299 matches
-
bazează în principal pe studii preoperatorii, cu toate că uneori datele intraoperatorii pot induce o schimbare a strategiei operatorii. Cele două principii care ghidează abordul operator la anastomozele proximale și distale sunt dacă: 1. joncțiunea sino-tubulară este normală 2. arcul aortic este anevrismal în cea mai mare parte a sa. Pentru anastomoza proximală: - atunci când joncțiunea sinotubulară este normală se poate sutura un graft termino-terminal deasupra comisurilor valvulare aortice; - dacă și valva aortică este modificată atunci se înlocuiește și valva în manieră standard; - dacă
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
dimensiune relativ normală sau este numai moderat dilatată la nivelul emergenței arterei subclavii, se poate practica o anastomoză termino-terminală la segmentul proximal al arcului aortic cu un clamp plasat pe arc; - dacă totuși o mare parte a arcului aortic este anevrismală, atunci acesta va fi înlocuit prin folosirea opririi circulatorii în hipotermie profundă și perfuzie cerebrală retrogradă. În caz de înlocuire a arcului aortic trebuie decis dacă vasele mari se reimplantează separat sau ca o pastilă unică; - dacă aorta descendentă proximală
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
este bizotat, acesta anastomozâdu-se la porțiunea inferioară a crosei aortice, chiar de partea opusă emergenței trunchiurilor supra-aortice (înlocuire subtotală de crosă aortică). În luarea deciziei cu privire la procedeul care va fi folosit, dimensiunea normală a aortei e foarte importantă întrucât segmentele anevrismale trebuie îndepărtate și anastomozele practicate pe aorta de dimensiuni normale. Inserția unui graft tubular în aorta ascendentă Procedeele de reparare a aortei ascendente la pacienții cu anevrisme degenerative sau disecție aortică sunt similare cu excepția faptului că, de obicei, e necesară
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
a aortei ascendente la pacienții cu anevrisme degenerative sau disecție aortică sunt similare cu excepția faptului că, de obicei, e necesară folosirea suplimentară a opririi circulatorii în hipotermie profundă pentru disecțiile acute independent de existența sau nu a unui arc aortic anevrismal. Dacă, totuși, aorta are semne de ateroscleroză severă, situație în care clamparea aortei poate fi periculoasă, atunci va trebui folosită oprirea circulatorie în hipotermie profundă fără clamparea aortei. În timpul inserției graftului este de importanță crucială ca atenția chirurgului să fie
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
aortei ascendente suprasinusale cu o proteză se poate efectua atunci când pacientul are o afecțiune valvulară aortică asociată cu un anevrism al aortei ascendente, dar bulbul aortic este de dimensiuni relativ normale. În aceste condiții este necesară înlocuirea aortei ascendente dilatate anevrismal, lăsarea pe loc a bulbului aortic și înlocuirea valvei aortice cu o proteză valvulară. Operația decurge similar cu cea prezentată mai sus (înlocuirea izolată a aortei ascendente suprasinusale), cu singura diferență a înlocuirii valvei aortice ca timp premergător inserției protezei
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
mai ușor să se facă mai întâi anastomoza proximală, urmată de anastomoza distală. Un alt procedeu folosit ocazional este aortoplastia în combinație cu înlocuirea valvei aortice [1,2,4]. În acest procedeu, recomandat de Robicsek și Thubrikar, aorta ascendentă dilatată anevrismal este incizată longitudinal și se excizează o felie de aortă, aorta restantă fiind suturată pe tranșă. Peretele aortei anevrismale este totuși de proastă calitate. El predispune la dilatare ulterioară. Pentru a preveni acest neajuns Robicsek și Thubrikar învelesc aorta redusă
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
