665 matches
-
relațiilor sexuale înainte de căsătorie. Pare halucinant, dar asta ne arată de ce țăranii aveau obiceiul „barbar” de expunere a cămășii miresei, după noaptea nunții. De unde știau analfabeții, chestii demonstrate azi științific? Oamenii de știință din domeniu afirmă că progeniturile nu au amprenta soțului, ci a celui cu care soția s-a culcat prima dată. La îndemnul instinctului primar, promovat acerb de vedete de Dorobanți sau locale. Încurajat, zi și noapte, la nivel planetar de mass media. În mod inconștient sau, de ce nu
TABLETA DE WEEKEND (36): DECODĂRI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363711_a_365040]
-
momente de reculegere și reflecție, este faptul că iată, de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinței creștine, suntem capabili să ne cinstim și să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinței precum și personalitățile marcante, universale și naționale, care au amprentat istoria, veacurile și locurile cu activitatea, cu viața și cu învățăturile ori scrierile lor mult folositoare!... Acum, în aceste vremuri am fost părtașii trecerii la cele veșnice a P.F. Părinte Teoctist - Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române - mare cunoscător și mărturisitor al
ŞAPTE ANI DE LA TRECEREA LA CELE VEŞNICE A PREAFERICITULUI PĂRINTE TEOCTIST ARĂPAŞU – PATRIARHUL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1915 – 2007) ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349489_a_350818]
-
lărgit și înfrumusețat de acesta, iar arhitecții nuanțaseră în arhitectura edificiului elemente ale culturii eline, așa încât străinii veniți la Ierusalim, mai ales greci sau romani lăudau frumusețea și măreția Marelui Templu și din perspectectiva faptului că arhitectura și ornamentația purtau amprenta stilurilor vechii Elade. Irod cel Mare, tatăl lui irod Antipa, mai zidise în Ierusalim și alte edificii mărețe, precum un amfiteatru impunător, după modelul elin, precum și un mare hipodrom în partea de nord a orașului. Teatrul era însă închis fiindcă
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
ei, chiar dacă vorbesc cu vecinii în¬tr-o limbă străină, cu Dum¬nezeu, cu Maica Dom¬nului și cu sfinții vorbesc numai în limba și graiul românesc. Mă gândesc, apoi, că, dacă în a¬ceste mici comunități, iată cât es¬te amprenta și cum se poa¬te ve¬dea ce a însemnat păs¬trarea cre¬dinței noastre orto¬doxe, la ni¬vel național ce s-ar fi întâmplat dacă noi nu ne-am fi rugat în biserică în graiul nostru ro¬mâ
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
cofetăria Albina. Aici venea Nichita, venea Păunescu, veneau mulți, cu precădere poeți, literați, venea Tăzlăoanu cu nevasta Margot care se înrudeau, spuneau ei, cu Octavian Goga. Poate că ar merita o discuție mult mai amplă despre aceste locante, care au amprentat puternic lumea artistică a vremii. Prin anii 77 spre exemplu, după cutremur, am întâlnit un prieten despre care știiam că era candidat la Institutul de arte plastice de câțiva ani și m-a invitat la Cercul de artă plastică de la
INTERVIU CU MAESTRUL PANDURU, UN OM CU HAR, CUPRINS DE AURA SFANTA A PASTELUI! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 856 din 05 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348023_a_349352]
-
dea seama, de principiul că în natură nimic nu se pierde ci totul se transformă. Ajuns acasă, domnul Eracle, o fire mai ipohondrică de felul său, intră în baie cu gândul că doar așa poate scăpa de izurile ce-l amprentaseră aparent definitiv. Numai că, de la Arhimede încoace, am deprins ideea că intrarea în baie este născătoare de idei profunde, constituindu-se aceasta într-o posibilă explicație a refuzului îndârjit cu care mai mult de nouăzeci la sută din populația globului
ET AVERTIZEAZĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350100_a_351429]
-
