346 matches
-
ierburilor sunt întâlnite specii rare, printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), gălbinele ("Ligularia sibirica"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata"), omag galben ("Aconitum anthora"), ciucușoară de munte (din specia "Alyssum montanum"), lăptișor ("Androsace Chamaejasme"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), păștiță ("Anemone nemerosa"), arnica ("Arnica montana"), unghia ciutei ("Asplenium ceterach"), ștevie de munte ("Astrantia major"), mătrăgună ("Atropa belladona"), limba cucului (din specia "Botrychium lunaria"), coroniște (din specia "Coronilla varia"), brândușa de munte (din specia "Crocus vernus") sau iederă albă ("Daphne blagayana"). Lumea
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurdă ("Allium ursinum"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), mierea ursului ("Pulmonaria rubra"), mirodea ("Hesperis nivea"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), păștiță ("Anemone nemorosa"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), coacăză ("Bruckenthalia spiculifolia"), brei ("Mercurialis perennis"), luntricică ("Oxytropis carpatica"), piciorul cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), perișor ("Moneses uniflora"), vinariță ("Galium odoratum"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), aișor ("Paris quadrifolia"), ceapă de munte ("Allium
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
lista roșie a IUCN), printre care: brie ("Athamanta turbith ssp. hungarica"), angelica ("Angelica archangelica"), ștevie de munte ("Astrantia major"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), arnica ("Arnica montană"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii"), ciucușoară-de-munte ("Alyssum montanum ssp. montanum"), strugurii ursului ("Arctostaphylos uva-ursi"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floarea-paștelui ("Anemone ranunculoides"), laptele-stâncii ("Androsace chamaejasme"), omag galben ("Aconitum anthora"), omag (cu specii de: "Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum" și "Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum"), obsiga ("Bromus riparius ssp. barcensis"), părăluțe ("Bellis perennis"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), pesmă ("Centaurea atropurpurea
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
IUCN), printre care: brie ("Athamanta turbith ssp. hungarica"), angelica ("Angelica archangelica"), ștevie de munte ("Astrantia major"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), arnica ("Arnica montană"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii"), ciucușoară-de-munte ("Alyssum montanum ssp. montanum"), strugurii ursului ("Arctostaphylos uva-ursi"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floarea-paștelui ("Anemone ranunculoides"), laptele-stâncii ("Androsace chamaejasme"), omag galben ("Aconitum anthora"), omag (cu specii de: "Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum" și "Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum"), obsiga ("Bromus riparius ssp. barcensis"), părăluțe ("Bellis perennis"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), pesmă ("Centaurea atropurpurea"), clopoței ("Campanula patula
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
incana"), paltin ("Acer pseudoplatanus") și carpen ("Carpinus Betulus"). În afară de arbori mai regăsim aici și arbuști cum ar fi păducelul ("Crataegus intermedia") și alte plante ocrotite precum piciorul cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), crinul de pădure ("Lilium Martagon"), sânziene ("Galium vernum"), floarea paștelui ("Anemone nemorosa"). Suprafața parcului este de 32663 ha, din care 60% fond forestier și 30% pajiști alpine. Administrația parcului se află în comuna Moroeni, județul Dâmbovița. Vezi și: Parcul Natural Bucegi. Rezervațiile naturale mixte Orzea - Zănoaga și Zănoaga - Lucăcilă cuprind sistemul
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
nici o pofta de treabă, dar nici de somn nuți arde...Decid să caut un nume, ceva...deosebit. Un nume de floare, sau o femeie cu Floarea În nume! O iau alfabetic. Care sunt oare numele florilor furate, transferate În nume? Anemona? Am avut o elevă colo-șa indo-romo-color! Și o Azalee cam botoasa! O Begonie, care și acum păstrează cortul. Consătenii spun că l-a vârât În casă. Crina? Dalia, Cactus. Ce flori frumoase face, ce urât ar suna un nume.? Of
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
este un film de comedie românesc din 2006, regizat de Geo Saizescu. Rolurile principale sunt interpretate de Sebastian Papaiani, Denis Ștefan, Anemona Niculescu, Valentin Teodosiu, Magda Catone, Șerban Ionescu, Ștefan Sileanu și Nicodim Ungureanu. Filmul a fost realizat la 30 de ani după comedia "Păcală" (1974). Personajul principal din primul film, Păcală, are un fiu care îi calcă pe urme și își
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
el niciun document, dar i se permite să treacă frontiera pentru că reușește să răspundă la toate ghicitorile vameșului român (Virgil Ogășanu) și că îi lasă acestuia porumbița drept cadou. Într-un sat, Păcălici o salvează pe Tândălița zisă și Păcala (Anemona Niculescu) din mâinile lui Popa Șorici (Valentin Teodosiu), care fusese răspopit pentru că era bețiv și curvar. Acesta strânsese o avere în timpul cât fusese preot peste mai multe sate și îi înșela pe oamenii care munceau pe moșia sa, tăindu-le
