5,016 matches
-
o mână barosul și în alta tesla, coborî dealul grădinii, ca să ajungă mai repede în drumul mare. Și se întâmplă ce nu ar fi ieșit să se întâmple din gândul dintâi al cuconului Nicu. Curtea boierească află mai târziu, spre amurg, de cele ce se făcuseră între brazdele răscolite. Fusese un tărăboi întreg, o groaznică hăcuială de-o parte și de alta, între tată și fiu. Ajuns între rapițe, Năsturel a prins să-l gonească pe Gicu de pe brazde, după pământuri
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
ca fleașca, Viața mă arde la bojoci Și-mi piere, Cici, piere, piere Destinul pe un drum îngust, Nici mirosul de la muiere Nu știu cu nara să-l mai gust, Roua-i plesnită, crinul zace, Hai să mîncăm batog, somon, Amurgurile prind caimace, Bărbații zic bonjourpardon... Dar asta n-are importanță, Sub fusta-n flux și în reflux, Cecilia, o-ntreagă Franță E-n cizmulița ta de lux! Îngerul Emil (26-XII-1976 - delicație pentru Cici Călinescu)
Portretul artistului la maturitate în luciul unei cizmulițe franțuzești by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11205_a_12530]
-
-mi coji din coate, păstrează-le-n batistă. Și-abia apoi aruncă-ți sfiala de pe tine, Să-ți freci sînii și șoldul de carnea-mi putrezindă; Un diavol e în mine, dar și un sfînt la pîndă. De-aceea, în amurguri, ți-e-atît de drag și bine Să-ntingi ca-ntr-o tigaie murdară pofta-ți grea De-a-mi fi Sora Putoare și Maica Precista!
Sonetul întocmit cu chibzuială by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11181_a_12506]
-
roșie de la picioare ca soarele strălucește atunci. abruptă și clară. unde ești tu... unde ești tu nu e noapte și zi nu cade ploaia și cîinii nu aleargă prin iarbă. e o veșnică lumină albastră ștergînd contururile. unde sînt eu amurgul se prelinge ca melasa caldă peste salcîmi. nervii atinși de arcușul nedeslușitei spaime hașurează aerul. văd o fereastră. din chenarul ei negru fulgeră scurt lumina unei mîini. ce bun e plînsul de ușurare. cîtă lentoare... cîtă lentoare în aburul verzui
Poezie by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/11252_a_12577]
-
Ion Stoica Numai fragmente Numai fragmente, Indecise părți de realitate Mi-e dat să trăiesc; Din amintire doar un amurg, Numai un ceas de iubire, O fărâmă, o biată fărâmă de adevăr, Câteva picături de frumusețe, Ulițe lungi de înfrigurată așteptare, Doi-trei saci de iluzii; Numai fragmente, în zadar încerc să le-adun, întregul se refuză; Dar există întreg? Expediție
Poezii by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/10960_a_12285]
-
Pînă ce nimbu-n cap le crapă Tu ai craci lungi și sîni fierbinți De ce Duminicile-mi scapă Cînd bate toaca printre sfinți Plutesc iar clopotele-n dungă Trase de-un flutur zăpăcit Iubirea-n pat o să te-ajungă Într-un amurg cu raza lungă Și sufletul o să-ți împungă Chiar dacă-n perne l-ai ferit Plutesc iar clopotele-n dungă Trase de-un flutur fericit Căci melcii au pornit spre tine În marș forțat prin bălării Poți să te-ascunzi tu
Azi e senin și este nouă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11228_a_12553]
-
ascult un discurs despre decapitate nuanțe în vasul cu fluturi e un apus lăcuit străvechi idiom gata să-și năruie verva sora mea tăinuită o, nu dispera brațele tale învață să ningă Culori de seară Mozart și lumina galben-roșiatică a amurgului - e ora pe care o iubesc în care răbdătoare mă îngădui mobila tace tablouri veghează în nefaptele lor în nescrise încă destine singurătatea porii-și deschide până la roșu culoarea sângelui și-o dispută și puiul de leandru geamănul meu atinge
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/11625_a_12950]
-
și se înțelege că m-au fermecat (ca și atunci când primisem volumele, în mare parte la Paris). Pe Șalul, eșarpele Isadorei, stă scris, la data de 10 ianuarie 2000: Poetului Ilie Constantin, co-autor al micului destin al celui care,-ntr-un amurg de pluș, i-a recitat, aproape clandestin, sonete, pe terasa "Pescăruș". (O notă precizează : "Parte din ele, dl I.C. publicându-le, apoi, într-un "Luceafărul" din 1970, - când sussemnatul era critic literar".) Eodem die, în aceeași zi, prietenul Foarță a
Ars dedicatoria by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11460_a_12785]
-
le trezea reale temeri, l-au tolerat cu prudența necesară. în existența lui Mazilescu vor fi contat: extrem de riguroasa lui creație, lumea scriitoricească (și artistică, în general), alcoolul - acesta din urmă distrugând și o mare pasiune a prea grăbitului său amurg. Conștiința artistică era un dat, și nu e cazul s-o ,explic". în schimb, faptul de a se afla, zi și noapte, în sânul obștei literare poate fi înțeles prin funcția de ocrotire a grupului uman, ori măcar a unui
