983 matches
-
urmele murdare ale boemei n-au intrat în casa noastră", scrie Dalí despre primii săi ani petrecuți în sărăcie la Paris, la scurt timp după ce-a întâlnit-o pe Gala, "umblând pe picioarele împleticite și lungi ale unei cețe anemice (această boemă), îmbrăcată într-un veșmânt făcut din cearșafuri de pat murdare de orez și cu cartofi prăjiți pe ele, lipiți încă și mai bine cu șampanie dulce care se evaporase de vreo două luni. Niciodată n-am fost expuși
Andrei Codrescu - Scandalul de a fi geniu by Rodica Grigore () [Corola-journal/Journalistic/11148_a_12473]
-
dreptul la un moment Portia, dar la ce bun să inserezi două? Coloana sonoră barocă este în schimb încântătoare, ca și locațiile venețiene care arată de parcă au fost vizitate de Mr. Proper. Dar produsul finit nu oferă decât niște râsete anemice, o poveste greu de crezut și un hățiș de personaje uneori la un pas de ridicol.
Oscarurile și Casanova care nu are ce căuta în preajma lor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10793_a_12118]
-
dreptul la un moment Portia, dar la ce bun să inserezi două? Coloana sonoră barocă este în schimb încântătoare, ca și locațiile venețiene care arată de parcă au fost vizitate de Mr. Proper. Dar produsul finit nu oferă decât niște râsete anemice, o poveste greu de crezut și un hățiș de personaje uneori la un pas de ridicol.
Oscarurile și Casanova care nu are ce căuta în preajma lor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10812_a_12137]
-
prima ghildă, ușor cherchelit, așezat între două verișoare în rochii galben pai, arhitectul de la primărie, medicul orașului, trei moșieri și mulți alții, mai puțin distinși, însoțiți sau nu de verișoare - conduseră cu privirea ieșirea din scenă a trioului Drafir, aplaudînd anemic, și se lăsară din nou în voia bucuriilor „unei cine familiale de gală cu Mumm Cordon Vert Champagne de două ruble de persoană”. Pe măsuțe, se zăreau meniurile atrăgătoare, azurii, fixate în suporturi din metal alb. Conținutul lor, care îi
ILF ȘI PETROV Douăsprezece scaune (ediție necenzurată) () [Corola-journal/Journalistic/4078_a_5403]
-
localității prin transformarea ei în stațiune balneară. Transcriu partea esențială a textului: "- Ah! Dacă am avea ceva ape minerale! Sinaiafürdo eljen! Vorwärts mit Sinaiabad! Vive Sinaďa les Bains! în lipsa lor, toată lumea aștepta exodul anual al bucureștenilor, mai însuflețit sau mai anemic, după cum se manifestau căldura, praful și muștele Capitalei, cele mai credincioase colaboratoare ale comitetului de inițiativă. Spre amăreala sinaioților, în București era răcoare și bine, în Sinaia ploua cu găleata. Norii făceau naveta între Valea Rea și Vîrful cu Dor
Krenoterapie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10644_a_11969]
-
oraș un interes general și discuții pasionate asupra originii fenomenului și a celor mai potrivite modalități de valorificare. Tabăra credincioșilor, în cap cu starețul, au decretat izvorul de esență divină. Mănăstirea nu avea icoane făcătoare de minuni, veniturile îi erau anemice și un izvor al tămăduirii, bine exploatat, putea deveni, după cîteva însănătoșiri scornite, un Lourdes ortodox și un Pactol pentru stareț. Pînă la împlinirea acestor vise, călugării cărau apa cu damigenele și o împărțeau sfințită credincioșilor drept leac universal. Spiritele
Krenoterapie by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10644_a_11969]
-
să plâng dar lacrimile mele s-au rătăcit pe căi însingurate luându-mi sufletul pribeag, cu ele, uscat și însetat de puritate. Aș vrea să strig dar nimeni nu m-aude toți au plecat pe căi înstrăinate luându-mi oasele anemice și ude și carnea putredă pe jumătate. Aș vrea să cad prăpastii de lumină din zare-n zare noapte sfârtecată luându-mi cugetul cu vis, cu vină spre stânci ce nu le voi găsi vreodată. Aș vrea să frâng și
GÂNDURI PE-O FRUNZĂ DE NU-MĂ-UITA de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384748_a_386077]
-
cel mai mare muzicant român, cel mai mare violonist al lumii, în același timp genial compozitor, pianist, dirijor și profesor, va da două concerte în serile de sâmbătă 9 și duminică 10 Octombrie. În ziarele românești au apărut câteva notițe anemice despre aceste evenimente, datorite vizibil inițiativei unor colaboratori mai modești dornici să-și asigure o intrare gratuită... Nici măcar nu s-au trimis notițe, de publicare gratuit, ziarelor - în așa fel că în presa minoritară n-a apărut încă, la ora
Agenda2005-34-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284107_a_285436]
-