aortoplastia în combinație cu înlocuirea valvei aortice [1,2,4]. În acest procedeu, recomandat de Robicsek și Thubrikar, aorta ascendentă dilatată anevrismal este incizată longitudinal și se excizează o felie de aortă, aorta restantă fiind suturată pe tranșă. Peretele aortei anevrismale este totuși de proastă calitate. El predispune la dilatare ulterioară. Pentru a preveni acest neajuns Robicsek și Thubrikar învelesc aorta redusă prin plastie longitudinală într-o proteză vasculară sintetică. Această proteză este ancorată proximal la nivelul inelului aortic cu ajutorul unor
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
nepotrivire între nivelul orificiului din conductul aortic și coronara stângă aceasta este compensată de graftul de interpoziție. Pastila coronarei drepte poate fi rapid mobilizată, iar lungimea obținută prin disecarea liberă a coronarei este suficientă pentru a acoperi spațiul dintre peretele anevrismal și graftul aortic. Graftul de interpoziție mai scurt, fără plicaturări, reduce riscul proliferării neointimale sau trombozei. Neoproliferarea intimală este minimă în porțiunea coronariană stângă, cu flux înalt, la pacienții aflați pe anticoagulante orale. Problemele plicaturării graftului la nivelul anastomozei latero-laterale
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
pot rezolva mai ușor prin partea stângă a toracelui folosind hipotermia profundă cu oprire circulatorie. În general, este de preferat ca intervențiile foarte extinse, asupra aortei ascendente, crosei și aortei descendente să se efectueze în doi timpi. Astfel, rezolvarea bolii anevrismale a aortei ascendente și crosei se operează prin abord median anterior într-un prim timp, iar anevrismele aortei descendente se rezolvă chirurgical la 3-6 luni prin toracotomie extinsă sau nu prin laparotomie [87]. Uneori, boala anevrismală interesează segmentul distal al
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
timpi. Astfel, rezolvarea bolii anevrismale a aortei ascendente și crosei se operează prin abord median anterior într-un prim timp, iar anevrismele aortei descendente se rezolvă chirurgical la 3-6 luni prin toracotomie extinsă sau nu prin laparotomie [87]. Uneori, boala anevrismală interesează segmentul distal al crosei aortice alături de aorta descendentă. În această situație repararea crosei aortice se poate realiza prin același abord (toracotomie extinsă sau nu) într-un singur timp chirurgical [88]. Anevrismele aortice care interesează aorta descendentă dincolo de emergența arterei
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
intercostale pot fi prelungite oblic inferior către ombilic pe o lungime variabilă, în funcție de necesități. Extensia posterioară a inciziilor intercostale (cu excepția celor transversale) este până în spațiul dintre scapulă și coloana vertebrală. Prezentăm în continuare diferite variante de operații în funcție de extensia procesului anevrismal aortic. Abordul aortei prin toracotomie presupune intubarea selectivă a celor două bronhii principale cu o sondă cu dublu lumen (Carlens) și colabarea plămânului stâng pe durata intervenției. Reconstrucții ale aortei toracice descendente combinate cu reconstrucții ale arcului aortic Cele mai multe din
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
a ramurilor viscerale ale aortei abdominale printr-o variantă a by-pass-ului atrio-femural, by-pass-ul atrio-visceral. În acest scop, după realizarea anastomozei proximale și declamparea aortei în proteza clampată by-pass-ul atrio-femural este oprit, iar aorta este deschisă pe întreaga întindere a dilatării anevrismale. Sunt identificate ostiile ramurilor abdominale și acestea sunt canulate selectiv cu ajutorul unor canule cu balonaș „în caracatiță” care sunt branșate în Y la linia de perfuzie arterială (femurală). Sunt astfel canulate trunchiul celiac, artera mezenterică superioară și arterele renale. Se
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
tradiție și având mare experiență chirurgia anevrismelor de aortă ascendentă și crosă aortică se realizează cu risc relativ mic. La pacienții cu risc mic, fără tare sistemice importante, se obțin rate de mortalitate precoce de 0-2%. Cu toate că pacienții cu boală anevrismală aortică care necesită înlocuirea aortei ascendente, arcului aortic și aortei distale trebuie supuși unei chirurgii extensive și de risc înalt, cu tehnica „trompei de elefant” modificată descrisă mai sus se poate obține o supraviețuire de 90-95%. Aceasta e valabil inclusiv