lumea ficțiunii și lumea științifică, fiecare operând cu un anumit tip de adevăr (realitatea ficțiunii și realitatea reală fiind fațete diferite ale conceptului de real). Ce presupun 'Donquijotismele antropolexice' ale lui Mircea Băduț? În primul rând, o libertate deplină, puternic amprentată de subiectivism, a interpretării, autorul permițându-și să fie de acord sau nu cu idei deja formulate sau, după caz, să formuleze propriile ipoteze sau scenarii. În al doilea rând, evadările-rătăciri ale sale sunt o punere în acord cu sinele
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
extrem de serios și de responsabil, personajul însuși luându-se în serios) versus lexicul, vocabularul (tributar normelor fonetice, gramaticale) propriu ființei umane. Ceea ce au în comun Don Quijote și Mircea Băduț este faptul că ambii interpretează, trec realitatea prin filtrele propriei subiectivități, amprentând-o cu eul. Și unul și altul, chiar dacă primul este personaj, iar celălalt persoană, construiesc o metarealitate pornind de la realitatea-fundament în care trăiesc, de la realitatea ca dat, de la realitatea obiectivă. Altfel spus, subiectivizează adevăruri obiective. Indiferent de forma pe care
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
o colecție care brodează cu fireturi de aur două tablouri culturale și artistice, de tulburătoare frumusețe și grandoare, ale muzicii ușoare românești. Colecția se numește „Patrimoniul muzical românesc”. Sunt cărți semnate de cel care a personalizat cu originală și elevată amprentă arta prezentării spectacolului și știința comentariului muzical, pentru ca, din vremi peste vremi să apară cu puterile reconstituirii sentimentale, fără egal, starurile muzicii de altădată cu valoarea și rezistența eternității. Lansarea primelor două a avut loc în Sala „Mircea Eliade” a
OCTAVIAN URSULESCU. MĂRGĂRITARELE MUZICII UŞOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365727_a_367056]
-
al Palatului Elisabeta iar aviatorii au salutat cu onor Familia Regală a României. Serviciile de paradă și gardă militară au fost executate de Regimentul de Gardă și Protocol „Mihai Viteazu”. Astfel de evenimente nu sunt egale cu nimic, în măsura în care au amprenta istoriei, relevanța eleganței vestimentare a conversațiilor civilizate, a prezenței elitelor României, a ceea ce ar trebui să fie România restaurată, ieșită din întuneric, descurajare și dezorientare. Nu a strigat nimeni împotriva a nimic și nimănui, a fost o seară de armonie
GARDEN PARTY, CEREMONIAL ŞI SOLEMNITATE NAŢIONALĂ LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365945_a_367274]
-
fiecare trecere prin dreptul porții acestei familii aștepta ceva, aștepta să i se spună că cineva dorește să-i vorbească. Într-un sfârșit ceva a sosit. A fost doar în mintea lui, a fost un ecou al fostelor lui suferințe amprentat de trăiri, amprentat de cele învățate cândva care, acum își găseau rostul : „...ce simte firul ierbii când coasa e vecină ?!../ ea pleacă fruntea-n pace,/ răspunse căpitanul, căci are să renască mai fragedă la anul... ”. * Nu a avut cum să o
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
dreptul porții acestei familii aștepta ceva, aștepta să i se spună că cineva dorește să-i vorbească. Într-un sfârșit ceva a sosit. A fost doar în mintea lui, a fost un ecou al fostelor lui suferințe amprentat de trăiri, amprentat de cele învățate cândva care, acum își găseau rostul : „...ce simte firul ierbii când coasa e vecină ?!../ ea pleacă fruntea-n pace,/ răspunse căpitanul, căci are să renască mai fragedă la anul... ”. * Nu a avut cum să o evite, așa cum și-
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
îi fusese de ajuns pentru a-mi face această radiografie a profilului meu. Bineînțeles că încheierea lui a sunat cam așa; reproduc textual ceea ce mi-a spus atunci, pentru că am și acum în memorie acele cuvinte, căci ele mi-au amprentat sufletul. “Ți-am spus toate acestea pentru că citesc în sufletul tău, că încă mai poți iubi, pentru că ai nevoie să te dărui ca sa poți fi tu, cea căreia trebuie să i se întoarcă nu numai binele făcut , dar mai ales
