826 matches
-
procedură invazivă. În schimb, dacă intervenția chirurgicală este planificată prima, în timpul revascularizării percutane se beneficiază din plin de anticoagularea postoperatorie, există posibilitatea cercetării patenței grafturilor, iar miocardul este mai bine protejat în timpul perioadelor de ischemie ce însoțesc umflarea balonului de angioplastie. Desigur, desfășurarea simultană ar asocia poate avantajele celor două proceduri, scăzând durata de spitalizare și reducând în bună măsură costurile, dar, cel puțin până în prezent, sălile de operație nu permit tehnic realizarea acestui lucru la un standard echivalent cu cel
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
cu LASER Revascularizarea transmiocardică cu LASER este o metodă relativ recent intrată în practica medicală curentă, adresată bolnavilor cu cardiopatie ischemică care în ciuda simptomatologiei clinice și a alterării calității vieții nu pot fi tratați prin mijloace convenționale de revascularizare miocardică (angioplastia percutană transluminală și operația de by-pass aortocoronarian). Acești bolnavi au o afectare difuză a arterelor coronare sau vase coronariene foarte mici (boala vaselor mici). Inițial, modelul care a stat la baza acestei tehnici de revascularizare miocardică indirectă a fost inima
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
cardiacă ischemică în stadiu terminal sub terapie medicamentoasă maximală la care mijloacele de revascularizare directă sunt contraindicate din cauza afectării difuze a arterelor coronare (diabet zaharat, hipercolesterolemie severă); bolnavilor rămași simptomatici după operația de by-pass aortocoronarian; bolnavilor rămași simptomatici după multiple angioplastii percutane transluminale. După unii autori (61) nu au indicație în etapa actuală: bolnavii cu boală vasculară a grefei după transplantul cardiac; bolnavii cu cardiomiopatie la care se suspicionează, fără a fi dovedită, o microangiopatie. Revascularizarea transmiocardică cu LASER are drept
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
existe diferențe importante. Într-o evaluare prospectivă randomizată, incluzând control angiografic la 6 luni (105), chirurgia coronariană miniinvazivă s-a dovedit a fi un tratament sigur și eficient al stenozelor proximale ale arterei descendente anterioare, scăzând rata reintervențiilor comparativ cu angioplastia coronariană percutană și prelungind semnificativ intervalul liber de angină postrevascularizare. Din aceste motive poate fi considerată ca metodă terapeutică de elecție pentru pacienții cu leziuni de tip C și ca o alternativă pentru leziunile de tip B, precum și pentru restenozele
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
sunt implicați trei factori esențiali: neuropatia, microtraumatismele locale repetate și șunturile arterio-venoase. Rolul etiologic eventual al microangiopatiei este sugerat de cazurile în care leziunile osoase coincid cu progresia rapidă a retinopatiei, iar importanța macroangiopatiei este subliniată de cazurile în care angioplastia conduce la rezoluția leziunilor osoase. Un factor patogenic important este și deformarea în equin a piciorului. Aceasta se datorează scurtării tendonului lui Ahile ca rezultat al dispariției elasticității fibrelor de colagen explicată probabil prin acumularea la acest nivel a produșilor
Tratat de diabet Paulescu by Octavian Savu, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92234_a_92729]
-
un efect bun în arteriopatii, dar nu și în cazuri severe. Mersul pe jos, numit Walking Therapy (WT), este dovedit a fi eficace în tratamentul arteriopatiei simptomatice. WT poate crește distanța maximă la mers asimptomatic cu până la 88% (13, 47). Angioplastia crește tensiunea parțială transcutanată de oxigen în mod foarte semnificativ la pacienții tratați, atât imediat după procedura cât și în săptămânile ce o urmează (49). Procedura de by-pass trebuie luată în considerare atunci când arteriopatia este foarte severă, și mai ales
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
