KorAP: Find »[drukola/base=angiografie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...88 >

2,185 matches

Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276

antihipertensive (Tabel 22). Au fost înregistrate 7 cazuri de diabet cortizonic (15,21%- procent apropiat datelor din literatură), în 3 cazuri reversibil la oprirea corticosteroizilor, 2- insulino-dependent, 2- non-insulinodependent. 305 8. EKG 9. Ecocardiogramă 10. Ecografie abdominală 11. Urografie 12. Angiografie renală 13. Alte investigații: ex. Fundului de ochi, Holter TA, EKG de efort; studiu vascularizației periferice; nefroscitigrama. ÎNGRIJIREA POSTOPERATORIE După operația de transplant pacientul va fi îngrijit la secția ATI -Transplat renal. Obiectivele de îngrijire: - Monitorizarea funcțiilor vitale puls, TA

Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046

Ecocardiografia prezintă o serie de limite tehnice (de exemplu: diferențele între operatori, slaba calitate a imaginii la pacienții obezi și la cei cu BPOC). Alte procedee diagnostice utile, ca de exemplu rezonanța magnetică nucleară, scintigrafia miocardică, testul de efort și angiografia coronariană prezintă indicații specifice. În ultimii ani, a crescut interesul pentru posibilitatea de a evalua gradul fibrozei cardiace, cu rol prognostic cardiovascular dovedit. Studiile au utilizat tehnici bazate pe ecoreflectivitate. Metoda de evaluare prin dispersia inversată (backscattering) a semnalului poate

Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
în arterele renale anterior revascularizate cu stent metalic (limitare majoră a RMN, tehnică în care stenturile metalice cauzează artefacte). Limitele ecografiei Doppler a arterei renale sunt: tehnică dependentă de operator sau limite dependente de pacient, de exemplu obezitatea. În prezent angiografia tridimensională prin RMN și computer tomografia spirală sunt tehnici acceptate drept standard pentru explorarea noninvazivă a arterei renale, cu valoare superioară ecografiei Doppler vascular (30). Angiografia tridimensională prin rezonanță magnetică nucleară are o bună sensibilitate și specificitate în diagnosticarea stenozei

Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
tehnică dependentă de operator sau limite dependente de pacient, de exemplu obezitatea. În prezent angiografia tridimensională prin RMN și computer tomografia spirală sunt tehnici acceptate drept standard pentru explorarea noninvazivă a arterei renale, cu valoare superioară ecografiei Doppler vascular (30). Angiografia tridimensională prin rezonanță magnetică nucleară are o bună sensibilitate și specificitate în diagnosticarea stenozei de arteră renală, permițând și vizualizarea vaselor intraabdominale și având avantajul nefrotoxicității reduse a substanței de contrast. Tomografia computerizată spirală este o metodă la fel de sensibilă ca

Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
un stent metalic la nivelul arterei, dar are dezavantajul toxicității renale a substanței de contrast. Dacă există suspiciunea clinică de stenoză semnificativă de arteră renală și datele obținute după examenele paraclinice neinvazive nu sunt concludente, trebuie efectuată, pentru confirmarea diagnosticului, angiografia intraarterială (mai ales dacă se are în vedere abordul arterial pentru coronarografie sau pentru angiografie a arterelor membrelor inferioare). Această procedură invazivă reprezintă în continuare standardul de aur pentru diagnosticul precis al stenozei de arteră renală. Riscul de insuficiență renală

Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
Dacă există suspiciunea clinică de stenoză semnificativă de arteră renală și datele obținute după examenele paraclinice neinvazive nu sunt concludente, trebuie efectuată, pentru confirmarea diagnosticului, angiografia intraarterială (mai ales dacă se are în vedere abordul arterial pentru coronarografie sau pentru angiografie a arterelor membrelor inferioare). Această procedură invazivă reprezintă în continuare standardul de aur pentru diagnosticul precis al stenozei de arteră renală. Riscul de insuficiență renală acută indusă de substanța de contrast la angiografia arterei renale, în special la pacienții cu

Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
vedere abordul arterial pentru coronarografie sau pentru angiografie a arterelor membrelor inferioare). Această procedură invazivă reprezintă în continuare standardul de aur pentru diagnosticul precis al stenozei de arteră renală. Riscul de insuficiență renală acută indusă de substanța de contrast la angiografia arterei renale, în special la pacienții cu boală renală cronică, este de 10-20% și la subiecții cu diabet zaharat acest risc este mult superior, respectiv 20-50% (31, 32). 6.2.2.Tratamentul pacienților cu hipertensiune arterială renovasculară este controversat datorită

Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
a HTA la subiecții supuși acestei intervenții (39). De asemenea, predictori ai evoluției favorabile a HTA la pacienții cu angioplastie a arterei renale sunt stenoza bilaterală de arteră renală și valorile tensiunii arteriale medii mai mari de 110 mmHg (40). Angiografia și angioplastia arterei renale cu stent este rezervată pacienților cu displazie fibromusculară sau boală aterosclerotică la care terapia farmacologică nu controlează valorile TA sau determină deteriorarea funcției renale (41). Pacienții cu displazie fibromusculară dezvoltă rar insuficiență renală și valorile TA

Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

Laborator de Radiologie Intervențională al Clinicii I Medicale Cardiologice “C. I. Negoiță”, creat și condus de prof. dr. Mihai Dan Datcu. Ideea de a valorifica experiența astfel dobândită îi aparține domniei sale ca și preocuparea de a mă instrui în efectuarea angiografiilor. Îi mulțumesc pentru ambele bune intenții. Practic domnia sa a fost cel care mi-a generat și întreținut interesul pentru patologia arterelor periferice. Mulțumesc d-nei prof. dr. Georgeta Datcu pentru privilegiul de a-mi coordona teza de doctorat referitoare la “Patologia

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
Spitalului “Sf. Spiridon” Iași condusă de regretatul prof. dr. Cezar Daniil, asistentelor medicale Doina Părău și Georgeta Corbu. Mulțumesc pentru buna colaborare d-nei dr. Viviana Aursulesei împreună cu care am efectuat, sub supravegherea riguroasă a prof. dr. M. D. Datcu, numeroase angiografii periferice. Mulțumesc lui Bill Sanders (Electrical Engineer and Computer Scientist, Senior Research Scientist la Stanford University Medical School, membru și ex președinte al The Board of Directors of Computers in Cardiology) pentru răbdarea de a-mi ține veritabile cursuri prin

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
Engineer and Computer Scientist, Senior Research Scientist la Stanford University Medical School, membru și ex președinte al The Board of Directors of Computers in Cardiology) pentru răbdarea de a-mi ține veritabile cursuri prin e-mail referitoare la efectuarea calibrărilor în angiografia cantitativă și pentru software-ul QCAPlus oferit cu generozitate. Mulțumesc d-lui Takami Yamaguchi (MD, PhD Department of. Mechanical & Systems Engineering, Nagoya Institute of Technology) pentru articolele și încurajările trimise. Primii pași pe “cea de-a treia cale în cercetare

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
noi odată cu implicarea în cercetare a analizei computerizate a fluxurilor (“a treia cale în cercetare”, Yamaguchi) - după studiul in vitro și in vivo, studiul in silico. Identificarea geometriei arteriale a fost obținută prin explorarea angiografică (DSA), computer tomografică sau prin angiografia cu rezonanță magnetică nucleară. Sunt în studiu sisteme tip ANGUS (angiografia în fuziune cu ultrasonografia intravasculară) care pot oferi suplimentar și informații asupra grosimii parietale. Procesarea unor imagini 3 D oferite de angio RMN face ca atributul de “reale” pentru