Frumosul greu explicabil by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/11075_a_12400]
-
printre oameni, spre înțelegerea strictă a serafimilor... a heruvimilor... Doar leuștean hrănesc eu pentru ei în putini de cristal, nu glumă! De ce aș adăuga numai zbîrnîielile, poticnirile mele de jumară rîncedă, spaimele lăsate-n falduri peste momeala zilei chinuite de amurg... Vrafurile albicioase, alunecoase, de nervi smulși de-a valma din "organismul uman", nestivuite prompt, zbuciumînd vraiști cotidiene... întortocherile cîlțoase ale întîmplărilor... palpitațiile cu zvîc de apocalipsă... sosurile de zădărnicie în vînzoleala fadă... dificilele, calpele ținte mișcătoare... toate, toate există în
Într-o neglijență tandră... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11878_a_13203]
-
tace și urlă în cuvinte de sfîrșit și început. ploaia din grindă susurul ploilor arămii. cu acel amestec de vedenii și nepăsare. în acea toamnă în care parcă toate creșteu cu capul în jos. boala se ridica veselă în oase. amurgul tremura la întoarcerea în palmele de vîsc. ceața se lăsa alene pe limbă. realității îi puneam coarne cu fiecare gest. între noi amănuntele creșteau cît zidul, guri căscate ne așteptau din loc în loc. muza, cu mîinile goale, ne tot îndeamnă
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
a văzut, n-a plecat. n-a întrbat de ziua noastră cea de toate morțile. pe care o tot bem cu paharul crescut direct din mînă. dinții au zburat din orbite, privirile au scrîșnit la pereți. zboruri de melc așteptau amurgul amiezii. zumzetul stîncilor răsărite din somn. prăfuitele veșminte cu care oasele se îmbracă de ultima ceremonie. apoi ne anunță cu un surîs că moartea-i încă tînără în noi. larma pașilor neumblați larma prin tăieturile căreia tragem după noi pașii
poeme de uitare și descompunere scîndura neagră de cer by Ioan F. Pop () [Corola-journal/Imaginative/11492_a_12817]
-
Eu stau ca un orb închisă în mine Mă doare - deci știu că sînt vie Ce frumusețe ce frumusețe feroce crește din singurătatea mea de femeie Ce libertate îmi dă astăzi timpul acesta roșu ca cerul la ceas rău de amurg Sînt singură. Stau în picioare. Pe picioare-mi duc greul Sînt numai o rană și ca o coloană mă sprijin pe mine Da. Stau verticală ca scara lui Iacob care coboară din cer }ara singurătății Stă singură sprijinindu-se pe
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
Carmen Brăgaru In 1966-1967, după mai bine de un sfert de secol de la moartea lui Bulgakov, apărea la Moscova romanul Maestrul și Margareta, "ultimul meu roman, romanul de amurg", urmat de traducerea în mai multe limbi și de gloria postumă a scriitorului rus. Scris în plină ascensiune a stalinismului și apărut în osificata societate comunistă post-stalinistă, romanul a fost perceput într-o primă etapă în grila subversivă, tipică Estului
O interpretare figurală by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11909_a_13234]
-
sacru ”țară”.Acasă este ... doar acasă ...... X. PRIMĂVARĂ IAR ..., de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017. Un cântec melancolic de violoncel Sărută fruntea-nmiresmat-a serii ... Coardele-i săltărețe ca un brotăcel Mângâie, în amurg, obrazul primăverii. Primăvară, primăvară, însorită primăvară, Te-ai smuls, cu greu, dintre tristele zăpezi! Darnică, ți-ai despletit peste țară Ale tale calde plete de mătase verzi. Iar mi-ai adus un firav ghiocel ... Mi l-ai sădit în păr
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
vioară mă mângâi. Prin tine trăiesc, respir, iubesc și cuget ... Doar tu, Vestală, tu ești dorul meu dintâi! Elisabeta Silvia Gângu ... Citește mai mult Un cântec melancolic de violoncelSărută fruntea-nmiresmat-a serii ...Coardele-i săltărețe ca un brotăcelMângâie, în amurg, obrazul primăverii.Primăvară, primăvară, însorită primăvară,Te-ai smuls, cu greu, dintre tristele zăpezi!Darnică, ți-ai despletit peste țarăAle tale calde plete de mătase verzi.Iar mi-ai adus un firav ghiocel ...Mi l-ai sădit în păr și
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
de lună, de stele,/de toate mă-ndrăgostesc!// (Geamantanul cu vise). Candelă a unei biografii de legendă, versurile din poezia “Noapte de vară la munte” sunt dovada unui continuu potențial creator. // Timpul curge lin într-un straniu balet,/Înserarea acoperă amurgurile roz violet./ Coboară și urcă-n fântână cumpăna veche,/un greier țiuie insistent, parc-ar fi în ureche./ În schitul de lemn de la marginea zării/ Niște călugări deapănă rugăciunile serii.// Dorina Stoica transmite prin poezia sa o stare sufletească discret