profilactică înainte de apariția vasospasmului angiografic. Inducția hipertensiunii este recomandată pentru pacienții cu ischemie cerebrală tardivă cu excepția cazurilor în care TA este deja crescută la limita acceptabilă sau starea cordului contraindică această măsură. 4. Administrarea intravasculară selectivă de vasodilatatoare (papaverină) și angioplastia transluminală este rezonabilă la pacienți cu vasospasm cerebral simptomatic, mai ales la cei care nu răspund rapid la terapia hipertensivă. Hidrocefalia acută în HSA este de obicei obstructivă (datorită blocajului scurgerii LCR). În stadii tardive hidrocefalia este de obicei comunicantă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ce specialitate este cea mai potrivită pentru a efectua asemenea proceduri. De exemplu, procedurile de stentare carotidiană sunt efectuate preponderant de cardiologi și doar în 5% din cazuri de către neurochirurgi. Astfel, cardiologii justifică că au cea mai mare experiență în angioplastie și stenting, neuroradiologii susțin că procedurile de stenting carotidian ar trebui efectuate de ei deoarece au cea mai mare experiență în probleme de rezolvare a patologiei vasculare pe cale neurongiografică, neurochirurgii și chirurgii neurovasculari susțin că este teritoriul lor, iar neurologii
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
observație personală. REVASCULARIZAREA CEREBRALĂ Tehnicile de revascularizare cerebrală reprezintă, probabil, domeniul cel mai dinamic în managementul AVC-urilor ischemice din ultimii ani. Alături de tehnici deja bine standardizate ca endarterectomia carotidiană, au apărut noi domenii de aplicare a tehnicilor endovasculare precum angioplastia carotidiană și intracraniană, trombectomia mecanică endovasculară. Bypassul intra-extracranian nu și-a demonstrat eficacitatea în contextul insuficienței circulatorii cerebrale dar rămâne o tehnică folosită de unele echipe pentru indicații foarte precise. ENDARTERECTOMIA ȘI ANGIOPLASTIA CAROTIDIANĂ Este bine cunoscut la ora
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de aplicare a tehnicilor endovasculare precum angioplastia carotidiană și intracraniană, trombectomia mecanică endovasculară. Bypassul intra-extracranian nu și-a demonstrat eficacitatea în contextul insuficienței circulatorii cerebrale dar rămâne o tehnică folosită de unele echipe pentru indicații foarte precise. ENDARTERECTOMIA ȘI ANGIOPLASTIA CAROTIDIANĂ Este bine cunoscut la ora actuală riscul important de AVC la pacienții cu AIT asociat unei stenoze carotidiene moderate sau lejere. Rolul endarterectomiei în tratamentul acestor stenoze carotidiene simptomatice este bine stabilit. Studiile NASCET [26] și ACST [27] au
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
bune în grupul chirurgical datorită unui procentaj mai mic de restenozări. O meta-analiză recentă [29] a regăsit un risc de 8,9% de AVC în primele 120 de zile după tratamentul unei stenoze carotidiene simptomatice în grupul pacienților tratați prin angioplastie față de 5,8% în grupul pacienților tratați prin endarterectomie carotidiană. Endarterectomia carotidiană rămâne tratamentul de elecție al stenozelor carotidiene, indicațiile angioplastiei fiind restrânse la pacienții cu risc chirurgical foarte înalt, cu paralizii ale corzilor vocale și la pacienții cu restenoze
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
9% de AVC în primele 120 de zile după tratamentul unei stenoze carotidiene simptomatice în grupul pacienților tratați prin angioplastie față de 5,8% în grupul pacienților tratați prin endarterectomie carotidiană. Endarterectomia carotidiană rămâne tratamentul de elecție al stenozelor carotidiene, indicațiile angioplastiei fiind restrânse la pacienții cu risc chirurgical foarte înalt, cu paralizii ale corzilor vocale și la pacienții cu restenoze. TROMBECTOMIA MECANICĂ ENDOVASCULARĂ Tromboliza intravenoasă a schimbat radical prognosticul accidentelor vasculare ischemice, dar eficacitatea sa scade dramatic cu cât ocluzia se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