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
treia cale în cercetare”, Yamaguchi) - după studiul in vitro și in vivo, studiul in silico. Identificarea geometriei arteriale a fost obținută prin explorarea angiografică (DSA), computer tomografică sau prin angiografia cu rezonanță magnetică nucleară. Sunt în studiu sisteme tip ANGUS (angiografia în fuziune cu ultrasonografia intravasculară) care pot oferi suplimentar și informații asupra grosimii parietale. Procesarea unor imagini 3 D oferite de angio RMN face ca atributul de “reale” pentru aceste geometrii să-și dobândească în întregime consistența. Cunoscând avantajele computer-tomografiei

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
cu ultrasonografia intravasculară) care pot oferi suplimentar și informații asupra grosimii parietale. Procesarea unor imagini 3 D oferite de angio RMN face ca atributul de “reale” pentru aceste geometrii să-și dobândească în întregime consistența. Cunoscând avantajele computer-tomografiei și ale angiografiei RMN, în principal capacitatea de a furniza informații 3-D, nu putem ignora faptul că angiografia (mai ales în versiunea cu substracție digitală) oferă informații valide (“standard de aur”), este mult mai larg accesibilă și realizează o hartă arterială valoroasă în

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
3 D oferite de angio RMN face ca atributul de “reale” pentru aceste geometrii să-și dobândească în întregime consistența. Cunoscând avantajele computer-tomografiei și ale angiografiei RMN, în principal capacitatea de a furniza informații 3-D, nu putem ignora faptul că angiografia (mai ales în versiunea cu substracție digitală) oferă informații valide (“standard de aur”), este mult mai larg accesibilă și realizează o hartă arterială valoroasă în cursul tehnicilor de angiografie intervențională. Dezvoltarea unor sisteme de analiză computerizată a fluxului sanguin atașate

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
capacitatea de a furniza informații 3-D, nu putem ignora faptul că angiografia (mai ales în versiunea cu substracție digitală) oferă informații valide (“standard de aur”), este mult mai larg accesibilă și realizează o hartă arterială valoroasă în cursul tehnicilor de angiografie intervențională. Dezvoltarea unor sisteme de analiză computerizată a fluxului sanguin atașate acestei metode imagistice ar fi extrem de utilă. Prin fuziunea de tip ANGUS (angiografie și ultrasonografie intravasculară) și amplificarea mediilor virtuale de lucru modalitatea de a “urmări” inițierea, progresia și

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
aur”), este mult mai larg accesibilă și realizează o hartă arterială valoroasă în cursul tehnicilor de angiografie intervențională. Dezvoltarea unor sisteme de analiză computerizată a fluxului sanguin atașate acestei metode imagistice ar fi extrem de utilă. Prin fuziunea de tip ANGUS (angiografie și ultrasonografie intravasculară) și amplificarea mediilor virtuale de lucru modalitatea de a “urmări” inițierea, progresia și complicarea plăcilor de aterom precum și de a alege tipului adecvat de tratament (intervențional, chirurgical) devin perspective ale realității imediate 6. “Imagistica computerizată” reprezintă tehnica

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
de aur” pentru explorarea imagistică a arterelor și marele avantaj conferit de posibilitatea de a fi urmată sau de a fi efectuată în cadrul unor proceduri intervenționale de tratament. De aceea dezvoltarea unor sisteme de analiză computerizată a fluxului sanguin atașate angiografiei (ca tehnică imagistică de achiziție) ar fi extrem de utilă. Prezența unor cantități mici de substanță de contrast în arteră a fost evidențiată prin substracția digitală, segmentele arteriale au fost măsurate după segmentare prin angiografie cantitativă asistată de calculator cu o

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
analiză computerizată a fluxului sanguin atașate angiografiei (ca tehnică imagistică de achiziție) ar fi extrem de utilă. Prezența unor cantități mici de substanță de contrast în arteră a fost evidențiată prin substracția digitală, segmentele arteriale au fost măsurate după segmentare prin angiografie cantitativă asistată de calculator cu o precizie a determinărilor în continuă creștere și completată de posibilitatea de a obține și o serie de parametri hemodinamici (ex. rezistența Poiseuille, gradientul de presiune trans-stenotic etc) iar în geometriile arteriale reale astfel caracterizate