o serie de crize de sufocare, cauzate de paralizia progresivă a musculaturii, el fusese supus, la 24 februarie 2005, unei traheotomii, pentru a-l ajuta să respire, dar întremarea sa nu a fost decât de scurtă durată. Foarte slăbit și anemic, începând de miercuri, 30 martie, Papa a fost hrănit cu ajutorul sondei nazo-gastrice, dar a doua zi medicii anunțau declanșarea unei noi probleme, de această dată renală - o infecție urinară. În timpul ultimelor sale apariții în public, de la fereastra biroului său, în
Agenda2005-15-05-supliment special () [Corola-journal/Journalistic/283593_a_284922]
-
spus că o cheamă Dalia, Gherghina, apoi Diana. Dacă îi studiai atent trăsăturile, vedeai că semăna destul de bine cu portretul înrămat al doctoriței șefa de secție. Ana Adam, așa o chema.O clonă nereușită, o soră geamănă mai firavă, mai anemică și mai căruntă... Bărbatul din visul Dianei se numea Bazil, o zărise pe fată de când traversase scuarul mic din fața hotelului, era fermecat de silueta ei de vis,cu formele transparente aproape...Părul bogat, cu șuvițe blonde prin castaniul natural, ochii
CONTINUARE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384416_a_385745]
-
de personajele avute-n trecut, Eu știu că poți c-ai vrut cândva demult, Dar ce păcat că n-am depășit firea, n-am știut Că iubirea necondiționată e rolul absolut. Golește-mă de false gânduri, nu le doresc, Sunt anemică de tine, spune-mi: te iubesc Telepatic, vindecă-mi trupul, simplu și firesc, Poate-i abstract să-ți cer ceva atât de nebunesc. Crezi că telepatia functionează când iubești, Va ști ea inima să decodeze gânduri sufletesti? Referință Bibliografică: Telepatie
TELEPATIE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382458_a_383787]
-
scrise atât de convingător, dezaprobare totală, neînțelegere a mecanismelor care au declanșat aceste războaie și aceste doctrine, blamare a lor, repulsie până la greață aproape... Prin frunzișul unuia dintre puținii copaci care mai umbresc zilele noastre toride în parc, prin acest anemic frunziș parcă aud o lume trecută, o lume de soldați, de victime, de regi și de președinți, de dictatori și de democrați, o lume care se repetă că într-o roată a norocului învârtita la nesfârșit și care, în scurte
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
întrebase pe asistentă dacă i se poate da altă lenjerie. Răspunzându-i afirmativ, aceasta părăsi salonul asigurând-o că va veni o infirmieră care se va ocupa de tot ce trebuie. În salon, discuțiile întrerupte la venirea sa se reînnodau anemic. Cineva desfăcuse o portocală și îi întinsese o bucată și bătrînei de la perete. Aceasta o luase în mână mulțumind cu glas firav dar rămăsese cu ea în mână. „ nu pot mânca acum, maică, nu mi-e foame - spusese ea - poate
REFLEXII de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383837_a_385166]
-
ei. Așadar, chiar dacă bea vinul îndoit cu apă, iar comesenilor la dădea vin curat, ca să se îmbete înaintea lui, iar din cele trei femei cu care pleca la culcare, doar una se bucura în mod real de favorurile sale din ce în ce mai anemice, avea grijă ca lingăii curții să împrăștie zvonuri exagerate pe această temă. Imaginea este un lucru important și se face cu eforturi. Și acum, deși nu îl mai atrăgeau nici măcar fecioarele trimise de preaputernicii lumii, acelea educate în haremuri special
MARELE HAN de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383959_a_385288]
-
i-a mai dat niciun semn de viață. Probabil au plecat să-și facă sărbătorile în cine știe ce colț din lume, așa îi plăcea iubitei. Delia află de la o fostă colegă de serviciu că amanta soțului ar fi însărcinată. Un soare anemic încerca să dea puțină viață aerului rece, un rece uscat ce-ți lipea nările. Delia privi în sus spre cer, cerșind parcă puțină îngăduință naturii. Îi era dor de zăpada albă, să-și curețe sufletul de suferință. În jur nimic
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383543_a_384872]
-
a intrat și dumnealui în clasă, prefăcându-se că nu vede podeaua plină cu verziturile împrăștiate până la catedră și la tablă. Ne-a întrebat blând: - Ați învățat, copii, ce v-am spus azi dimineață? Câteva fete au îngăimat un „da!” anemic. Din partea băieților... liniște profundă, însoțită de priviri foarte mirate. Un fel de... trebuia să învățăm ceva? - Văd că nu ați reușit să învățați ce v-am dat. Sau, nu ați înțeles? - Daa! Am spus noi convingător, fără să precizăm ce
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
