402 matches
-
gropniță (5,80 x 4,00 m), naos și altar și nu are pridvor. Intrarea în pronaos se face printr-un portal din piatră, de factură gotică (în arc frânt), cu cinci retrageri succesive. Pronaosul are ferestre mai mari cu ancadramente în stil gotic. Încăperea mormintelor este separată de pronaos și de naos prin pereți, trecerea făcându-se printr-un portal dreptunghiular de piatră, cu baghete încrustate. Ferestrele pronaosului și gropniței sunt de dimensiuni mai mici. Absidele laterale din naos sunt
Mănăstirea Dobrovăț () [Corola-website/Science/309112_a_310441]
-
care se află, o largă vedere spre valea Barcăului și mai departe spre Bihorul vecin. Amplasată aproape de cimitir, în marginea estică a satului, biserica este datată în anul 1792 prin o inscripție ce se găsește încrustată pe grinda superioară a ancadramentului ușii de intrare în naos. Având dimensiuni modeste, biserica se evidențiază prin decorul său pictat, cu o cromatică bogată, cu influențe baroce, realizat fiind de un pictor, se bănuiește, ce provine din mediul urban. Biserica este înscrisă pe noua listă
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
sculptate de forma unei frânghii. Interiorul, împărțit în cele trei încăperi consacrate: pronaos, naos și altar păstrează fragmente din decorul pictat. Trecerea din pronaos în naos se face prin intermediul unei uși ce are partea superioară rotunjită, asemănătoare cu intrarea. Pe ancadramentul acestei intrării se regăsește înscris anul ce datează biserica. Peretele ce desparte pronaosul de naos are prevăzute orificii dreptunghiulare pentru a înlesni urmărirea vizuală a slujbei. Întrucât trecerea dintre cele două încăperi nu se află poziționată exact pe axul bisericii
Biserica de lemn din Porț () [Corola-website/Science/309819_a_311148]
-
bisericii, mult mai abruptă decât la celelalte biserici din Valea Mureșului, precum și efectul „iluzionist” al șindrilei denumite „praștilă”. O altă notă aparte prezintă cele nouă ferestre ale bisericii (trei la altar, patru la naos și două la pronaus), prevăzute cu ancadramente terminate cu arce în segment de cerc. Ferestrele au o deschidere mai mare decât cea obișnuită, ceea ce asigură o mai bună luminozitate în interiorul bisericii. Pictura bisericii ortodoxe a fost finalizată în anul 1820 de către pictorul Nicolae din Lupșa Mare. În
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
cărămidă din Sitani, așa încât biserica de lemn a fost treptat lăsată în părăsire. Aflându-se în mijlocul cimitirului, o vreme a fost îngrijită, dar pe măsură ce anii au trecut a fost complet dată uitării, nemaiîndeplinind nici funcția funerară. Pe grinda orizontală a ancadramentului ușii de la naos cu greu se mai putea descifra o inscripție de unde rezulta: „Aceasta să să știe, Ani lui Hs. 1738, în luna făuraru în 14 zile...Meșteru Nicolae...Vlădicu Isaia, șpanu Sandru, Avram protopop din Ceișoara...” În anul 1756
Biserica de lemn din Brătești () [Corola-website/Science/316792_a_318121]
-
două mai mici pe pronaos. Zidurile, foarte groase, sunt din cărămidă arsă și piatră. Decorațiunea exterioară este specifică bisericilor din Țara Românească, simplă, singurele elemente decorative fiind două registre de firide și un brâu de piatră în partea superioară și ancadramentele ușilor și ferestrelor, acestea fiind realizate de meșterul Lupu (probabil un meșter adus din Moldova) și reproducând modele ale goticului târziu moldovenesc. Decorațiunea înterioară este de secol XIX (1843), cu refacerea picturii tâmplei și altarului, operă a lui Sava Henția
Mănăstirea Brebu () [Corola-website/Science/298849_a_300178]
-
găsește inscripția: „Această sfântă besearecă au fostă meste(r)u... Mihaiu” și „și la noi (t)ă dă să au fostă mest(eru) Nicoară”, reprezentând probabil numele primului constructor al edificiului și numele celui ce a refăcut biserica. Decorul sculptat: Ancadramentul ușii de intrare în biserică este decorat cu motive incizate, precum romburi, pătrate, dinți de fierăstrău și frânghia răsucită. Aceleași motive se repetă și la ușa de acces în naos. Grinzile bolții au fost decorate cu motivul rozetei. Pictura: Pictura
Biserica de lemn din Gârbău Dejului () [Corola-website/Science/315466_a_316795]
-
ei. Patru turle mai mici octogonale similare înconjoară turla principală. Pronaosul este exprimat spre fațada de vest printr-o mare arcadă, în centrul căreia este dispus un mozaic amplu cu icoana hramului, Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, înconjurat de un ancadrament ornamentat. Monumentalitatea bisericii este accentuată de ridicarea ei de la sol pe un pachet de douăsprezece trepte de piatră peste care se înalță pridvorul deschis. Acesta este înconjurat de cinci arcade frontale și două laterale susținute de perechi de coloane scurte
Biserica Cașin () [Corola-website/Science/335406_a_336735]
-
