405 matches
-
Albert Wass și mulți alții. Castelul are un plan plan pătrat cu curte interioară și turnuri pe colț, dintre care două de dimensiuni mai mari și două mai mici. Clădirea a căpătat forma renascentistă în cadrul lucrărilor din 1537, respectiv 1555. Ancadramentele ferestrelor actuale fac parte dintre elementele renascentiste rămase. Restaurarea castelului din 1816 condus de István Möller din inițiativa baronului Miklós Kemény a condus la modificări ireversibile, deoarece au fost construite noi structuri, cum ar fi bastionul mare. Deasupra intrării în
Brâncovenești, Mureș () [Corola-website/Science/300572_a_301901]
-
sculptura în lemn și piatră și pictura murală au făcut din biserica schitului Bordești o mică bijuterie. Sunt remarcabile realizările meșterilor sculptori, similare cu cele de la Sinaia și Stavropoleos, de pe coloanele din pridvor și dintre pronaos și naos sau de la ancadramentele ferestrelor, constând în dantelărie spiralică, formată din vreji, flori și fructe specifice. Ceea ce s-a sculptat în lemn a dispărut din păcate, toți specialiștii fiind însă de acord cu faptul că ușa împărătească, sculptată în 18 panouri, încadrate într-un
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
Curtea de Argeș în sensul unor forme mai elansate și prin adăugarea unui pridvor tipic stilului brâncovenesc, cu arcade susținute de zece coloane de piatră, împodobite cu ornamente tipice Renașterii târzii. Fațadele sunt decorate cu panouri dreptunghiulare și firide ornamentale cu cercuri. Ancadramentul ușii de intrare este din marmură sculptată, pisania conține stema Țării Românești și pe cea a familiei Cantacuzino. Drept constructori ai edificiului sunt menționați Manea, „vătaf al zidarilor“, Istrate lemnarul și Vucașin Caragea pietrarul. Biserica adăpostește un deosebit de valoros ansamblu
Mănăstirea Hurezi () [Corola-website/Science/296760_a_298089]
-
este întânlită la mai multe ctitorii ștefaniene (Dobrovăț, Reuseni), boltit cu calote sferice. Fațadele prezintă ocnițe și firide, dar și decorații de ceramică smălțuită - discuri și cărămizi. La intrare a avut un turn-clopotniță, care astăzi nu mai există. Soclul și ancadramentele au profilatură gotică. Inițial acoperișul bisericii era din șindrilă. Pisania, așezată pe fațada de apus, la dreapta intrării și apărată de o cornișă, are următorul cuprins: "Io Ștefan Voievod, cu mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei și cu prea
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Borzești () [Corola-website/Science/298654_a_299983]
-
creștin. Stilul romanic a păstrat formele de tradiție romană, în care a integrat elemente carolingiene și bizantine. Bisericile romanice sunt de tip bazilical (cel mai adesea cu trei nave), caracteristice fiind zidurile masive, absidele semicirculare, deschiderile în general mici și ancadramentele cu arc semicircular. Cea mai mare parte a lucrărilor de sculptură și de arhitectură realizate în această perioadă medievală timpurie au fost executate în stilul moștenit din Roma antică. Pe teritoriul României primul monument romanic atestat cert este Catedrala Sf.