pentru subiecte, prestând tustrei sârguincioși la trecerea timpului. Habar n-am cum Îmi venise În minte numele lui Adam Adam, deși, dacă stau și mă gândesc bine, În spatele aparenței de hazard pur, o oarecare logică fâlfâia, totuși. Cam inconsistentă, cam anemică, dar nu cu totul absentă. Știam din experiența de reporter că puține lucruri fac mai multă plăcere intelectualilor din afara Capitalei ca dialogurile despre personalități ilustre ale istoriei ori ale culturii naționale care se născuseră, activaseră sau numai poposiseră Întâmplător pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
păreau gratuite și ridicole - Adam Adam era un tip forte, ce naiba mă apucase din senin să mă gândesc la... - Îmi cer scuze pentru incident, adevărul este că În ultimele zile am traversat o perioadă destul de proastă, uneori mă simt vlăguit, anemic și indispus fără un motiv anume - are și Eva dreptatea ei. O dreptate cam agasantă, Însă nu lipsită de oarecare temei, trebuie să recunosc. În fine... Despre ce vorbeam? Nu, nu-mi spune, vreau să-mi amintesc singur... cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de frumos nu comunică ea nimic! Vine o vreme în viața oricărui povestitor când povestea se subțiază, când prin vena altădată subtil ascunsă sub pielea cuvintelor unde curgea din belșug sângele roșu, clocotitor al întâmplărilor bogate, curge acum un lichid anemic, apos; când lupta cu auditoriul silit mereu să ciulească urechile se preschimbă într-o pașnică înțelegere: spune tu ce poți că eu ascult ce vreau. E vremea cuvintelor de rezervă, a epitetelor scoase din pachețele mici de plastic, a verbelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
prea mult, Încît domnul Cerber (așa-l numeam În sinea mea) ar fi putut să mă roage să-mi Întrerup lectura. Și atunci am Început să trec cu privirea peste paragrafe, răsucind cartea deschisă, atît cît permitea lanțul, după lumina anemică a becului. Colbul gros care se așternuse pe cotoare ca și pînzele văluroase ale păienjenișului stăteau mărturie că acele cărți nu fuseseră vreodată atinse. Cărțile erau ferecate În lanțuri, ca ocnașii de galere, doar că lanțurile nu aveau și lacăt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
brațele celuilalt (poezia „Limb“ este congruentă cu sfîșierile noastre). În final - spun În final pentru că a trebuit să treacă ani de pătimiri, despărțiri, sfîșieri - ne vom da seama că viețile noastre erau legate pe vecie și că prin forțele noastre anemice nu puteam face nimic Împotriva dragostei noastre și nici Împotriva obstacolelor care Îi stăteau În cale. „O astfel de dragoste se ivește la trei sute de ani“, spunea el. „Ea este punctul vieții, iar viața este singurul ei judecător. Viața și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
După părerea mea ei știu prea multe și simțămintele lor sunt prea evidente; nu înghit ușor entuziasmul debordant cu care mă bat ei pe umăr sau emoția cu care se năpustesc la pieptul meu; pasiunea lor mi se pare puțin anemică, iar veselia lor puțin cam banală. Nu le savurez. Sunt un demodat. Voi continua să scriu povești morale în distihuri rimate. Dar aș fi de trei ori mai prost dacă aș face-o pentru alt scop decât simpla mea distracție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
cină. — Vino și tu să Îmbuci ceva cu noi. — În regulă. La restaurantul Kenilworth, Amory a făcut cunoștință cu Burne Holiday - pe băiatul cu ochii gri Îl chema Kerry - și, În timpul unei cine fade, cu supă străvezie și niște legume anemice, s-au delectat privind alți boboci, care fie congregau În grupuri mici, cu un aer stânjenit, fie stăteau În grupuri mari, dând impresia că se simt ca acasă. Aud că la cantină e destul de rău, a zis Amory. — Așa se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
a terminat, cred prea puțin În responsabilitățile autorului ca să mă apuc acum de scris, iar afacerile... ei bine, afacerile vorbesc singure despre ele. Nu au nici o legătură cu nimic din ce m-a interesat vreodată pe lumea asta, În afară de una anemică, utilitaristă, cu științele economice. Ceea ce aș vedea din lume, pierdut În lumea funcționarilor pentru următorii zece ani din viață - cei mai buni! -, ar avea ponderea intelectuală a unui film industrial. - Încearcă proza, i-a sugerat Tom. - Necazul e că atunci când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
kg de geamantan ), și un bagaj de mână ( până în 10 kg ), regulă impusă de numărul mare de călători, completat de personalul navigant și de cel de serviciu, cam 1000 de oameni în total. Dacă în primele două zile îmbarcarea decurge anemic, în ultima zi atinge cote paroxistice. Cu totă vânzoleala aceasta, îi identific repede pe cei trei furnizori ai mei, contactați telefonic, în prealabil, care mă așteaptă cu câte un geamantan burdușit pe dană, chiar în dreptul vasului. De fiecare dată când
DRUMUL APELOR, 2 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362883_a_364212]