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
pot fi multiple, apărând la intervale de timp diferite (câteva zile). DSV posterior poate fi acompaniat de insuficiență mitrală semnificativă, secundara afectării mușchiului pilier. La pacienții care supraviețuiesc perioadei acute, porțiunea de sept restantă împreună cu peretele ventricular se pot dilata anevrismal (40% din cazuri). INDICAȚII DE OPERAȚIE DSV post-infarct reprezintă aproape întotdeauna o indicație operatorie deoarece majoritatea produc un shunt stânga - dreapta semnificativ. Închiderea în condiții de siguranță a DSV postinfarct se realizează în săptămâna 2-3 după perforarea septului, deoarece în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
Anevrismele suprarenale sunt localizate între diafragm și arterele renale fiind întâlnite destul de rar [18]. Etiopatogenia Ateroscleroza a fost considerată ca cea mai comună cauză etiologică [4, 18]. Ateroscleroza aortei poate produce fie leziuni stenotice (localizate de elecție infrarenal) sau dilatații anevrismale, fără a se cunoaște mecanismul care predomină în geneza acestor două afecțiuni. Cercetările moderne, unele dintre ele în plină desfășurare, indică o patogeneză multifactorială a anevrismelor aortei abdominale. Factorii genetici, de mediu, hemodinamici și factorii imunologici sunt implicați în dezvoltarea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
folosită cu acuratețe în localizările suprarenale. Singură, ecografia abdominală, datorită limitelor inerente nu poate fi folosită pentru strategia de monitorizare și tratament a pacientului, ea neputând oferi detalii despre extensia proximală și distală a bolii, sau a implicării în zona anevrismală a arterelor mezenterice și renale [7, 8, 38]. Computer tomografia Este o metodă de explorare mai precisă, furnizează informații privind forma anevrismului și relațiile anatomice cu arterele viscerale și renale. Este mai puțin utilizată de rutină în screening-ul anevrismal deoarece
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
zona anevrismală a arterelor mezenterice și renale [7, 8, 38]. Computer tomografia Este o metodă de explorare mai precisă, furnizează informații privind forma anevrismului și relațiile anatomice cu arterele viscerale și renale. Este mai puțin utilizată de rutină în screening-ul anevrismal deoarece necesită substanță de contrast și datorită iradierii inerente. CT spiral (helical), care permite reconstrucție tridimensională a aortei și ramurilor sale, oferă informații mult mai exacte pentru evaluarea anatomiei anevrismelor aortice și abdominale, fiind suficientă pentru evaluare preterapeutică [7, 10
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
durerea de intensitate neobișnuită, localizată în toracele anterior și posterior, cu iradiere în umeri, cervical și abdominal, transpirații, dispnee, comă. Prognosticul este foarte rezervat. Evoluția anevrismelor decurge frecvent spre agravarea simptomelor, cu apariția unor complicații: embolii și rupturi ale sacului anevrismal. Examenul radiologic standard Face parte din tehnicile inițiale de explorare și furnizează date insuficiente. Examenul radiologic pune în evidență anevrismul sub forma unei umbre rotunde, pulsatile, care face corp comun cu aorta (fig. 7.28). Imaginea radiografică arată calcifierea pereților
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by VICTOR TOMULESCU, IRINEL POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/92114_a_92609]
-
exemplu, ADPKD (3, 14, 15, 21, 26). 5. Anevrismul de aortă Definit drept dilatație anormală a aortei (3, 14, 15, 21, 26), anevrismul poate fi adevărat (prin modificări calitative și cantitative ale structurilor peretelui arterial, dar menținând contact între cavitatea anevrismală și lumenul vascular) și fals (hematom extravascular, care comunică cu spațiul intravascular). Sunt localizate în teritoriul toracic sau abdominal (sub arterele renale, deasupra bifurcației aortei, pe artele iliace, unde pot fi însoțite de dilatații mici, fuziforme sau saculare). Asociat uneori
