1,366 matches
-
grațioasă, ridică de pe bancă grămada de foi. - Ia să vedem noi... Dacă aveți doar zece minute de când ați intrat în examen, cum de ați avut timp să scrieți atât de mult?, întreabă el mirându-se cu toată gura. Unii colegi amuțesc, alții mustăcesc. - Ce avem noi aici?, întreabă el retoric potrivindu-și ochelarii. Să citim: „Cursul 1”, zice. Și ridică privirea făcând ochii roată peste tot auditoriul. - Aha, face el în continuare dând afirmativ din cap. Mai departe... Să citim: „Cursul
GRĂNICESCU ŞI CECILIA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Granicescu_si_cecilia_cristea_aurora_1358265164.html [Corola-blog/BlogPost/348840_a_350169]
-
în care au dat teză, ziua în care toți aveau certitudinea că în următoarele cincizeci de minute vor scrie despre Vianu. Nu a fost să fie așa. - În teza de astăzi veți trata dramaturgia contemporană. Pe moment întreaga clasă a amuțit pentru ca apoi să înceapă a se dezlănțui “efectul Vianu”: - Nu, nu, nu, dați-ne Vianu! - Nu se poate așa ceva; gândiți-vă că se apropie bacalaureatul, la care nicicum nu vă veți putea alege subiectele... - Vă rugăm din suflet, dați-ne
X. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1471203251.html [Corola-blog/BlogPost/365172_a_366501]
-
liniștit Mărțișor. Când vor veni cei doi căpitani, că trebuie să mai vină, le cer să vorbesc cu împăratul înainte de a ne arunca în cuptor. - Și dacă ne aruncă fără să-ți dea voie să vorbești cu împăratul?... Ei, ai amuțit? Nu mai ai idei? Mărțișor se îngrijoră. Era posibil să nu-l ierte împăratul, dar, dacă nu ajungea la el, era și mai rău. Nu mai avea nici o șansă... Cum stăteau ei îngândurați, neștiind ce să facă, se pomeniră că
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423080769.html [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
căzând pe mâini, azvârlind cu amândouă picioarele, ca un cal nărăvaș, lovind din plin și puternic pe năbădăiosul căpitan, căruia îi țâșni sângele din nas, și se dădu de-a berbeleacul de vreo două ori, până în peretele opus. Subordonații lui amuțiră, făcând ochii mari la Mărțișor. Căpcăunul de la răscruce începu să râdă în hohote. Căpitanul Foc-Nestins avea ochii vineți și acum vedea ca prin ceață. La lovitură văzuse stele verzi. Dar nu asta-l supăra. Turbă de furie că Mărțișor îl
MĂRŢIŞOR-11 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1423080769.html [Corola-blog/BlogPost/375966_a_377295]
-
Goga” din Ciucea având în gând o strofă din poemul lui Goga „Din larg”, transcris ca epitaf, în mozaic, pe zidul Mausoleului: „Jur-împrejur e largul care cântă,/ E soare-n cer, e sărbătoare sfântă/ Și-n vreme ce mi-a amuțit pământul/ Fiorul păci-n suflet mi se lasă/ Eternități îmi flutură veșmântul.” Al Florin ȚENE Președintele Ligii Scriitorilor Români Cluj-Napoca - Ciucea mai 2011 Referință Bibliografică: O VIZITĂ LA MUZEUL „OCTAVIAN GOGA” / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
O VIZITĂ LA MUZEUL „OCTAVIAN GOGA” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/O_vizita_la_muzeul_octavian_goga.html [Corola-blog/BlogPost/344325_a_345654]
-
unice, de altfel, în lume. Bătrânii au transmis credința că în noaptea din ajunul Ignatului, animalul ce urmează să fie sacrificat își visează cuțitul sau se visează la gât cu mărgele roșii. De asemenea, se spune că, înainte de tăiere, porcul amuțește ore în șir ca și cum ar simți că i se apropie sfârșitul, moment denumit în popor tăcerea porcului. Ritualul de tăiere cere ca în preajma porcului să nu fie oameni miloși pentru că aceștia vor transmite animalului starea de teamă, fapt ce îl
SĂRBĂTOAREA DE IGNAT ÎN SATUL ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Sarbatoarea_de_ignat_in_satul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/355177_a_356506]
-