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
de doctorat) un studiu care avea drept scop ca, după parcurgerea etapelor de identificare și cuantificare a factorilor de risc cardiovascular în cadrul unui lot de pacienți cu leziuni aterosclerotice ale arterelor membrelor inferioare definite angiografic, leziuni analizate prin metode de angiografie cantitativă, să cerceteze influența factorului de risc geometric asupra hemodinamicii vasculare și a apariției leziunilor. Pacienții incluși în lot, toți cu leziuni arteriale certe, nu prezentau, conform scorurilor de risc alcătuite din factorii de risc tradiționali, punctaje care să justifice

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
de risc geometric acționează prin intermediul influențării hemodinamicii locale (ex. a stressului de tensiune sau a stressului de forfecare) implicată în paradigma controlului biomecanic al funcției endoteliale (Gimbrone). Flexibilitatea diferitelor metode utilizate este amplificată prin utilizarea logicii fuzzy în determinările de angiografie cantitativă, în simulările de flux și până și în interpretarea (euristică) a analizei factoriale. Evident analiza CFD mai are multe etape de parcurs până la descrierea completă a hemodinamicii dintr-un vas sau o leziune particulară, necesită cunoașterea geometriei și proprietăților

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
einiger Pathologischer P oessen. Central Allg Pathol Pathol Anat 1913; 24: 1-9). r 1917 - Pe 27 august Réne Henri Maria Leriche (fig.1.15) realizează prima simpatectomie periarterială inițiind “chirurgia fiziologică”, “chirurgia funcțională”. 1923 - Sicard și Forestier (Franța) realizează primele angiografii cu substanță de contrast (Lipiodol - iodized poppy-seed oil) la omul viu prin injectarea substanței în venele antebrațului și umărirea fluoroscopică a traseului acesteia până în vasele pulmonare. 1923 Leriche descrie “obliterarea termino-aortică”, acest sindrom incluzând claudicația feselor și a coapsei, atrofia

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
posterior al aortei abdominale. Devine astfel o problemă importantă cartografierea arterei pentru studierea geometriei sale. Ö. Smedby și colab. au fost aceia care în 1996 au enunțat ideea “factorului de risc geometric” la nivelul bifurcației aorto-iliace59. Ei au studiat prin angiografie digitală un lot de 84 de pacienți încercând să evidențieze o relație între geometria arterială și leziunile aterosclerotice. Analiza computerizată a imaginii a permis evaluarea parametrului ER (edge roughness). Concluziile studiului arată că valoarea unghiului bifurcației aorto-iliace este legată de

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
30+/12.90 (0.20 56.10). Variabilitatea parametrilor geometrici corespunde conform concluziei acestui studiu, variabilității stressului dinamic la care sunt expuse bifurcațiile. Beebe și colab. (1995) compară o serie de parametri ai bifurcației aorto-iliace determinați prin măsurători efectuate cu ajutorul angiografiei cu cei măsurați prin CT spiral (Beebe HG, Jackson T, Pigott JP. Aortic aneurysm morphology for planning endovascular aortic grafts: limitations of conventional imaging methods. J Endovasc Surg 1995; 2: 139-148): diametrul lumenului la nivelul bifurcației: 2.84 +/1.06

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
aortoiliace. Tortuozitatea arterelor iliace comune a fost identificată a fi > 600 pe dreapta și 370 pe stânga (exprimarea fiind sub formă de angulare față de axul inițial al vasului) (Beebe HG, Jackson T, Pigott JP. J Endovasc Surg 1995; 2: 139-148). Angiografia convențională oferă informații utile despre tortuozitatea laterală a arterelor iliace comune, cea mai variabilă angulare întâlnită în segmentul vascular iliac, dar acuratețea acestor măsurători nu a fost probată din cauza existenței curbaturii acestor vase în planul antero-posterior la traversarea pelvisului. Explorarea

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]