OMUL DIN VIS... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365453_a_366782]
-
acestuia în viața creștinului ... Înainte de a intra în subiectul propriu-zis vom susține că încă de la întemeierea credinței creștine ne străduim să ne cinstim și să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinței precum și personalitățile marcante, universale și naționale, care au amprentat istoria, veacurile și locurile cu activitatea, cu viața și cu învățăturile ori scrierile lor mult folositoare!... Drept urmare, mi-am adus aminte pentru câteva momente, cuprins fiind de emoție, respect și venerație, (și) de Preacuviosul Părinte Arhimandrit Teofil Părăian - duhovnicul mănsătirii
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
informa. E de ajuns să dorești acest lucru, să manifești acea sete de cunoaștere specifică omului cultivat, care aspiră, nu numai la realitățile pământene, dar și la tot ceea ce e legat de suflet. Cel puțin reperele fundamentale care definesc și amprentează profilul orașului, al locului unde te-ai născut, trebuie cunoscute, apreciate, respectate. Măcar pentru strădania celor care și-au pus munca, energia, talentul, în ele, în beneficiul urmașilor. Cu atât mai mult trebuie respectați cei care s-au dedicat unor
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
Nu avem dreptul să distrugem ceea ce au creat predecesorii pentru noi. A uita ori a neglija aceste aspecte, este echivalent cu a distruge. Selecția atentă și riguroasă a principalelor texte publicistice ce-l definesc pe acest spirit universal care a amprentat toate domeniile vieții politice, sociale, culturale și artistice românești din vremea sa, lăsând o moștenire imensă din care se nutresc și astăzi, generații întregi de intelectuali - este evidentă și e dovada peremptorie a unui profesionalism de înaltă clasă, a autorului
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
mai sus fiind, credem concludente. Citindu-i blestemele, am realizat că George Achim a purces la realizarea acestui volum după o serioasă documentare istorică și chiar sociologică, fiecare poem relevând fapte și adevăruri greu de contestat, chiar dacă ele, inevitabil, poartă amprenta mai mult sau mai puțin subiectivă a autorului. Aluziile, mai mult sau mai puțin transparente, invită cititorul mai puțin avizat să procedeze la rându-i la documentare, fiindcă George Achim are abilitatea de a-l face curios și deci - de
GEORGE ACHIM ȘI ALE SALE... BLESTEME de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1999 din 21 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366401_a_367730]
-
e semn că trăiești stau la fereastră privind nicăieri, parcă a trecut un an tu ai plecat doar ieri. Ai pus pe noptieră sticluța de parfum, pe masă- n scrumieră pe jumatae arsă țigara ce pe filtru lasat-ai ca amprentă ceva urme de ruj. Fotoliul stă ornat cu rochia ta de seară pe care-ai îmbrăcat-o la balul ce-mpreună am fost și am dansat, parfumul mai persistă și-acum când o miros, parfum de levănțică cu iz miraculos
PARFUM DE FEMEIE de EUGEN BACIU în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365629_a_366958]
-
forme arhaice, curate și sănătoase, într-un repertoriu structurat cu știință. Cartea trebuie să ajungă, firește, în mâna celor înclinați să studieze colindele cuprinse în ea. Cine vrea să ajungă la atingerea cu „amprenta arhaică a colindei”, cum îndeamnă autoarea , „amprentă” care, spune în continuare ea, „trebuie păstrată în timp pentru a reconstrui substraturi muzicale străvechi, imagini ale vieții de odinioară a străbunilor noștri cu înălțimile lumii lor dumnezeiești, viziunea feerică de viață pură și plină de armonie, de bucurie și
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