Romanic () [Corola-website/Science/299802_a_301131]
-
fost apoi înlăturată. În 1494 a fost terminat turnul bisericii, supraînălțat cu încă două etaje. Alte lucrări mai puțin ample au constat din construirea celor două pridvoare situate pe laturile de sud și nord, ambele adăpostind câte un portal cu ancadramente gotice bogat profilate. Deasupra portalului sudic a fost construită o capelă, iar în 1520 a fost ridicat turnulețul cu scara spiralată de pe aceeași fațadă, încheindu-se definitiv lucrările. În anul 1867 biserica a devenit catedrală, după transferarea scaunului episcopatului luteran
Catedrala Evanghelică din Sibiu () [Corola-website/Science/299824_a_301153]
-
iar în 1520 a fost ridicat turnulețul cu scara spiralată de pe aceeași fațadă, încheindu-se definitiv lucrările. În anul 1867 biserica a devenit catedrală, după transferarea scaunului episcopatului luteran săsesc de la Biertan la Sibiu. În exterior rețin atenția cele două ancadramente de portal plasate în interiorul pridvoarelor de sud și nord. Portalul sudic este mai vechi, fiind executat în 1457. În nord, pietrarul Nicolaus a terminat pridvorul în anul 1509, după modelul celui din sud. În nord-estul monumentului se află ușa de
Catedrala Evanghelică din Sibiu () [Corola-website/Science/299824_a_301153]
-
a introduce pisania cu inscripția de la Ștefan cel Mare", el cerând ca pisania să fie încastrată în zidul bisericii. Abia în anul 1929, Comisiunea Monumentelor Istorice a încastrat pisania lui Ștefan cel Mare în zidul din dreapta intrării în biserică. Pe ancadramentul de jos al plăcii s-a săpat următoarea inscripție: "Vechea pisanie găsită în cvrtea bisericii s'a așezat aici de Comisivnea Monvmentelor Istorice în anul 1929." Zidul de incintă construit de Antonie Ruset se păstrează pe mici porțiuni. La sud
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
ferestrelor de două rânduri de ocnițe, cele de jos fiind mai mari, iar cele de sus mai mici și mai numeroase. În interior, biserica este compartimentată în pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-o ușă având un ancadrament cu muluri gotice. Pronaosul are formă dreptunghiulară, având deasupra o cupolă sprijinită pe pandantivi. Între pronaos și naos se afla un peretele despărțitor, care a fost demolat în vremea lui Antonie Ruset și înlocuit cu trei arcade susținute de două
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
două mai mici pe pronaos. Zidurile, foarte groase, sunt din cărămidă arsă și piatră. Decorațiunea exterioară este specifică bisericilor din Țara Românească, simplă, singurele elemente decorative fiind două registre de firide și un brâu de piatră în partea superioară și ancadramentele ușilor și ferestrelor, acestea fiind realizate de meșterul Lupu (probabil un meșter adus din Moldova) și reproducând modele ale goticului târziu moldovenesc. Decorațiunea înterioară este de secol XIX (1843), cu refacerea picturii tâmplei și altarului, operă a lui Sava Henția
Mănăstirea Brebu () [Corola-website/Science/298849_a_300178]
-
spătarul Mihai Cantacuzino și Spitalul Colțea (1702), prima instituție spitalicească din Țara Românească. Alte monumente ale stilului brâncovenesc clasic sunt: Biserica Fundenii Doamnei (1699), Palatul Mogoșoaia (1702) și Biserica Colțea (1695-1702), din ansamblul căreia s-a păstrat paraclisul din 1701-1702, ancadramentul cu decor dens al ușii spre pronaos precum și canaturile din lemn ale acestei uși. Picturile din paraclis aparțin lui Gheorghe Tătărescu. O fază târzie a stilului brâncovenesc era reprezentată de Mănăstirea Văcărești (1716-1722), o ctitorie a lui Nicolae Mavrocordat distrusă
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
