164 matches
-
a fi direct și necondiționat parte constitutivă a acestuia. Reactor și accelerator În această operație pe jumătate alchimică, intimitatea nu e, Însă, doar recipientul În care se produce miraculoasa transformare. Intimitatea, după cum am văzut, nu e o „realitate”, un concept analizabil sau o formulă, ci rezultanta impalpabilă, restul insesizabil al unor eforturi creatoare ce-și ignoră forța generatoare de sens. Din acest motiv, intimul e perceput ca un halou anarhic, o dezorganizare a exteriorității. Dar ieșirea anarhică (un anarhism relativ, de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
de pe, de la, despre, înspre), conjuncții (ca să, deoarece, fiindcă), interjecții (tic-tac, haida-de, behehe). În ceea ce privește posibilitatea identificării, de către vorbitorul comun (nespecialist) de limbă română, a elementelor lor componente, cuvintele compuse se diferențiază (după Zugun, 2000, pp. 132-133) în următoarele subclase: * cuvinte compuse analizabile (cu toate componentele recognoscibile): Ștefan cel Mare, Făt-Frumos, binemeritat, de la, înspre etc.; * cuvinte compuse semianalizabile (cu o singură componentă ușor de reperat): cineva (< cine vrea), undeva (< unde vrea) etc.; * cuvinte compuse neanalizabile (ale căror componente nu sunt identificabile, în limba
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Eriksen, 1993, Dorais, 1995). Există autori ce argumentează faptul că cele două sunt același lucru și prin urmare utilizează cei doi termeni ca sinonime, pe când alții consideră că cele două sunt concepte diferite, ce desemnează realități diferite și care sunt analizabile prin indicatori diferiți. Cei din a doua categorie argumentează prin faptul că întâlnim modalități de manifestare ale identității culturale în orice societate, chiar și în cele mai simple, în cele arhaice, tradiționale, nediferențiate, atâta timp cât identitatea culturală este înțeleasă ca și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
proces de criză, subliniind aspectele normative pe care le-ar implica acest demers. Capitolul de față își propune să demonstreze contrariul, în cazul în care ar putea furniza dovezile empirice adecvate concluziei comform căreia aceste două procese sunt identificabile și analizabile. Capitolul 6 În căutare de explicații 1. Întrebările Analiza efectuată în capitolele anterioare s-a concentrat pe "democratizare", studiată prin aspectele ei specifice, și pe unele explicații "intermediare", privitoare la anumite caracteristici politico-instituționale. De exemplu, în capitolul 5 s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
evenimente și date care nu au nici un înțeles prin ele însele... Sînt conștient că acest sens al termenului de paradigmă este mai îngust decît cel dezvoltat de Thomas Kuhn [...] În viziunea lui, paradigmele nu sînt înrădăcinate doar în diferențele rațional analizabile, ci și în percepții sau gestalt-uri transraționale". (Holsti 1985: 14, nota 6) În prima parte a cărții sale, el se referă la faptul că datele nu pot vorbi prin ele însele, adică nu există nici un fapt cunoscut care să nu
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sens. Așadar, Holsti a considerat foarte corect teoriile ca fiind însăși condiția cunoașterii. Aceasta este o interpretare conformă concepției lui Kuhn și poate fi numită constructivism epistemologic. Numai că ultima parte a citatului susține că diferențele dintre paradigme sînt rațional analizabile, și nu o chestiune de gestalt. Dar dacă e ca paradigma să fie mai mult decît un alt nume pentru teorie, înseamnă că logica unei paradigme nu se întîlnește decît parțial cu cea a alteia. Înțelesul este dat doar în cadrul
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
exclude posibilitatea unui fond comun pentru comparația între teorii. Așa că argumentul lui Holsti în favoarea imposibilității sintezei dintre realism și marxism este slab. Ca să-și susțină ideea, el s-a bazat în primul rînd pe rațiuni factuale, sau pe diferențe rațional analizabile, adică pe criteriile sale. Scriitorii clasici sînt interesați de război, pace și ordine, pe cînd neomarxiștii sînt interesați de exploatare și inegalitate; în concepția lui Holsti, ei diferă și în ceea ce privește unitățile de analiză și actorii-cheie. Cercetări recente sugerează totuși că