împlinirii unui an de la marea sa trecere ... Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinței creștine, suntem capabili să ne cinstim și să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinței precum și personalitățile marcante, universale și naționale, care au amprentat istoria, veacurile și locurile cu activitatea, cu viața și cu învățăturile ori scrierile lor mult folositoare!... Iată că din anul trecut, din ziua de 07 ianuarie 2013 - Praznicul Soborului Sfântului Ioan Botezătorul, ne facem părtași la nașterea în viața cea
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361575_a_362904]
-
Majestatea Sa Regina Elena, Principesa a avut o relație specială. Regina-Mamă Elena i-a întipărit în memorie impresii profunde și fascinație, o legătura puternic afectivă. Anii încărcați de evenimente definitorii pentru istoria de atunci și de acum a României, au amprentat profund destinul națiunii și al Familiei Regale a României. Principesei i-a fost evocată istoria României, începând de la nivelul de înțelegere al copilăriei, până la vârsta când avea capacitatea analitică și a putut să-și vadă din tabloul narativ al Reginei-Mamă
TIMP, DESTIN, VOCAŢIE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361631_a_362960]
-
Ursachi, fiul nelegitim al avocatului Alexandru Sadoveanu, iar celălalt Victor Puiu, fiul ceferistului Ioan Puiu. Cum Victor s-a născut la 27 februarie 1979, cu un an (neîmplinit) înaintea nașterii lui Mihail (5 noiembrie 1980), cei doi copii predestinați să amprenteze istoria timpului lor au învățat „cetitul” și socotitul de la același învățator, „Domnu’ Trandafir” (Mihai Busuioc), în aceeași „odaie lungă, cu tavanul scund”, în care „toate patru clase erau grămădite”. După ce lui Mihail îi muri mama, tatăl său se întâmplă să
MIHAIL SADOVEANU ŞI MITROPOLITUL VISARION PUIU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351986_a_353315]
-
să finanțeze restaurarea Mănăstirii Neamț. La acestea adăugăm că, frecvent, călugării și mănăstirile moldave sunt modele de oameni și locuri pentru povestirile sale („Frații Jderi”, „Demonul tinereții”, „Oameni și Locuri” etc.). Preocupat de relația dintre cele două personalități care au amprentat puternic timpul lor, eruditul publicist și scriitor Vasile Iancu, originar din Ciohorăni, deși crede că „nimeni n-o știe (relația) în toate meandrele și tainele ei”, ajunge totuși la o conturare care dă formă unei concluzii: „a fost o prietenie
MIHAIL SADOVEANU ŞI MITROPOLITUL VISARION PUIU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351986_a_353315]
-
aceste condiții vitrege, „funcționând în regim de avarie” cum a subliniat domnia sa, Academia Oamenilor de Știință din România rămîne fidelă principiilor sale, instituțiilor care prin realizările lor contribuie la dezvoltarea științei, a creației, dar și membrilor săi - personalități științifice care amprentează cu reprezentativitate tezaurul național și universal. Realizările vorbesc de la sinedespre slujitorii acestei instituții academice și despre interesul crescut față de valorile fundamentale ale românismului. Gaudeamus igitur! Nu există mulțumire mai mare pentru omul de știință contemporan - medicul, cercetătorul, fizicianul, filosoful, istoricul
GALA PREMIILOR de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350467_a_351796]
-
10.2010) de la momentul marii sale treceri... Iată că de două milenii încoace, adică de la întemeierea credinței creștine, ne străduim să ne cinstim și să ne omagiem eroii istoriei sau martirii credinței precum și personalitățile marcante, universale și naționale, care au amprentat istoria, veacurile și locurile cu activitatea, cu viața și cu învățăturile ori scrierile lor mult folositoare!... Drept urmare, mi-am adus aminte pentru câteva momente, cuprins fiind de emoție, respect și venerație, de Părintele Arhimandrit Teofil Părăian - duhovnicul mănsătirii „Sf. Constantin
PREA CUVIOSUL PĂRINTE ARHIM. TEOFIL PĂRĂIAN de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 78 din 19 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350497_a_351826]