2,109 matches
-
acțiunile și faptele noastre au o motivație logică. Cuvintele sunt aerul de respirare al poetului, de aceea sunt rostite. Cântecul mierlei e antidot împotriva minciunii. Pâinea e bucuria mamei. Doar distrugerea trandafirului nu are nici un sens. E aici o filozofie ancestrală a țăranului. Toate sunt rânduite după temeiul lor. Ruperea tipicului strică armonia. Aparenta simplitate a versurilor este uluitoare. De fapt, e vorba de suprafața netedă a apei care ascunde în adâncuri, freamăt și clocot și zbucium. O altă autoare, Adina
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
Ediția nr. 1678 din 05 august 2015 Toate Articolele Autorului Mi-s gândurile grele de atâtea lacrimi. Rostogolesc în minte iureș de uragane, În timp ce universul mi-l golesc în patimi, În piept, tumultul muzicii din ale lui cazane. Puternic-adunare de ancestrale forțe, Tânguie în mine când dorul, apoi jalea, Prin cântec de baladă sau doinele ce-s torțe , Arzând fuiorul timpului îmi caut calea... Doar psalmul reînvie, ridicat spre-nălțarea : Doamne auzi rugăciunea mea ! ,, Căci...păcatul meu înaintea mea este pururea." Mara
FURTUNA-N SUFLET de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1438750353.html [Corola-blog/BlogPost/380224_a_381553]
-
înălțime de unde decolase, fixându-și direcția de zbor, mi-am revenit. În zare, dedesubtul păsării-măiastre se arăta pământul. Părea un Ocean de forme, de culori cețoase.” (Dumitru Negoiță - „Marea Grădină”) „Dimensiunea acestui moment dificil o făcu să înțeleagă că păcatele ancestrale sunt ispășite parțial și de urmași. Inexorabila lege a existenței ne urmărește pe toți, viața nu trebuie luată ca o paradă de fapte. Cine trăiește clipa cu sinceritate față de sine dăruiește bucurie și celorlalți. Duplicitatea aruncă zarurile vieții la întâmplare
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1400082362.html [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
iar balamalele lui trosnesc; edificiul neputințelor omenești, al păcatului imposibil de ispășit, se va prăbuși curând, dezlegat din ferecătura minciunii. Este răzmeriță, răscoală și zavistie mare în lumea duhurilor. Jos, pe pământ, oamenii parcă au și ei o premoniție... Păcatul ancestral pare mai evident acum, din moment ce s-a ajuns până aici. Adică până la a vedea - cu groază! - ca pârga istoriei omului nu este altceva decât moartea lui Dumnezeu, că împlinirea spirituală a lumii, după catastrofa alungării, izgonirii și prăbușirii din Rai
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397022855.html [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
a portului popular, vigoarea pământului, a apei, a soarelui și a vântului trasmisă vitalității sufletului și cântecului, bogății materiale prelucrate după vechi rețete culinare sau meșteșugărești. Prin spectacolul lor acești oameni ai apelor, soarelui și vântului, trăind parcă după tipare ancestrale, neatinse de racilele timpului, ne-au pătruns până în adâncul sufletului făcându-l să vibreze de energia dansului și a cântecului sau după cum spunea o participantă la sărbătoare, al cărei nume ne-a rămas necunoscut, „ne-au deschis chakra inimii”. Rețetele
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1438424258.html [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
cealaltă mai apoi, Prima venind suspect de nevăzută dinspre stele, Cealaltă născându-se, aici, în noi. Suntem uniți prin vise, un puzzle de schele, Chiar dacă prin vreme nu ne mai vedem Cu universul ce alunecă împins de vele Deși în ancestral pornisem în tandem. Trecem prin timpul nostru pe care-l bem Cum soarbe apusul curcubeul îndepărtat Și chiar dacă de tăcere eu mă tem N-am să zăbovesc niciodată în păcat ... Iar când v-a veni timpul invizibil și chiar mat