stil clasic modern, de tradiție postbizantină. Construcția este caracterizată prin suprapunerea a două biserici. În exterior, despărțirea bisericilor este marcată de un brâu înconjurător. Are trei turle, una mare pe altar-naos, octogonală, cu opt ferestre înguste și înalte, prevăzute cu ancadramente din piatră, și două mai mici, pe pridvorul închis, așezate dreapta-stânga, tot de formă poligonală. Pridvorul deschis este susținut de patru coloane mari, așezate în față, și alte două (dreapta-stânga) care mărginesc peretele pridvorului închis. În pridvorul închis se intră
Mănăstirea Celic-Dere () [Corola-website/Science/308518_a_309847]
-
interiorul orașului de 1,00 m la parter, iar la restul etajelor de 0,80 m. Parterul este de fapt un demisol înalt de 2,50 m. Intrarea în acest spațiu se face dinspre oraș, printr-o ușă cu un ancadrament de piatră în arc frânt. Există un astfel de ancadrament, la o ușă ceva mai mare și în spațiu interior, asigurând accesul spre primul etaj. Acesta este luminat prin două ferestre, una îndreptată spre Schiferberg, alta spre S, ferestre care
Turnul Dogarilor din Bistrița () [Corola-website/Science/308166_a_309495]
-
restul etajelor de 0,80 m. Parterul este de fapt un demisol înalt de 2,50 m. Intrarea în acest spațiu se face dinspre oraș, printr-o ușă cu un ancadrament de piatră în arc frânt. Există un astfel de ancadrament, la o ușă ceva mai mare și în spațiu interior, asigurând accesul spre primul etaj. Acesta este luminat prin două ferestre, una îndreptată spre Schiferberg, alta spre S, ferestre care serveau ca guri de tragere. Următorul etaj cu o înălțime
Turnul Dogarilor din Bistrița () [Corola-website/Science/308166_a_309495]
-
ca guri de tragere. Următorul etaj cu o înălțime cu o înălțime de 3,00 m are o încăpere boltită. Se poate ajunge aici printr-o scară abruptă și îngustă de piatră. La acest nivel se remarcă două ferestre în ancadrament de piatră spre zidul de centură. Au o mărime de 0,60 m x 0,80 m. Accesul spre etajul superior se realizează printr-o altă scară îngustă. La acest nivel ferestre pe fiecare perete. Sunt înguste având dimensiuni de
Turnul Dogarilor din Bistrița () [Corola-website/Science/308166_a_309495]
-
mulțimea de ghiulele căzute pe acoperișul bisericii, topindu-se, a dat acoperișului un luciu de plumb. Biserica mănăstirii, rezidită de Matei Basarab în 1647, are plan triconc, cu turla pe naos, și prezintă atât caractere arhitecturale tipic muntenești, cât și ancadramente de tip gotic la ferestre, care evidențiază influența arhitecturii moldovenești. Are ziduri foarte groase, de aproape un metru. Tabloul votiv al bisericii îl înfățișează pe voievodul-ctitor Matei Basarab. "Casa Domnească" are arcade pe masive de zidărie la parter și arcade
Mănăstirea Plumbuita () [Corola-website/Science/307520_a_308849]
-
câte una se află pe fațadele laterale. Arcadele sunt separate de stâlpi pătrați, groși cât zidul bisericii. Spațiul interior al pridvorului este împărțit în două de un arc dublou median. Din pridvor se intră în pronaos printr-un portal cu ancadrament cu muluri în stil gotic, care se termină în arc frânt. La partea superioară a pronaosului se află o cupolă sprijinită pe arcuri. Între pronaos și încăperea mormintelor, precum și între încăperea mormintelor și naos, se află câte un perete de
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
secretă, numită tainiță, unde se ascundea tezaurul bisericii în caz de primejdie. Între naos și altar se află o catapeteasmă veche, din lemn. În părțile laterale ale altarului sunt înscrise în grosimea zidului cele două nișe tradiționale: proscomidiarul și diaconiconul. Ancadramentele ușilor și ferestrelor sunt de factură gotică. Portalul de intrare în biserică are un ancadrament cu muluri terminat în arc frânt. Cele două ferestre din pereții pronaosului au ancadramente terminate în arc frânt, fiind împărțite în spații distincte bogat decorate
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