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
în întregime nouă, fiind formată din aproape 200 de actori. Pe lângă actori cunoscuți ai teatrului românesc precum Sebastian Papaiani, Ileana Stana Ionescu, Șerban Ionescu, Virgil Ogășanu, Mitică Popescu sau Magda Catone, au fost aleși și mulți tineri debutanți: Denis Ștefan, Anemona Niculescu, Adrian Ștefan și alții. Sebastian Papaiani avea 36 de ani atunci când l-a interpretat pe Păcală în filmul original. El îl interpretează în acest film pe bătrânul Păcală ce-și povățuiește fiul (interpretat de Denis Ștefan) pentru a-i
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
apărea în scenariu, iar Saizescu nu se gândea să apeleze la Papaiani pentru noul film. Deoarece toată lumea îl întreba însă de el, scenaristul a creat personajul tatăl lui Păcală special pentru el. Pentrul rolul Păcălița se aflau în competiție actrițele Anemona Niculescu și Georgiana Paraschivescu. Regizorul a optat pentru prima dintre ele, deoarece terminase de câțiva ani facultate și avea mai multa experiență. Fiind remarcată la probe, Georgiana Paraschivescu a primit rolul fetei Răspopitului. Filmările au avut loc în mai multe
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
timpul și mânca pachetele de țigări ale celor neatenți. Deoarece Sebastian Papaiani avea deja programat un film de televiziune ("Bani de dus, bani de întors"), în regia lui Alexandru Tocilescu, el nu a participat la filmări decât șapte zile. Actrița Anemona Niculescu era să se spânzure în scena în care Păcălița urma să fie atârnată în ștreang. În timpul filmărilor acelui cadru, regizorul a oprit activitatea pentru ca echipa să facă pauză de masă, iar actrița a sărit și ea de pe butoiul pe
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
fost înregistrată în studiourile Electrecord și Sahia Film. Textele cântecelor au fost scrise de Geo Saizescu (Cântecul lui Păcală și Cântecul de iubire) și Antonio Olinto (Cântecul Paiaței) și puse pe muzică de Dumitru Lupu. Cântecele au fost interpretate de Anemona Niculescu și Cătălin Saizescu (Cântecul lui Păcală), Georgiana Saizescu (Cântecul de iubire) și Cătălin Saizescu (Cântecul Paiaței). Dansurile folclorice au fost interpretate de Ansamblul Dor de Plai - Glăvile (instructor Anton Burda), Grupul folcloric de dansuri Haiducii - Amărăști (instructor Constantin Drăghici
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
de fauna și floră sălbatică). Printre speciile de plantele semnalate în arealul Măgurii Priei se află: laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), pătlagina ("Plantago major"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), brebenei ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
toată pasiunea pentru natură, toată dragostea pentru viață și pentru frumos. Iată de ce „"florile"” lui Luchian au acea intensitate aproape dramatică a sentimentului, acea lumină interioară, acea simplitate gravă care fac din multe dintre ele - este de ajuns să menționăm "Anemonele" - adevărate capodopere. La un moment pictorul dat a început totuși să aibă succes, fenomen pe care Tudor Arghezi l-a atribuit ascensiunii de moment a politicianului Take Ionescu (Ionescu devenise un reper în ceea ce privește moda și un subiect de imitație și
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
până la Luchian, nici Andreescu și nici Grigorescu, nu a evocat cu mijloace simple, cu aceeași tărie, frunzișul mișcător al copacilor. Începând cu expoziția Tinerimii artistice din anul 1908, unde a participat cu mai multe tablouri cu flori (Garoafe, Trandafiri și Anemone), creația artistică a lui Ștefan Luchian a fost marcată progresiv, ca și boala care avansa, de prezența tematicii florilor. Le iubea coloritul și gingășia pură, le așeza în oale de pământ: „"fiindcă sînt de la noi, le stă frumos într-o
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
linia constructivă este concepută în curbe largi sau ascendentă, linie care aduce un ritm lăuntric într-o compoziție în care dialogurile cromatice sunt când grave, când scânteietoare, când vesele sau melancolice și care urmează de fapt starea sufletească a artistului. Anemonele (1908), Dumitrițele (1910), Trandafirii (1910) și alte lucrări cu flori realizate în preajma sfârșitului vieții sale, impresionează prin măreția execuției și deopotrivă prin conținutul emoțional. Fără a le considera simple pretexte cromatice, florile au fost mijloc de comunicare a clipelor de
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
află printre primele opțiuni ale investitorilor sau ale colecționarilor din România. Florile lui Luchian sunt cele mai admirate naturi statice de pe piața locală de artă, astfel că în anul 2014 s-a consemnat vânzarea unei alte opere semnate de Luchian („Anemone în ulcică”), la prețul de 110.000 de euro. Există însă o discrepanță notabilă între cotațiile autohtone și cotele modeste stabilite pe piața de artă din Vest, datorată în mare parte faptului că lucrările au rămas necunoscute și nepromovate și
Ștefan Luchian () [Corola-website/Science/297807_a_299136]
-