CERCUL TIMPULUI NOSTRU, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Cercul_timpului_nostru_poezie_al_florin_tene_1361625655.html [Corola-blog/BlogPost/352034_a_353363]
-
-o aici, Ca să n-o uitați niciodată. Psalm 1 Sfinte Dumnezeule, Sfinte a toată zidirea cosmică, Vino degrabă întru ale noastre cripte decadente Și milostivește-Te de noi, mlăștinoase cugete Care s-au îndobitocit groaznic, Sugând în orice chip vlaga ancestrală, Doar pentru fericirea lui Ego. Oh, Părinte... Duhul duhurilor, Soarele tuturor sorilor! Lumină lină și dătătoare de viață, Te preaslăvesc și Te preamăresc În fiece zi și noapte, Căci Tu ești slava mea, alinarea mea, Odorul și hrana mea cea
PARTEA I DIN VOLUMUL MASTI de ALEXANDRU ENACHE în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/alexandru_enache_1479393492.html [Corola-blog/BlogPost/342957_a_344286]
-
alte localități din România, iar preoteasa a botezat 85 de copii. La toate aceste evenimente mergeam în costume populare. Credincioșii văzând că preotul și preoteasa se îmbracă așa, au început și ei să reîmbrace vechile costume, continuând tradiția și portul ancestral în Botiza”, mărturisește Părintele Isidor Berbecar. În drum spre neundele meu din sud nu puteam pune geană pe geană, gândindu-mă cât de frumos așezase Creatorul piatră peste piatră în Botiza, suflet lângă suflet, viață din viață, și cât de
O icoană vie a spiritualităţii autentice, strămoşeşti şi româneşti… by http://uzp.org.ro/o-icoana-vie-a-spiritualitatii-autentice-stramosesti-si-romanesti/ [Corola-blog/BlogPost/92490_a_93782]
-
Ediția nr. 170 din 19 iunie 2011 Toate Articolele Autorului De pe fruntea-ți înaltă culeg smerită broboane de gânduri le-așez cu migală-n retorte de suflet și le dau ne’ncetat strălucire... presar printre rânduri iubire născută-n tăceri ancestrale și-ascut în tăișul durerilor mele săbii de foc cu care tai pânze de neguri ce se-aștern uneori peste noi rătăciri abisale... cuprind cu speranțe văzduhul pe care stă scris cu seve-nroșite „destin” pierdute sunt clipele-n taine... menirii
DESTIN de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Destin_0.html [Corola-blog/BlogPost/367243_a_368572]
-
prezent în capitala Marii Britanii, însumând o serie de evenimente care se vor desfășura în incinta muzeului, precum și în grădinile acestuia, pe toată durata primului weekend al acestei luni, între 3 și 5 octombrie 2014. „România esențială” își propune prezentarea surselor ancestrale și profunde ale identității românești prin intermediul mai multor expoziții, concerte, demonstrații de meșteșuguri tradiționale, proiecții de film antropologic și colocvii, adresându-se unui public larg, internațional. Totodată, este o sărbătoare a românilor din Marea Britanie și urmărește să contribuie la întărirea
Primul proiect de amploare dedicat culturii tradiţionale româneşti în Marea Britanie by http://uzp.org.ro/primul-proiect-de-amploare-dedicat-culturii-traditionale-romanesti-in-marea-britanie/ [Corola-blog/BlogPost/93919_a_95211]
-
în adâncul și esența existenței pe pământ străbun. Căci paradisul acesta este plaiul nostru originar, este biserica unei liturghii cosmice, unde au loc nunțile cele de taină și de unde curg izvoarele vieții neamului... Când poetul se apropie de sufletul său ancestral din care izvorăsc harurile poeziei pure cu intenția de a ne descoperi frumusețile paradisului etnic românesc, se depășește pe sine, trece dincolo de arta poetică și cântă cu îngerii pământul în care se oglindește cerul desfăcut în focși aur.”( ibid. p.