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
făr' de-aripe în priviri frământ ruine - înfrângeri - risipe... am scârbit în ceruri zeii - exhibând năpasta m-am scârbit pe mine însumi - străpungându-mi coasta nici n-aștept mustrări de soartă - lașă amânare scurt poemul ce privirăți e-o demisionare MITOLOGIA AMURGULUI îngerii din cetini zboară - cântul lumii curme orb e cerul peste piscuri - munți pustii de turme mut e gândul de iubire - învelit în cețuri stinși sunt Soarele și Luna - zeii dorm în jețuri stele nu-s să toarcă soarta - spânzuratu-s-au
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
nu se usuce Crist-Judele să n-o-ncurce! iscoade prin văzduh vrăbii se țes mreajă de seară cade peste cetini e ceas când toate capătă-nțeles e ceas când ruga-n gânduri ți-o încetini... fluturi întârziați pe pajiști scriu amurgul turmele-au pogorât din munte nostalgia urăsc și gândul de-a mă-ntoarce-n burgul unde m-așteaptă numai - cruntă - astenia... complot de ierburi scumpe și de raze mă va-nvăța-afundarea printre șoapte din lună-or pogorî preasfintele ucaze pământul spre
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
la iubită, „însoțitorul umbrei tale”, este o mărturie a indisocierii funciare a unui cuplu rarisim de îndrăgostiți, pontificat nu numai de Eros, dar și de Thanatos. Desprinsă din lumea umbrelor, eliberată de materialitate, iubita-umbră amintește de taina „umbrei viorii” a amurgului din O arhi-amintire, sau de răscolitorul traseu postbiografic al tatălui, care trece din „penumbră în penumbră” spre sumbra veșnicie (Moartea tatălui). Abnegația este, în foarte mare măsură, un corelat al devoțiunii față de iubita - de odinioară, de acum, și de acum
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
un concept cu un caracter normativ, specific esteticii ce desemnează un ansamblu de reguli și norme privind ”nașterea” sau facerea poeziei, ori în general tehnica literaturii. Dibran Demaku vine în fața noastră cu poeme scurte și bune ca inspirație pentru pictori: „amurg purpuriu din septembrie/ inundat în culorile razelor de soare/ visul de odinioară a prins aripi/ un curcubeu într-un colț de cer” (Peisaj). Sau: când se-mpart drumurile vieții/ în insula din Itaka sau Kreta/ adevărului i-se prăbușește visul
DANIEL MARIAN DESPRE DIBRAN DEMAKU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380672_a_382001]
-
-mi erau livezile toate, cu mere roșii pe aripi purtate, zboruri înalte necoapte iubiri. A fost o vreme când; ploile luminii îmi fântâneau în ochi, noaptea îngenunchea supusă lupoaicei albe, risipei date. Azi, sub ochiul timpului clipind spre iarnă, dor amurgurile de prea plin, aduceri aminte colindă nostalgic la poarta zorilor închisă, Tantal mă cheamă spre limanul umbrelor însetate încă de seva dulce amară a lumii. Azi, să rămân în ramul toamnei aș vrea, lupoaică albă până în clipă acea definitivă când
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
de tristețe.... XXI. ACEEAȘI ZI, ACELAȘI MÂINE, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2175 din 14 decembrie 2016. Te intrbi ce fac? Stau în planul sferic al unui gând cu fața întoarsă spre apus citesc, iubesc sau tac, despic amurguri cu umbre de la răsărit; din ziduri curg păpuși de ceară și dintr-un capăt până-n altul, un pianist nebun repeată același monoton motiv, se împiedică mereu de același prag. Mă întrebi, ce fac? O, iarăși scriu, vorbesc năucă, pe clape
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
să te accepțitu taci să nu-mi tulburi zâmbetul fragil... XXIII. VANITAS VANITATUM, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2156 din 25 noiembrie 2016. cerul și-a deschis venele, lumină și întuneric; cu pas furiș, noaptea intră în sângele amurgului. e atât de fragil hotaru între larvă și piatră, între îndoială și nebunie. viermi hulpavi tulbură epiderma eternității, ca niște amanți grăbiți construiesc un simulacru de realitate, tristeți, iubiri, uitări, aduceri aminte... atâtea nimicuri se adună în planul sferic al
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
gem sub iarbă, sub astfalt, sunt ei rodiri și nerodiri. groparul nu poate să le îngroape, rămân înfipte în placenta cerului, moștenire. Citește mai mult cerul și-a deschis venele,lumină și întuneric;cu pas furiș,noaptea intră în sângele amurgului.e atât de fragil hotaru întrelarvă și piatră,între îndoială și nebunie.viermi hulpavi tulbură epiderma eternității,ca niște amanți grăbiți construiesc un simulacru de realitate,tristeți, iubiri,uitări, aduceri aminte...atâtea nimicuri se adunăîn planul sferic al acestei lumi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]