complicație (8-10%), implică nervul hipoglos, ramul mandibular al facialului, nervul laringean recurent, nervul spinal accesor. - Complicații cardiovasculare: hipo- și hipertensiune, infarct miocardic. - Complicații ale plăgii operatorii: infecții (< 1%), hematom (< 5%). - Restenozare tardivă: 25% la 1 an cu reducerea lumenului > 50%. ANGIOPLASTIA PERCUTANĂ CU STENT CAROTIDIAN Tratamentul endovascular reprezintă o alternativă mai puțin invazivă la endarterectomie, ce pare a fi mai bine tolerat în special la pacienții high-risk. Indicațiile tratamentului endovascular se datorează comorbidităților asociate (insuficiență cardiacă NYHA III/IV, IMA recent
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de stenoză, dar nu la stenoze < 50% [4]. - ESCT (European Carotid Surgery Trial) - 2518 pacienți au fost randomizați în trei grupe: 10- 29%, 30-69%, > 70%. Endarterectomia a fost benefică doar pentru cei cu stenoze severe > 70% [5]. Studiile care compară angioplastia cu stent cu endarterectomia nu au demonstrat diferențe semnificative între cele două metode de tratament la pacienții simptomatici sau asimptomatici: SAPPHIRE (Stenting and Angioplasty with Protection in Patients of High Risk Endarterectomy), CAVATAS (Carotid and Vertebral Artery Transluminal Angioplasty Study
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
ce crește semnificativ morbiditatea și mortalitatea la acești pacienți. În cazul ulcerelor profunde debridarea chirurgicală asociată cu obținerea unui control glicemic adecvat și antibioterapie intravenoasă poate vindeca peste 60% din ulcere (85). La pacienții cu gangrenă evaluarea vasculară devine obligatorie, angioplastia transluminală percutană și reconstrucția vasculară proximală fiind proceduri elective la pacienții diabetici. Când leziunile se extind și la nivelul osului singura soluție rămâne amputarea. Amploarea amputației poate fi redusă de reconstrucția arterială preamputație. De multe ori amputația este întârziată datorită
Tratat de diabet Paulescu by Carmina Alexandru, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92225_a_92720]
-
versus subiecții non-uremici. La pacienții cu funcție renală reziduală există rezerve legate de nefropatia la substanțele de contrast, deși riscul poate fi redus considerabil prin selecția riguroasă a candidaților și evitarea deshidratării. Chiar și în condițiile prelungirii cateterismului prin efectuarea angioplastiei coronariene, incidența unor scăderi semnificative clinic ale funcției renale este foarte redusă [Lip et al., 1999]. Hidratarea adecvată a acestor pacienți este obligatorie; utilizarea concomitentă a furosemidului la acești pacien]i pare să se asocieze mai degrabă cu creșterea riscului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
modeste ca număr de pacienți, unicentrice și rareori examinează mai mult decât o modalitate terapeutică. De asemenea, adeseori lipsesc date esențiale privind criteriile de includere, în special cele legate de performanțele VS la momentul intervenției. Algoritmii decizionali referitori la alegerea angioplastiei coronariene (APC) în locul by-pass-ului coronarian nu sunt clari, reducând astfel validitatea unei eventuale metaanalize. în fine, trebuie ținut cont de speranța de viață mult mai redusă a pacientului uremic în comparație cu cel non-uremic atunci când se decide efectuarea unei intervenții majore pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
apreciată prin dispariția simptomatologiei, prevenirea evenimentelor coronariene acute, îmbunătățirea prognosticului și permiterea în condiții mai sigure a efectuării TR). Unele review-uri recomandă APC în locul by-pass-ului (argument principal: mortalitate ridicată cu ultima metodă) [Le Feuvre, 2000], altele mai degrabă by-pass-ul decât angioplastia coronariană [Saito et al., 1991] (argumente: eficiența ridicată a primei metode, cu mortalitate doar puțin mai ridicată la uremici față de non-uremici, dar și rată mare a restenozărilor în cazul ultimei metode). Stentarea coronariană adaugă și mai multă complexitate acestei ecuații
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