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
ÎN LITERATURA ROMÂNĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 234 din 22 august 2011 Toate Articolele Autorului Motivul icoanei în literatura română Se spune că românul din toate timpurile a fost creștin. În astfel de condiții, din vremuri ancestrale el a încercat să-și exteriorizeze acest sentiment, desenând și cioplind în piatră reprezentări imagistice sugerând divinitatea, mai ales în peșteri, ce se constituiau în adevărate lăcașuri de cult. Însă tradiția spune că Evanghelistul Luca ar fi pictat primele trei
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana.html [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
cu copilul în brațe care istovit de atâta drum a murit.Femeia nebună de durere, observă această nenorocire chiar în fața icoanei sfinte. Era, deja, nebună și blestema icoana. Mai târziu Ion Pillat în poezia “ Sfârșit de toamnă“ vorbește de icoana ancestrală ce străbate veacurile:” Icoana tăinuită ce farmec straniu are!/ Tăcută o șterge veacul, dar tot mai blândă pare/ Cu fața ei asemeni iubirii ce-a trecut.“ Mihai Sadoveanu în”Baltagul “ se subliniază faptul că Victoria înainte de a pleca să-l
MOTIVUL ICOANEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Motivul_icoanei_in_literatura_romana.html [Corola-blog/BlogPost/371190_a_372519]
-
pe la ora zece seara, mînca ciocolată, se masturba sau se delecta leneșă cu prietena ei cea dodoleață, apoi se culca nepăsătoare la tot ce simboloza, în jurul ei vînzoleală, pasiune sau intrigă. Adelina se gîndea la fata aia cu mila aceea ancestrală a sexului slab și puternic, delicat și carnivor, în lupta cu sexul opus, ea n-ar fi suportat această dezertare de pe cîmpul de luptă, cu toate că nici în crudul război nu avea curajul să se arunce în linia întîi, ca eroii
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
spune Sau vorbe să transform din vis, într-o minune, Să-ți spun ce am de zis, scriind în braille cu stele Că tu să poți ajunge-adânc în visurile mele, Tu orb de mine, eu însămi fără de vedere, Prin lumea ancestrala a propriilor himere, Veniți dintr-un trecut pierdut pentru vecie, Ascunși într-un prezent de nestatornicie Unde doar dragostea nu este schimbătoare, Ea, dragostea trăiește și mult după ce moare, Ne urmarește-n veșnică ei dăruita ipoteza Că ADN-ul vieții, din
ÎN BRAILLE CU STELE de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1466137416.html [Corola-blog/BlogPost/373614_a_374943]
-
sfâșiate de vânturi, foșnesc adormitor, glasuri stinse în depărtările cerului însoțesc zborul lin al aripilor ce ne părăsesc, mierea gălbuie a razelor de soare ne îndulcește întreaga ființă... Simt parcă o chemare ascunsă spre hibernare, spre adormire... O fi vreo ancestrală stare de retragere, odată cu natura, din dansul vieții vegetale. E sâmbătă și-o iau ușor la picior spre pădure. Merg încet cu câinele nostru, Negrici. Am luat la mine o păturică subțire și o pungă să adun măceșe, din care
TOAMNA BURSUCILOR de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1424117700.html [Corola-blog/BlogPost/368500_a_369829]
-
aspectele volatile ale vietii de zi cu zi. În pofida glamourului care înconjoară numele insulei că o aură, sufletul rural și esență ei se respira în continuare prin localitățile din interior și prin porturile de pescari, unde locuitorii mențin vie legătură ancestrala cu pământul și cu marea. Departe de forfota estivala, Ibiza autentică rămâne ancorată în tradiție. Pe imașuri, printre smochini și roșcovi, pasc turmele de oi. Duminică și-n zilele de sărbătoare suflarea satelor se adună prin bisericile albe. Casele izolate
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1494938146.html [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
rămâne ancorată în tradiție. Pe imașuri, printre smochini și roșcovi, pasc turmele de oi. Duminică și-n zilele de sărbătoare suflarea satelor se adună prin bisericile albe. Casele izolate, presărate la distanțe generoase în mijlocul câmpurilor, par cufundate într-o liniște ancestrala, pe care doar trilurile păsărilor și ecoul pașilor trecătorilor răzleți o întrerup din când în când. Prin porturile minuscule, în clipocitul mării calme se leagănă bărcile, care încă mai ies zilnic la pescuit de fructe de mare. Și totuși, doar
IBIZA SAU INSULA ALBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1494938146.html [Corola-blog/BlogPost/354553_a_355882]
-