altar se află o catapeteasmă veche, din lemn. În părțile laterale ale altarului sunt înscrise în grosimea zidului cele două nișe tradiționale: proscomidiarul și diaconiconul. Ancadramentele ușilor și ferestrelor sunt de factură gotică. Portalul de intrare în biserică are un ancadrament cu muluri terminat în arc frânt. Cele două ferestre din pereții pronaosului au ancadramente terminate în arc frânt, fiind împărțite în spații distincte bogat decorate la partea superioară. Deschiderile de trecere din pronaos în încăperea mormintelor și din încăperea mormintelor
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
înscrise în grosimea zidului cele două nișe tradiționale: proscomidiarul și diaconiconul. Ancadramentele ușilor și ferestrelor sunt de factură gotică. Portalul de intrare în biserică are un ancadrament cu muluri terminat în arc frânt. Cele două ferestre din pereții pronaosului au ancadramente terminate în arc frânt, fiind împărțite în spații distincte bogat decorate la partea superioară. Deschiderile de trecere din pronaos în încăperea mormintelor și din încăperea mormintelor în naos au ancadramente cu baghete încrucișate, la fel ca și ferestrele dreptunghiulare din
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
în arc frânt. Cele două ferestre din pereții pronaosului au ancadramente terminate în arc frânt, fiind împărțite în spații distincte bogat decorate la partea superioară. Deschiderile de trecere din pronaos în încăperea mormintelor și din încăperea mormintelor în naos au ancadramente cu baghete încrucișate, la fel ca și ferestrele dreptunghiulare din încăperea mormintelor, naos și altar. Biserica Mănăstirii Humor a fost împodobită peste tot, în exterior și în interior, cu picturi în frescă, ca și bisericile Voroneț, Moldovița, Arbore și Sucevița
Mănăstirea Humor () [Corola-website/Science/306903_a_308232]
-
din Reuseni. Intrarea în biserică se face printr-un portal în stil gotic de pe peretele sudic, având un chenar în arc frânt cu muluri sprijinite direct pe soclu. Lăcașul de cult este luminat prin cinci ferestre de dimensiuni mici, cu ancadramente din piatră profilată. În interior, biserica este împărțită în cele trei încăperi specifice cultului ortodox: pronaos, naos și altar. Pronaosul este dreptunghiular și are la partea superioară o calotă centrală sprijinită pe un sistem de arcuri etajate, patru longitudinale și
Biserica Arbore () [Corola-website/Science/306902_a_308231]
-
piatră, care au aparținut inițial unor monumente de arhitectură veche românească, monumente dispărute în diferite circumstanțe, unele demolate în beneficiul unor sistematizări de la finele secolului XIX, altele rezultând din demolările iraționale din anii '80, între care pietre de mormânt, pisanii, ancadramente de uși și ferestre, coloane monumentale și baze de coloană, capitele etc. În micul lapidariu de lângă Biserica Stavropoleos, din București, pe lângă alte exponate se păstrează și două console ale balustradei ornamentale ale Turnului Colței.
Lapidariu () [Corola-website/Science/306927_a_308256]
-
traforate cu găuri mărunte și dese, iar pe laterale, câte trei arcade ingenios îmbinate, peste care se înalță un coif pătrat la bază, ce continuă octogonal, prelungindu-se cu o cruce simplă din fier forjat. Ușa de intrare are un ancadrament în formă de acoladă, iar pe portal o frânghie răsucită scoasă discret în relief, ce face legătură cu torsada, care înconjură pereții exteriori ai bisericii, dând unitate ansamblului. Peretele despărțitor între pronaos și naos are câte trei deschideri în arcadă
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
asemănător cu prispele întâlnite la casele țărănești din România. Pridvorul prezintă arcade polilobate susținute de stâlpi din lemn. În partea superioară edificiul are o turlă simplă cu streașină largă și o cupolă în formă de ciupercă. Ușa și ferestrele prezintă ancadramente din piatră sculptată aplicate la începutul secolului XX.
Biserica Bucur () [Corola-website/Science/308364_a_309693]