1991] (argumente: eficiența ridicată a primei metode, cu mortalitate doar puțin mai ridicată la uremici față de non-uremici, dar și rată mare a restenozărilor în cazul ultimei metode). Stentarea coronariană adaugă și mai multă complexitate acestei ecuații neclare și deja complexe. Angioplastia coronariană (APC) și stentarea arterelor coronariene Există în momentul de față 18 lucrări care raportează rezultatele procedurilor de APC la pacienții cu IRC, dializați sau transplantați renal. Rata de succes imediat este ridicată, 80-90% dintre pacienți prezentând dispariția durerii anginoase
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
non-uremici tratați în aceeași instituție. Analiza lui Herzog a datelor US Renal Data System [2000] din perioada 1978-1995, cuprinzând 7.419 pacienți cu by-pass și 6.887 cu APC, a arătat o mortalitate intraspitalicească mai ridicată la modalitatea chirugicală față de angioplastie (12,5 față de 5,4%), însă supraviețuirea lipsită de evenimente (moarte cardiacă sau IMA) la 2 ani a fost mai bună la pacienții cu by-pass față cei cu APC (71,3% față de 62%, p < 0,02). Studiile care compară APC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
sunt rezultatul unei randomizări, ci al unei evaluări retrospective, nefiind clar de ce anumiți pacienți sunt supuși APC, iar alții by-pass-ului. Datele în legătură cu pacienții transplantați renal sunt limitate, ca și în cazul bolnavilor renali aflați în stadii predialitice. Centrul atenției în legătură cu angioplastia percutanată la pacientul cu IRC nu îl constituie rata de succes imediat (ridicată, de altfel), ci rata ridicată de restenozare ce a urmat variind între 41 [i 80%, în comparație cu doar 33% la pacienții non-diabetici și non-uremici [Herzog, 2000]. Cauzele acestei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
rată de succes primar de 96% la pacienții dializați, rata de revascularizare pentru restenozare după stentare primară fiind similară la 21 de pacienți dializați și 187 de subiecți non-uremici (30% față de 25%). Prin contrast cu rata crescută de restenozare după angioplastie coronariană fără stentare (vezi mai sus), la doi ani, rata de revascularizare pentru progresia bolii a fost similară în ambele grupuri, deși prevalența morții cardiace a fost mult mai ridicată în cohorta dializată (15% față de 5%). Autorii au conchis că
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
doi ani, rata de revascularizare pentru progresia bolii a fost similară în ambele grupuri, deși prevalența morții cardiace a fost mult mai ridicată în cohorta dializată (15% față de 5%). Autorii au conchis că restenozarea accelerată fusese mai degrabă rezultatul unei angioplastii primare inadecvate și au opinat că o angioplastie adecvată ar putea da rezultate apropiate de stentare. Această concluzie pare a fi confirmată de către un studiu recent care compară 63 de pacienți dializați cu 63 de pacienți non-uremici de vârstă, sex
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
a fost similară în ambele grupuri, deși prevalența morții cardiace a fost mult mai ridicată în cohorta dializată (15% față de 5%). Autorii au conchis că restenozarea accelerată fusese mai degrabă rezultatul unei angioplastii primare inadecvate și au opinat că o angioplastie adecvată ar putea da rezultate apropiate de stentare. Această concluzie pare a fi confirmată de către un studiu recent care compară 63 de pacienți dializați cu 63 de pacienți non-uremici de vârstă, sex, istoric de fumat, niveluri ale colesterolului seric și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
la pacienții uremici (chiar dilatați suboptimal, dar stentați) comparativ cu cei non-renali, rata de recurență tardivă/de progresie a bolii a fost similară în cele două grupuri (26-30% la un an). Există numeroase paralelisme între dezbaterea privind alegerea preferențială a angioplastiei sau a stentării per primam a leziunilor coronariene și cea despre tratamentul adecvat al stenozei aterosclerotice a arterei renale. Leziunile în stenoza de arteră renală sunt frecvent ostiale, calcificate și dificil de accesat pentru o dilatație optimă din cauza angulației arterelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]