Pe fiecare travee se află câte două ferestre (câte una pe fiecare nivel). Ferestrele sunt dreptunghiulare, terminate la partea superioară în semicerc. Câmpul vitrat superior al acestora este decorat cu steaua lui David. Toate ferestrele au la partea superioară un ancadrament de piatră de culoare albă, terminat în arc frânt. Fereastra de la primul etaj al traveei centrale este dublă ca volum, având două canaturi Sinagoga are trei intrări: una centrală (pe fațada principală) și două pe fiecare fațadă laterală. Accesul la
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
face de pe o platformă cu patru trepte. Intrarea principală se face de pe fațada principală unde este o ușă de lemn cu două canaturi, având deasupra o supralumină de sticlă colorată decorată cu steaua lui David. Deasupra intrării se află un ancadrament terminat în arc frânt, pe care se află o inscripție cu litere evreiești delimitată la capete de câte o stea cu șase colțuri, de dimensiuni mici. Textul inscripției este următorul: "עבדו את ה' ביראה וגילו ברעדה" și reprezintă un verset
Sinagoga Mare din Sibiu () [Corola-website/Science/317419_a_318748]
-
prima etapă, din navă și altar, despărțite printr-o „tâmplă de zidărie”, cu numai două intrări (o ușă împărătească și una diaconicească). După 1700, vechea navă a fost alungită spre Vest, cu actualul pronaos, zidul vestic fiind dărâmat, iar vechiul ancadrament de piatră al intrării inițiale a fost mutat pe latura sudică a noului pronaos. Biserica are 6 ferestre, din care 5 de factură gotică, cu ancadramente din piatră traforată. Fereastra de pe latura estică a altarului este circulară, cu traforuri, având
Biserica „Sf. Arhangheli” din Cicău () [Corola-website/Science/332666_a_333995]
-
a fost alungită spre Vest, cu actualul pronaos, zidul vestic fiind dărâmat, iar vechiul ancadrament de piatră al intrării inițiale a fost mutat pe latura sudică a noului pronaos. Biserica are 6 ferestre, din care 5 de factură gotică, cu ancadramente din piatră traforată. Fereastra de pe latura estică a altarului este circulară, cu traforuri, având forma unui patrulob, iar celelate 4 sunt bifore, cu închidere semicirculară în partea superioară, deasupra având două sau trei goluri circulare. Starea avansată de degradare a
Biserica „Sf. Arhangheli” din Cicău () [Corola-website/Science/332666_a_333995]
-
XIX-lea, moșia și satul erau stăpânite de vornicul Alecu Botez-Forăscu, postelnicul Ștefan Botez-Forăscu și aga Costache Forăscu. a fost construită în anul 1766 de boierul C. Forăscu. Perioada construcției este atestată de o inscripție aflată la partea superioară a ancadramentului ușii de intrare: "„7274 martie 4”". Ctitorul bisericii este considerat de către istoricul de artă Nicolae Stoicescu a fi boierul C. Forăscu, stăpânul satului la acel moment. Inițial biserica avea dimensiuni modeste, comunitatea locală fiind și ea destul de redusă numeric. Cronica
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
și un turn clopotniță de lemn de aceeași culoare. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu abside pentagonale (atât cele laterale, cât și cea decroșată a altarului) și cu pridvor pe latura de sud-vest. Vechimea construcției este demonstrată de ancadramentul ușii de la intrare (pe care se află pisania). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pridvorului. Pridvorul are o formă pătrată
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
inscripție flancată de motive decorative. Pe ambele rame ale ușii se află aceleași motive dispuse simetric: o vază din care cresc trei ramuri cu terminațiile trilobate, deasupra cărora se înalță un vrej stilizat, cu tulpini arcuite. La partea superioară a ancadramentului se află dispuse de la stânga la dreaptă o rozetă cu șase raze, înscrisă într-un cerc cu rol de chenar, un soare cu raze care seamănă cu un chip omenesc (are ochi, nas și gură), o cruce, o semilună și
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
cu șapte laturi. La interior, meșter-grinda bolții naosului și consolele sunt decorate cu motivul frânghiei. Exteriorul bisericii este bogat decorat: fațada sudică are în zona mediană motivul profilat al frânghiei, ușa de intrare în biserică are deschidere în acoladă și ancadrament decorat cu profil simplu dublat de frânghie și rozete, iar în stânga ușii se află o cruce decorată cu aceleași motive. Streașina este sprijinită pe console cu terminație în cap de cal, iar grinzile de sub streașină au muchiile crestate. Acoperișul este
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Rogoz () [Corola-website/Science/316149_a_317478]
-
elementele sale caracteristice: streașina dublă în dreptul naosului și pronaosului, turnul cu foișorul scos în afara profilului de bază și cu un coif prelungit în opt ape. Motivul torsadei „funia răsucită” ce încinge mijlocul pereților bisericii la exterior, îl regăsim și la ancadramentul ușii, decor specific construcțiilor din lemn ce poate fi regăsit în mod frecvent și în alte genuri practicate în creația populară a lemnului. Se poate stabili o apropiere între profilul cadrelor de lemn ale ușilor de la aceste biserici și profilul