să mă mut... Setea mă mistuie și arderea doare, Fântânile au încremenit la hotare, Cumpenele stau răzimate de cer, Vai, satele noastre, Doamne, cum pier! Hristoși părăsiți, răstigniți la răscruci, Nici nu mai știi spre unde s-apuci, Clopote ruginite, amuțite în rugă, Mă simt parcă mai umil ca o slugă... Scriu despre Sat, el nu mă aude, Îl strig pe nume și nu-mi răspunde, Scurmă întunericul ca o cârtiță-n humă Prin liniștea mea pârjolită de brumă... Nicolae Nicoară-Horia
SATUL DINTRE AMINTIRI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1475172147.html [Corola-blog/BlogPost/365323_a_366652]
-
nr. 1674 din 01 august 2015 Toate Articolele Autorului Să fiu piatră, nemișcată-n tăcere, Ploaia să-mi biciuie trupul, Vântul să-mi usture gândul, Și lacrimi să-mi dea mângâiere... Să mă topesc printre flori, Călcând cu vise văzduhul, Amuțind, incert, năduful Arșiței de ne'mblânziți fiori... Și urmărind șoaptele strunei , Să-mi culc pleoapa pe fluturi, Acoperind zborul lor cu săruturi, În noaptea cedată fortunei... Blue Mireille, 1 august 2015 Referință Bibliografică: Piatră / Mirela Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PIATRĂ de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1438387855.html [Corola-blog/BlogPost/371912_a_373241]
-
La ea visez cu bucurie, La pâinea mamei de pe plita. Mi-e dor de curtea pietruita , Unde genunchii-mi tot juleam. Dar nu plângeam, ci fericită, În joacă iarăși mă pierdeam. Balconul unde stăteai tu, mama, Parcă de dor a amuțit. Încă visează-a ta năframa, Și părul tău de griji albit. Mi-e dor de stradă Pieții, plină De copii și jocuri uitate. De gârla Cheii, cristalina, ... Citește mai mult Măneciul meu (Prahova, Cheia)Cristina PârvuMi-e dor de merii plini
MARIA CRISTINA PÂRVU by http://confluente.ro/articole/maria_cristina_p%C3%A2rvu/canal [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
La ea visez cu bucurie,La pâinea mamei de pe plită.Mi-e dor de curtea pietruita , Unde genunchii-mi tot juleam.Dar nu plângeam, ci fericită, În joacă iarăși mă pierdeam.Balconul unde stăteai tu, mama,Parcă de dor a amuțit.Încă visează-a ta năframa, Și părul tău de griji albit.Mi-e dor de stradă Pieții, plinăDe copii și jocuri uitate.De gârla Cheii, cristalina,... XXIII. JOIA MARE ODINIOARĂ, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 1946 din
MARIA CRISTINA PÂRVU by http://confluente.ro/articole/maria_cristina_p%C3%A2rvu/canal [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
pe o mare băltoacă și noi în ditamai arcă să ne salvăm trăgând-o din greu mereu pe uscat c-a s-ajungem tot de unde-am plecat ce mai chichirez să supraviețuim dacă la liman tot n-o să ieșim ? trudim, amuțim și la urmă țintirim... George Nicolae Podișor Referință Bibliografică: Parodie la o (de)cădere... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 290, Anul I, 17 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate
PARODIE LA O (DE)CĂDERE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Parodie_la_o_de_cadere_.html [Corola-blog/BlogPost/359580_a_360909]
-
lor era plină de bucate: cârnați, caldabosi, friptură de porc și pui, salate, sarmale, prăjituri și cozonaci, pălincă, vin și alte bunătăți. Sprijinit de brațul acelui Moș Crăciun bătrânelul nostru a ajuns acasă. Deschise încet ușa de la casă și bătrânelul amuțise. Odaia era caldă, focul își arăta limbile roșiatice prin zăbrelele ușii de la sobă. Pe perete, candela era aprinsă imprăștiind în jur pace si liniște. Masa era gătită ca de sărbătoare și în jurul mesei, oaspeți: fiul cel mic, nora și nepoțelul
IN AJUN DE SARBATORI de IONEL CADAR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 by http://confluente.ro/In_ajun_de_sarbatori.html [Corola-blog/BlogPost/341410_a_342739]
-