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
vaselor din întregul organism și cordului, precum și a altor structuri. ADPKD se caracterizează prin: degenerescență chistică la nivelul tubilor nefronilor, la nivelul canaliculelor biliare, pancreasului, splinei și sistemului nervos; afectare funcțională diversă la nivelul tubilor nefronali, chiar nedegenerați chistic (!); dilatații anevrismale ale vaselor cu diferite localizări, dar în special cerebrale; modificări valvulare, în special la nivelul valvulei mitrale. în acest context, hipertensiunea arterială secundară din ADPKD are un rol important pentru evoluția pacientului cu această boală. Complicațiile produse de HTA cresc
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
de valvă mitrală cu regurgitare hemodinamic semnificativă. Controlul riguros al TA se impune nu numai pentru a preveni deteriorarea renală, ci și pentru a evita disecția de aortă (în cazurile cu ectazie anulo-aortică) sau ruptura acesteia (în cazurile cu dilatație anevrismală abdominală). Corecția chirurgicală poate fi de necesitate în caz de disecție acută, ruptură de anevrism sau endocardită infecțioasă. Șansele sunt însă mult mai mari în cazul intervențiilor la rece (de ex., corecția anevrismului înaintea rupturii are o mortalitate perioperatorie de
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
sau neobișnuit de severe (durerea santinelă) sau a cefaleei prelungite. Aceasta precedă în circa 30% din cazuri hemoragia subarahnoidiană, putând fi produsă de expansiunea anevrismului sau scurgerea lui. Torres (1998) recomandă conduita reprezentată schematic în fig. 7.2. Hemoragia subarahnoidiană anevrismală în ADPKD are o incidență de 1:2000 persoane pe an (de 5 ori rata din populația generală). Reprezintă 20-50% din hemoragiile intracraniene din ADPKD. Se manifestă prin pierderea conștienței, vărsături, redoarea cefei, deficit neurologic. Mortalitate de circa 35% dacă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
acute ce survin mai frecvent la bolnavii cu ADPKD, după hemoragia intracerebrală primară și infarctul cerebral (10). Subliniind necesitatea recunoașterii tabloului clinic și a semnelor premonitorii ale HSA, autorii realizează profilul unui bolnav cu ADPKD și risc crescut de ruptura anevrismală. Este vorba de pacienți tineri, cu vârsta medie 41 ani (cu 10 ani mai tineri decât în formele sporadice de HSA), iar 54% dintre ei prezintă o funcție renală normală, 26% sunt normotensivi, prezentând un sindrom cefalalgic recent instalat și
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Torres, 1998): prevalența anevrismelor intracraniene: 6% la persoanele cu istoric familial negativ și 22% la bonavii cu anamneză familială pozitivă; PUNCȚIE LOMBARĂ (câteva picături dacă <6 ore sau >5 zile după eveniment) pozitivă negativă indice mare de suspiciune pentru hemoragie anevrismală ARM sau CT pozitivă negativă beneficiul și riscul procedurii de screening: 100% beneficiu pentru ARM, dacă anevrismele intracraniene sunt mai mari de 5 mm; de remarcat faptul că în ADPKD tehnicile angiografice cerebrale au o rată mult mai mare a
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
diagnosticată prezența anevrismelor intracerebrale asimptomatice, trebuie estimat riscul rupturii acestora. Huston și Torres, în 1996 (4), într-un studiu preliminar (Studiul Internațional pentru Anevrisme Asimptomatice) aflat în plină desfășurare sugerează că elementele predictibile referitoare la ruptură sunt: mărimea anevrismului, creșterea anevrismală și istoricul familial. Rezultatele preliminare sugerează faptul că nici un anevrism cu o dimensiune mai mică de 10 mm nu a fost găsit rupt, iar rata anuală a rupturii s-a situat sub 1%/an, în timp ce anevrismele mai mari de 10
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]