Ligularia sibirica"), ciucușoara de munte ("Alyssum repens"), cimbrișor (din specia "Thymus comosus"), lăptișor ("Androsace chamaejasme"), tămâița ("Daphne cneorum"), ghințura ("Gențiana verna"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata"), iedera albă ("Daphne blagayana"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), arnica ("Arnica montană"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), brândușa de munte ("Crocus vernus") sau ștevie de munte ("Astrantia major"). Fauna este reprezentată de mai multe specii de: - mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
munte ("Alyssum repens"), cimbrișor (din specia "Thymus comosus"), lăptișor ("Androsace chamaejasme"), tămâița ("Daphne cneorum"), ghințura ("Gențiana verna"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata"), iedera albă ("Daphne blagayana"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), arnica ("Arnica montană"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), brândușa de munte ("Crocus vernus") sau ștevie de munte ("Astrantia major"). Fauna este reprezentată de mai multe specii de: - mamifere: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioara ("Capreolus capreolus"), lup cenușiu ("Caniș lupus
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
sunt toxice în stare verde (excepție fiind R.. ficaria, ale cărei frunze pot fi utilizate primăvara, ca salată verde). Sunt utilizate în medicina populară pentru tratamente antispastice, în bronșite, tuse convulsivă, iar ca uz extem în reumatism, nevralgii, gută. Genul Anemone prezintă tepale albe sau galbene, iar stilele carpelelor nu se alungesc la fructificare (ca la genul Pulsatilla). De pe rizom se formează o frunză trisectată, iar la baza florii se află un involucru din trei bractee trisectate. A. nemorosa L. (floarea
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina"), afin ("Vaccinium myrtillus"), zmeur ("Rubus idaeus"); Ierburi și flori: ghințura galbenă ("Gențiana lutea" ), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), vinarița ("Asperula odorata"), sănișoara ("Sanicula europaea"), frigare ("Geranium palustre"), floarea Paștelui ("Anemone nemerosa"), găinușe ("Isopyrum thalictroides"), breabăn ("Corydalis solidă"), ciclamen ("Cyclamen purpurascens"), rostopasca ("Chelidonium majus"), talpă găștii ("Leonurus cardiacă"), tătăneasa ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
externi. La "Neue Literatur" au lucrat: Emmerich Stoffel (redactor șef 1957-1984), Arnold Hauser (redactor șef adj. 1960-1984, redactor șef 1985-1988), Claus Stephani (redactor 1967-1984, 1985-1990 redactor-șef adjunct). Ca redactori au lucrat: Paul Schuster, Dieter Schlesak (1959 - 1969), Helga Reiter, Anemone Latzina, Gerhardt Csejka, Elisabeth Axmann, Christa Richter, Herbert Gruenwald, Horst Samson (1984 - 1987), Grete Tartler (1987-1991), Helmut Britz (1985-1993), care din 1990 a fost redactor-șef. După ce a emigrat în Germania (1986), Gerhardt Csejka, fost redactor al revistei Neue Literatur
Neue Literatur () [Corola-website/Science/312590_a_313919]
-
Orchis militaris"), angelică ("Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rușuliță ("Hieradum aurantiacum"), fierea pământului ("Marchantia polymorpha"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), măzăriche ("Anthyllis montana"), păștiță ("Anemone nemorosa"), oiță ("Anemone narcissiflora"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), margaretă ("Leucanthemum vulgare") sau brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"). Fauna este una diversificată și bine reprezentată de mamifere, păsări, pești, reptile, și amfibieni (unele aflate pe lista roșie a IUCN), cu specii de
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
Angelica archangelica"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), năpraznică ("Geranium robertianum"), rușuliță ("Hieradum aurantiacum"), fierea pământului ("Marchantia polymorpha"), colțișor ("Dentaria bulbifera"), talpa ursului ("Heracleum palmatum"), piciorul cocoșului ("Ranunculus repens"), măzăriche ("Anthyllis montana"), păștiță ("Anemone nemorosa"), oiță ("Anemone narcissiflora"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), margaretă ("Leucanthemum vulgare") sau brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"). Fauna este una diversificată și bine reprezentată de mamifere, păsări, pești, reptile, și amfibieni (unele aflate pe lista roșie a IUCN), cu specii de: cerb ("Cervus elaphus
Ineu - Lala () [Corola-website/Science/311375_a_312704]
-
carthusianorum"), galbinele ("Lysimachia punctata"), limba cucului ("Botrichium lunaria"), crin de pădure ("Lilium martagon"), siminic ("Antennaria dioica"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), luceafăr ("Scorzonera roșea"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), ciuboțica cucului ("Primula vernis"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), țintaura ("Centaurium umbellatum") sau pâștița ("Anemone nemerosa"). Fauna rezervației este una diversificata și bine reprezentată de mai multe specii (unele aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, păsări, reptile sau amfibieni (cerb, căprioara, lup cenușiu, mistreț, vulpe, râs, acvila de munte, acvila țipătoare mică, cristel
Creasta Cocoșului () [Corola-website/Science/303376_a_304705]