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
de la aceste biserici și profilul cadrelor din piatră, de origine getică. Proporțiile generale ale ansamblului, verticalitatea impusă de silueta turnului, constituie, alături de elementele enumerate mai sus, tot atâtea argumente ale specificității estetice ce individualizează civilizația lemnului din Maramureș. Interiorul are ancadramentul ușii naosului bogat decorat, iar iconostasul se distinge prin ușile sale deosebite. Fragmente ale picturii interioare parietale se păstrează fragmentar în naos, respectiv în altar (sfinții părinți). Dintre icoanele păstrate se pot menționa cea a hramului „Cuvioasa Paraschiva”, realizată, semnată
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
începuse în 1760. Actuala fațadă principală, într-un stil Baroc auster, a fost realizată mai târziu, motiv pentru care palatul este ieșit mai în față în comparație cu frontul celorlalte clădiri din Piața Mare din Sibiu. Pe mijlocul fațadei, se află un ancadrament de piatră al portalului, susținut de coloane deasupra cărora se ridică antablamentul. Ancadramentul este decorat cu blazonul aurit al lui Samuel von Brukenthal și cu alte elemente decorative specifice stilului baroc: urne, rozete și festoane. În continuarea portalului este un
Palatul Brukenthal din Sibiu () [Corola-website/Science/322747_a_324076]
-
realizată mai târziu, motiv pentru care palatul este ieșit mai în față în comparație cu frontul celorlalte clădiri din Piața Mare din Sibiu. Pe mijlocul fațadei, se află un ancadrament de piatră al portalului, susținut de coloane deasupra cărora se ridică antablamentul. Ancadramentul este decorat cu blazonul aurit al lui Samuel von Brukenthal și cu alte elemente decorative specifice stilului baroc: urne, rozete și festoane. În continuarea portalului este un pasaj de trecere, prin care se pătrunde în curtea interioară a palatului, care
Palatul Brukenthal din Sibiu () [Corola-website/Science/322747_a_324076]
-
lăcașului de cult. În Lista monumentelor istorice din județul Iași este trecut anul 1493 ca an al construcției. Prezența unor elemente decorative cum sunt ramele dreptunghiulare ale ferestrelor, cu rozete în colțurile superioare și muluri în arc ușor frânt, precum și ancadramentul ușii de intrare, de profil clasic și cu lintou deasupra, indică o refacere a bisericii în secolul al XVII-lea. În biserică au mai fost găsite și două pietre funerare din același secol, parțial deteriorate, care ar fi putut să
Biserica Cuvioasa Parascheva din Cotnari () [Corola-website/Science/316329_a_317658]
-
încăperilor bisericii, cât și în sistemul de construcție a turlei naosului și a decorațiunilor exterioare. Biserica este zidită din piatră, în formă de cruce. Zidurile sale au grosime de peste un metru. Intrarea în biserică se face acum prin ușa cu ancadramente gotice aflată pe partea de sud a pronaosului. Inițial mai era și o ușă pe latura nordică a pronaosului, dar aceasta a fost zidită la începutul secolului al XX-lea. Biserica are patru ferestre. Pe exterior, biserica are fațada din
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
zid care a fost demolat în secolul al XVIII-lea , cu această ocazie fiind distrus și tabloul votiv. Intrarea făcându-se astăzi pe sub o arcadă sprijinită pe doi stâlpi marginali mari, fixați în ziduri. Naosul are două ferestre mici cu ancadramente gotice pe absidele laterale semicirculare. Deasupra naosului se află o turlă înaltă, cilindrică pe interior și poligonală pe exterior, și care se sprijină pe două rânduri de pandantivi în stilul tradițional moldovenesc. Catapeteasma este din lemn și datează din epoca
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
au chenare de piatră asemănătoare cu cele ale paraclisului Sf. Ștefan. În registrul superior, ferestrele sunt de dimensiuni mai reduse și se termină în formă de arc. Ușa de intrare se deschide în două canate de lemn și are un ancadrament de piatră sculptată încheiat în acoladă. Foișorul, de plan dreptunghiular, are douăsprezece coloane rotunde, canelate, cu capiteluri de acant. Arcele sunt în acoladă, iar tavanul este făcut din scândură. Sub acest foișor se află o pivniță, care, un timp, a
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
interiorului. Biserica este alcătuit dintr-o singură navă, acoperită de cu o boltă semicirculară și având pe latura de vest, deasupra intrării un balcon susținut de doi stâlpi simpli, adăugat abia în anul 1936. Latura sudică a bisericii păstrează un ancadrament în stil renascentist târziu. Anul 1593, înscris pe frontonul acestuia, de-o parte și de alta blazonului, ar putea fi luat ca punct de reper pentru o a doua etapă de construcție,când biserica este mărită din grija nobilului Ferencz
Iernut () [Corola-website/Science/297083_a_298412]