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
1985: 132). El a pus de asemenea sub semnul întrebării dezirabilitatea "unei sinteze între viziunile asupra lumii care au pretenții normative și idealuri diametral opuse" (Holsti 1985: 77). Incompatibilitatea valorilor nu pare a fi tocmai un exemplu de diferențe rațional analizabile, cu care el își începuse demersul. Cu siguranță, aceasta are prea puțin de-a face cu perspectiva lui Kuhn. Dar referirea la valori incompatibile explică de ce triadele au cunoscut un asemenea incredibil succes. Coeziunea triadelor noastre se bazează pe o
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
aceasta presupune c] „binele” poate fi supus unei analize naturaliste, c] într-un anume sens înseamn] același lucru cu o fraz] care îl leag] de evidentă senzorial]. Altfel spus, înseamn] c] Moore se înșeal] și c] „binele” trebuie s] fie analizabil - chiar dac] nu trebuie neap]rât s] fie sinonim cu parafrază care constituie analiza. Cea mai bun] alegere este acea teorie care (potrivit unor interpret]ri) a fost emis] de David Hume. „Binele” nu este definit pe baza simțurilor noastre
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Sztompka (1993:12) recunoaște implicit acest lucru când spune că singura posibilitate de a studia schimbarea rămâne "înghețarea" la nivel conceptual a unor momente importante și tratarea lor ca evenimente singulare, ca puncte. Deci schimbarea cu toate că e continuă nu e analizabilă decât sub forma acestor secvențe "înghețate", care de fapt, până la urmă, sunt stări. Practic perspectiva procesuală asupra realității vorbește fie de dualitatea agenților și structurii nici una nu există fără cealaltă, agenții și structura sunt inter-relaționați în așa fel încât în
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
că viermuiala insalubră a inșilor prinși în din ce în ce mai contaminanta isterie a găsirii cu orice preț a vinovatului neapărat în celălalt, în ceilalți, în sistem, nu e același lucru cu America însăși. Corect? 26 octombrie Trucuri și extaz. E (și freudian) analizabilă contaminarea lui Călinescu întru agramatisme, în timpul întrevederii ce s-a consumat (stresant doar pentru scriitor) între acesta și Ghiță Dej, în 1960. Eruditul obținuse (prin ce minune!) întrevederea cu rudimentarul ștab la putere, pentru a-i prezenta "probleme" ale muncii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
intensionale se bazează pe teoriile naturale ale acțiunilor umane: Agent, Pacient, Instrument, Beneficiar. Levin și Rappaport Hovav (2005: 48) resping ideea că aceste roluri tematice sunt neanalizabile, dar păstrează ideea că sunt potrivite pentru reprezentarea semantică lexicală și, chiar dacă sunt analizabile, sunt definite printr-un set de proprietăți necesare și suficiente. Alte soluții − sintetizate de Levin și Rappaport Hovav (2005: 51−52) − sunt (A) rolurile semantice generalizate 61 (engl. Generalized Semantic Roles − Van Valin 1990) și (B) descompunerea predicatelor. (A) În
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
din Longobardi (1983)7, Couquaux (1981)8, Burzio (1986), Moro (19889, 199110), Rouveret ajunge la concluzia că a fi poate fi caracterizat ca verb inacuzativ, centru al unui domeniu lexical VP, care selectează o propoziție redusă (engl. small clause), propoziție analizabilă ca o structură subiect-predicat. În unele studii s-a pus nu numai problema unificării analizei pentru aparițiile verbului a fi existențial și locativ, ci și a unificării interpretării pentru toate aparițiile sale, inclusiv ca auxiliar, soluțiile fiind diferite. Abeillé și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
obținerea de informații structurale din perturbările care apar în spectrul unei molecule. Rezumând, atomul de fluor aduce modificări minore în stereochimia moleculei, dar produce o deviere chimică comparabilă cu cea a grupării hidroxil. Fosforul (31P, I= ½ ) reprezintă un alt element analizabil prin RMN. Există un singur izotop natural (fig. II.10.7). A fost studiat de la începuturile RMN pentru că este un element important din alcătuirea compușilor anorganici și are un rol foarte important în biologie. Intensitatea semnalelor RMN În RMN
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]