mic și mai rîzgîiat și mai dorit dintre toți copiii. Dar cea mai mare emoție a avut-o cînd a venit doamna profesoară cu recensămîntul și a strigat-o de la poartă pe numele ei de nevastă, Dunăreanu, și ea a amuțit de uimire, noroc cu Aurel, care a primit-o în casă și l-a chemat pe taică-său din grădină, ca să-și îndeplinească datoria de bun cetățean, după cum îi ceruse lui Uniunea Europeană pe toate programele de radio, că televizor n-
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 56-59 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_56_59_ioan_lila_1341239779.html [Corola-blog/BlogPost/356747_a_358076]
-
bătu puternic în ușă. - Aoleu, bărbate, cin’ să fie-n miez de noapte? - se sperie femeia. - Vai de noi, dacă-s părinții băiatului? Ce ne facem? Ne omoară conașul, dacă rămânem fără el! - Și dacă-s tâlhari? La aceste cuvinte amuțiră. - Deschideți! Sunt om bun! - se auzi o voce răgușită. Cu groază se târâră până la ușă. În prag îi întâmpină un bărbat înalt, învăluit într-o pelerină neagră, cu o mustață mare, puțin răsucită în sus, părul lung, sprâncene groase și
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422866454.html [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
păcatele noastre, dacă află conașul satului că avem aur ne atârnă-n ștreang! - Fiți fără teamă! De asta mă ocup eu, iar de nu-mi dă ascultare, unde-i stau picioarele, îi va sta și capul! Auzind aceste amenințări, țăranii amuțiră. - Va purta numele de „Prințișor”! Necunoscutul își sărută pe frunte nepoțelul, apoi se pierdu în umbrele întunecate ale pădurii... Peste câteva minute omul misterios pătrunse tiptil în conacul boieresc și bătu discret la ușa boierului. Surprins de deranj la acea
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422866454.html [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
despre mine că sunt bine”. Binele pe care ți-l doresc, de data aceasta și prin mail, înmiit, ție și celor dragi. Dacă sunteți nerăbdători și insistenți s-ar putea să îl forwardez și vouă, Neostoiți Prieteni Și Colegi Dramatic Amuțiți! Pentru început, Drag Univers Odios, îți confirm faptul că Țânțarul-Tigru a ajuns și pe la noi. A sosit cu bine și întreg, adică cu toate cele douăzeci de valențe distructive nealterate și în stare funcțională. Așadar și la o adică... nu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_bud/canal [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
despre mine că sunt bine”. Binele pe care ți-l doresc, de data aceasta și prin mail, înmiit, ție și celor dragi. Dacă sunteți nerăbdători și insistenți s-ar putea să îl forwardez și vouă, Neostoiți Prieteni Și Colegi Dramatic Amuțiți! Pentru început, Drag Univers Odios, îți confirm faptul că Țânțarul-Tigru a ajuns și pe la noi. A sosit cu bine și întreg, adică cu toate cele douăzeci de valențe distructive nealterate și în stare funcțională. Așadar și la o adică... nu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/florica_bud/canal [Corola-blog/BlogPost/349686_a_351015]
-
strigat acum. Intrați repede odată cu cei citați! Și nu uitați, să păstrați liniștea acolo... La semnul aproape disperat al Evdochiei, ceilalți au luat pe brațe biata femeie și au adus-o în sală. S-a făcut liniște. Toată asistența a amuțit la vederea acelui grup de oameni care o purtau pe femeia ce-și ținea disperată pălăria pe cap cu amândouă mâinile, în timp ce geanta ei neagră se clătina pe sub bărbie, agățată de un braț. Femeile încercau să-i aranjeze ținuta, că
PARTAJUL (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Partajul_2_.html [Corola-blog/BlogPost/369264_a_370593]
-
de descompună... Doar și când a voit și s-a hotărât s-a reorganizat, s-a reintegrat... Redevenise... Acum era iarăși el, omul concret, labil și reversibil. Traversa aleea și curtea în semiîntunericul serii. Câinii adulmecându-l... Ploaia încetase, vântul amuțise... - Am lăsat deschis holul de la intrare, poftim cheile!... - Mda, bună-seara, domnule doctor.... Pașii bărbatului înalt, exagerat de înalt pe acele tocuri, se voalează în propria umbră diformă depărtându-se conștient că paznicii nu sunt niciodată aceiași, orașul mereu o altă