Simții primejdia. Dintre miile de idei care zburau spre mine, alesei una plauzibilă:întinde-o tataie! Am încercat și alta:ajutoor,ajutoor! Însă strada era pustie la ora aceea. Fără să mai gândesc, am recurs la soluția izvorâtă din instinctul ancestral: fuga cea sănătoasă. Și am început să alerg ca un disperat. În urma mea, Mister Ornic alerga și el, agitând minutarul transformat într-o bâtă uriașă. Nenorocirea era că se apropia de mine și nu-mi trecea prin minte să mă
ULTIMUL FRAGMENT DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1413083252.html [Corola-blog/BlogPost/383718_a_385047]
-
dar și de o inconștiență profetică. Nu există în literatura română o carte care să descrie mai bine lumea literară românească, s-o deseneze în liniile și în cadrul ei balcanic, dar totodată să pătrundă în subconștientul, în memoria colectivă, instinctuală, ancestrală a acestei lumi. Lumea literară, în general egoistă, venală, individualistă, cenușie este urechea receptoare a adâncurilor sufletului românesc. Este cochilia în care rezonează întreaga ancestralitate și spiritualitate românească, patologiile psihologiei poporului român și aspirațiile spiritualității dacoromâne. Scriitorul, realizând admirabil portretul
ŞTEFAN DUMITRESCU, UN SCRIITOR ROMÂN CARE FACE CÂT TREI SCRIITORI CARE AU LUAT PREMIUL NOBEL ! de LIVIU RUS în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 by http://confluente.ro/liviu_rus_1423454258.html [Corola-blog/BlogPost/340174_a_341503]
-
Toate, ție ți-au fost date! Cu răcoarea lor hulpavă, Pe sâni, brațe și pe pântec Undele îngână cântec Oglindirilor din slavă. Fața apei se'nfioară, În adânc, adânc se trece ... Arde'n vintre apa rece, Dăruirea-ți de fecioară. Ancestrală devenire: Soț, Pârâu, soață, Naiadă, Șoapte, susur, serenadă ... Voluptuasă împlinire. *** Volumul "Ucenic în dragoste" Referință Bibliografică: Rug ți-e trupul / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1674, Anul V, 01 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
RUG ŢI-E TRUPUL de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1438408730.html [Corola-blog/BlogPost/371910_a_373239]
-
umbră deasă Sub umbra nucului am scris prima poezie, Câtecul guguștucului încă nu era poluat, Dar am găsit în ea lumină multă Încât m-am pus și eu pe luminat! Turnam înțelepciune în cuvântul scris Cu fruntea asudată în spațiul ancestral, Și nu mă simțeam nicicum învins Chiar dacă lumea-mi dăruise un hârb de cal... Am cutreierat de-atunci deșerturi înșelătoare, Cu profeți de fiere, minciună și venin, M-am mai întors la nuc dar în soare Lumina era prea multă
SUB NUCUL CU UMBRĂ DEASĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_nucul_cu_umbra_deasa.html [Corola-blog/BlogPost/342509_a_343838]
-
se se ivesc noaptea știme, de o frumusețe neomenească, ce-ți sucesc mințile, autorul plasează, printre relicve, „situri, vestigii, pământ răscolit, ziduri mușcate de caninii timpului câinos, pietre legendare, odăi, morminte, ceramică...” Ne trezim pe “urme de umbre” și “pași ancestrali” și parcă auzim “suflări stranii de lumi din vechime”. Decorul ne vrăjește, ne cheamă, ne amețește cu tânguirile ca de sirene. Dar, cel care ne hipnozizează cu un cântec la balalaică, “plângându-și în fiecare dintre noi eternitatea efemeră(!) - este
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Prozatori_pentru_mileniul_trei_romeo_ta_cezarina_adamescu_1339833072.html [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
șuvițe delicate de aburi difuzând deasupra apei....O limbă de pământ în saliva salină a lacului Sinoe: Histria, cetatea... situri, vestigii, pământ răscolit, ziduri mușcate de caninii timpului câinos, pietre legendare, odăi, morminte, ceramică... Relicve! Urme de umbre și pași ancestrali, suflări stranii de lumi din vechime... Oglinda lacului devastând orizontul confuz disecat de insecte, de păsări nocturne, de stele căzătoare.... Relicve... Cânta duios o balalaică pe mal, plângându-și în fiecare dintre noi eternitatea efemeră(!), mângâiată ritmic și delicat de
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Prozatori_pentru_mileniul_trei_romeo_ta_cezarina_adamescu_1339833072.html [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
povestea unui Făt-frumos bătut de vântul unei soarte lumești crude. Vântul a făcut să apară primul cântec de pe pământ, a suflat prin trestii, l-a înfiorat pe primitiv și l-a inspirat, a fost muzica lui inițială.Vântul e demiurgul ancestral al muzicii pământești: ”Și trestia cea naltă vuind de vânt mai tare...” (”Codru și salon”) Pentru EMINESCU vântul vine de departe din loc și timp, e fluidul călător prin milenii și ere, prin cer și pe pământ, prin suflete și
SIMFONIA EMINESCIANĂ A VÂNTULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1421351126.html [Corola-blog/BlogPost/374595_a_375924]