătorie. O voia, ca și înainte, și poetul. A acceptat propunerea Veronicăi de-a se stabili la Iași. Pentru asta îi trebuia o slujbă sigură. A concedat, în acest scop, să i se adreseze lui
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
din 26 martie 1882) că vor locui în București împreună, "ș-apoi nu ne va mai despărți nici Dumnezeu, nici Dracu". Dar a fost acesta, un deziderat niciodată împlinit. Încît, la sfîrșitul anului 1882, Veronica întrerupe, din nou mînioasă, relațiile amoroase cu poetul, cele două scrisori ale sale de la începutul lui 1883 avînd un caracter protocolar. Îl mai iubea Veronica pe poet? E probabil. Dar sinuciderea ei, în august 1889, la nici trei luni de la decesul lui Eminescu, nu poate fi
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
este primit de către o bătrînă (va fi luat la sfîrșit de către un bătrîn care nu este altul decît Timpul). Mai întîi sîntem transportați de la frigul (Rusiei și al vînturilor lui Eol) la căldură, aceea a lui Zefir și a pasiunii amoroase. Prima ospitalitate care este dar, dar de viață, de căldură, de odihnă și de adjuvant va permite realizarea căutării amoroase. A doua ospitalitate este în Insula fericirii în care eroul a fost transportat pe aripile lui Zefir care i-a
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
întîi sîntem transportați de la frigul (Rusiei și al vînturilor lui Eol) la căldură, aceea a lui Zefir și a pasiunii amoroase. Prima ospitalitate care este dar, dar de viață, de căldură, de odihnă și de adjuvant va permite realizarea căutării amoroase. A doua ospitalitate este în Insula fericirii în care eroul a fost transportat pe aripile lui Zefir care i-a dat și o mantie verde care îl face nevăzut. Odată recunoscut, el este primit într-o magnifică locuință, care nu
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
fictivă, i-am pîndit indiciile, i-am așteptat atîta elanurile, da, asta e, în sfîrșit. "Te iubesc" există în mine înainte să-l rostesc, gustul primei dăți este conform cu avangustul pe care-l degajă iubirea de a iubi" (Noua dezordine amoroasă, Alain Finkielkraut și Pascal Bruckner). Dacă întîlnirea cu ființa iubită se consumă sub auspiciile rememorării, paradoxal nu a unei experiențe niciodată trăite, ci mai degrabă a uneia intens așteptate, îndrăgostitul este, de fapt, un nostalgic incurabil care privește spre viitor
Iubiri suprapuse by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16990_a_18315]
-
franțuzește, coincide întru totul cu a mea. Calcurile răsar la tot pasul, și nu orice fel de calcuri, ci unele ca acestea: "Ea este înțeleaptă" (Elle est sage), "Mergi! mergi!" (Va! va!), "tu ai spus-o deja"1), "știut" (chut), "amoroasele" (les amoureuses), "ce frumoasă fortună"2), "tot ce putui face mai puțin"3), "comandantul" (= maiorul!), "Dar da" (Mais oui), "Reasigură-te, George" (Rasure-toi...4 ), "mi-am luat partida din acel refuz" (j'ai pris mon parti...5) etc., etc. Limba
"Catastihul amorului" - o traducere localizată by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17002_a_18327]
-
lume pe Carol a fost o mare bucurie a familiei domnitoare a României. În sfîrșit, s-a născut moștenitorul tronului, dînd consistență și viitor Coroanei. Ferdinand fusese desemnat principe moștenitor al României, ca nepot al regelui, în 1889. După episodul amoros cu Elena Văcărescu, repede și brutal curmat de regele Carol I, a urmat căsătoria cu principesa Maria. Aceasta din urmă, vitală și dornică de petreceri, împreună cu soțul ei, aprig controlați de unchiul, au avut mult de așteptat pînă au urcat
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
1918, cînd rușii bolșevici încheie cu Puterile Centrale Pacea de la Brest Litovsk, lăsînd România singură și fără armament, țara a fost nevoită să încheie armistițiu cu inamicul. Situația era foarte grea. Atunci găsește Carol să se angajeze în legătura sa amoroasă cu Zizi Lambrino. La începutul lui septembrie, părăsindu-și regimentul (ceea ce însemna, de fapt, dezertare) cei doi amanți ajung la Odessa, unde se căsătoresc pe ascuns. Aflîndu-se fapta, un Consiliu de Coroană a fost convocat și Carol abia a scăpat
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
e nefericit, Elena refuzîndu-l, și sexual, pe soțul ei. Carol și-a găsit, firește, alte femei și, în 1925, fatalitate, o cunoaște pe Elena Lupescu, o femeie cu moravuri dubioase. Carol n-a făcut un secret din noua sa legătură amoroasă (informînd-o inclusiv pe soția sa Elena), care a devenit repede, aprigă și atotputernică. Soții nu s-au mai înțeles deloc, în ciuda insistențelor Elenei. Familia regală (regina Maria împlinise tocmai 50 de ani) era îngrijorată și Carol nu o agrea pe
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
care a devenit repede, aprigă și atotputernică. Soții nu s-au mai înțeles deloc, în ciuda insistențelor Elenei. Familia regală (regina Maria împlinise tocmai 50 de ani) era îngrijorată și Carol nu o agrea pe mama lui datorită notoriei sale legături amoroase cu Barbu Știrbei, cumnat cu Ionel Brătianu, triunghi care domina viața politică a țării. Carol se definea, tot mai mult, ca un antiliberal acrit. A fost trimis, în noiembrie 1925, în Anglia să reprezinte familia regală la solemnitatea unei importante
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]