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Proza_scurta.html [Corola-blog/BlogPost/357047_a_358376]
-
sub același acoperiș. Hi zanta tahat baala! Nu ai voie să te mai culci cu ea, nu ai dreptul s-o ierți, nu-i datorezi niciun suport financiar, nu i se cuvine decât ce i-a rămas din zestre... David, amuțit până atunci, tresări ca biciuit de vorbele severe ale rabinului. - Florinda e mult mai bogată decât mine... partajul bunurilor este o falsă problemă pentru noi. Aici e vorba numai și numai de copil... Ea este mama lui și a venit
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_chipul_magdalena_bratescu_1389181665.html [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
călduroasă! Iei umbra copacilor în viscolul frunzelor! Răpești vis de fericire, lași nostalgică iubire! Furi podoaba frunzelor și-n urmă lași ramul gol! De când ți-a venit sorocu, peste verde ai pus ocru! Codrul l-ai îngălbenit, foșnetul i-ai amuțit! În livadă și în vie pui culoarea ruginie! Ca un pictor cu penel, zugrăvești tablou-pastel! De vânt, pomii se apleacă. Păsările din crâng, pleacă și-n urmă lasă jaje, cu ecoul din zare. În suflet așterni răcoare și-i duci
NOSTALGII DE TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1412919443.html [Corola-blog/BlogPost/352814_a_354143]
-
și nămol. Șuieră și Marea Neagră A pustiu și a blestem Și în valuri infernale Se înalță pân la cer. Duhuri negre se răscoală Din adâncuri fremătând, Plajele înspăimântate Se ascund sub val plângând. Pescărușii nu mai țipă, De pustiu au amuțit. Peștii se izbesc de maluri, De vuiete asurziți. Felinarele sunt sparte De-ale vântului puteri. Marea-și plânge răzvrătirea Fără noimă și nici țel. Elena Trifan Referință Bibliografică: RĂZVRĂTIREA NATURII / Elena Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1395, Anul
RĂZVRĂTIREA NATURII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1414328205.html [Corola-blog/BlogPost/379867_a_381196]
-
și trei nopți pentru a-i lua vigoarea. - Pot să-l văd și eu pe acest prinț? - E după casă, privește-l repede și dă-mi ceaunul jos din pod! Prințesa Cora, căci ea era nepoata chemată de Baba Cloanța, amuți recunoscându-l pe Prințul Codrin în statuia din spatele casei bunicii ei. Lacrimile prinseră a-i curge singure pe obraz căci știa că nu e de joacă cu stră-stră-stră-stră de cinci ori străbunica ei. În cele din urmă hotărî să riște
PRINŢESA VRĂJITOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1486117673.html [Corola-blog/BlogPost/375400_a_376729]
-
fapt, esențial este costul unor astfel de unități școlare, numărul de elevi ai căror părinți își permit să-și înscrie copiii aici. Mă mai urmărești sau îmi răcesc gura de pomană? Nepotul: Vai de mine!... Te ascult, dar chiar am amuțit. Dintrodată m-ai făcut să înțeleg multe lucruri asupra cărora aveam unele dubii. Nu e puțin lucru să se afle cineva în preajma unui înțelept de talia dumitale. Ba chiar a unui veritabil filozof și analist care îi întrece pe mulți
SECTIUNEA DRAMATURGIE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1477764209.html [Corola-blog/BlogPost/352695_a_354024]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > OGLINDA Autor: Lilioara Macovei Publicat în: Ediția nr. 1432 din 02 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului copil timid amuțit de nedumeriri sprijină fereastra verde de frunză așteptând revărsat de zori te privești în oglinda pocnită de timp și îngerul de-acolo te vrea prins în zâmbet dar chipul bătrân și plin de griji își strânge în pumni lacrimile aproape
OGLINDA de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1417505791.html [Corola-blog/BlogPost/371935_a_373264]