219 matches
-
la căpătâiul suferinței. Nu îndrăznește să-și ridice pleoapele care s-au lăsat peste lumina ochilor. Îi este teamă de momentul reîntâlnirii cu Dora, de care simte că începe să îl despartă un secret, secretul vinovăției. Teama de necunoscut, așteptarea angoasantă, oboseala, reproșul ce și-l face pentru momentele petrecute în brațele altei femei pe când Dora era la bariera între viață și moarte îl paralizează. "Dar oare a fost adevărat sau numai o halucinație dată de oboseală ?", se întrebă Victor pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
a învățat să scrie, să citească, să deseneze și pe care și-a descărcat o parte din ofurile unei adolescențe chinuite cum nu ar trebui niciodată să existe. Continui deci. Trei săptămâni de așteptări în gări pustii și întunecoase, așteptări angoasante a sinistrelor sunete metalice : se atașau noi vagoane, alte și alte vagoane roșii. Nu cred că îți poți imagina promiscuitatea, lipsa totală de igienă în care am petrecut cele trei săptămâni, cu toate că cei din familia Cozmei erau oameni cu mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
a spus că mai marii lui, cei doi colonei care fuseseră în inspecție în zonă, plecaseră chemați de urgență la centru. Zicea cu mâna pe inimă că n-a văzut sau auzit de nicio fată, băiat sau bătrâne..." Calvarul așteptării angoasante a durat de la începutul lui februarie până în luna mai. Timpul se scurgea între accese de disperare nebună și stări de apatie totală. Gerhad își rupea cu greu timp din spital ca să facă în fiecare săptămână drumul până la Cingaly, de unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
fel estimate. Comunicarea poetică, fapt cunoscut, întâmpină mai multe obstacole, dat fiind faptul că limbajul poeziei are și o funcție metalingvistică, este "deformat" prin metaforizare și abstractizare, prin transubstanțierea realului etc. Or, tocmai de aceea "căutările" poetice tensionate sau chiar angoasante, cum zici, halucinante sau psihedelice de multe ori se întâmplă la interferența dintre realitate și vis, în zone abstracte, metafizice... Căutările mele din ultima perioadă vizează, ca să zic așa, întrebările fundamentale ale ființei în interdependență cu factorul autobiografic, poezia mea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
simți când mergi cu mașina printr-un peisaj mort, similar cu cel creat de Sahara. Acolo mergeam câte 5-6 sute de kilometri pe zi prin deșert. Era sinistru și rar vedeai câte un corb, negru ca smoala, care întărea starea angoasantă în care te aflai. În ziua aceea, când am intrat în garaj, nu știu ce m-a apucat să scot un dosar la întâmplare și să-l deschid. Întâi am strănutat de câteva ori, apoi citesc, într-o stare absolut neutră, o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
-se ca trezite dintr-un somn adânc”. În prelungirea unei tradiții a neliniștii: practica apariției și a dublului Manechinul, automatul, fantoșa se plasează astfel, în epoca experimentală a Teatrului Alfred Jarry, în centrul unui proiect ce urmărește să restaureze „caracterul angoasant al acțiunii”, să continue tradiția spaimei, a sentimentului de teamă insuflat de prezența invizibilului și de amenințările acestuia. Câțiva ani mai târziu, Artaud descoperă teatrul balinez și găsește în el, în sfârșit, modelul exemplar al acelui teatru „al halucinației și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
că se închid. Spui, la un moment dat: "cu spatele vom intra în istorie/ în paradis niciodată". Sau: "de puțin timp în oraș toate femeile sunt bătrâne". Și exemplele pot continua. E poezia o angoasă sau e un leac pentru angoasanta viață? Nicolae, Nicolae, de ce te prigonești...? Nu mă prigonesc deloc. Mai degrabă practic, așa cum a remarcat Ștefania Mincu în textul de escortă pus de mine pe coperta a IV-a a antologiei VorbaIago, "un fel de scepticism latin, experiat până
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de mai târziu al lui Matei Vișniec. Cafeneaua Pas-Parol este un roman de factură kafkiană, în care terifiantul crește treptat, pentru a exploda în tablouri coșmarești. Personajele simulează realitatea și sunt în permanență chinuite de timp, un timp diabolic și angoasant: „Dincolo de ora trei îl chinuia îngrozitor timpul, se agita prin oraș, intra peste tot și vorbea cu toată lumea, presat de ceva fizic, ceva care-l strivea din spate. Ce să le spun, ce trebuie să le mai spun? se întreba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
n-are unde să-l ascundă. A omorât pe cineva? Cine a murit și de ce? E amnezic omul ori ascunde ceva? Ce e cu montajul isteric de imagini rememorate care nu se limpezesc decât cu timpul? La sfârșitul acestei nopți angoasante și eroul, și noi vom afla întreg adevărul. Iar rezultatul răsucește filmul și-l rearanjează. Acum, fiecare element capătă un sens. Filmul lui Giuseppe Tornatore, Una pura formalità (difuzat recent de TVR 2) datează din 1994. Regizorul era deja cunoscut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
cât Domnia-Sa, fiind un om din Est, știe foarte bine despre ce vorbește. Sarah Waters » VEGHEA De veghe, după război Bogdan Romaniuc Acțiunea celui de-al patrulea roman a lui Sarah Waters, Veghea, este plasată în Londra, în atmosfera angoasantă a anilor ’40, după cel de-al doilea război mondial, într-o perioadă de reconstrucție și de redobândire a libertății, o perioadă de calm după o furtună care a durat șase ani neîntrerupt. Veghea este povestea a patru personaje, Kay
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
esență), așa cum au propus unii? Chiar acceptându-i caracterul procesualist, de devenire, tot trebuie s-o descoperim, cel puțin în proiectele avute în vedere. Creditul constituie în societatea contemporană un instrument de control social; el exercită o presiune constantă (deseori angoasantă) pentru a munci, pentru a inova, pentru a câștiga fie și furând (criminalitatea trebuie privită și din punctul de vedere al presiunii sociale pe care o exercită a avea). Suntem împinși în a ne împrumuta de o dorință tot mai
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
clipele sterpe în care timpul minții proprii este umplut cu inutilități. Să tai coada pisicii numită obișnuință pentru a nu permite ca prin ușa păstrată prea mult deschisă să intre momentele seci. ٭ Trecerea din timpul circular în cel istoric este angoasantă; momentul a putut fi depășit într-o oarecare măsură prin reproiectarea existențelor în funcție de noile cadre, cariera putând constitui un exemplu. De remarcat că ambele temporalități sunt pândite de riscul infinitului. Succesul creștinismului este datorat și rupturii pe care o produce
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
casa lui don Fermín și-a doñei Ermelinda, servitoarea îl conduse în salon și-i spuse: „Îi anunț acum.“ Rămase o clipă singur, ca și cum s-ar fi aflat în vid. Simțea o puternică apăsare în piept. Îl sugruma o senzație angoasantă de solemnitate. Se așeză, pentru ca numaidecât să se ridice, și se distră privind tablourile atârnate pe pereți, printre care un portret al Eugeniei. Îi veni s-o ia la fugă, să evadeze. Dintr-odată, la auzul unor pași mărunți, își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
astfel acestei narațiuni două concluzii diferite - poate pe două coloane - ca să aleagă cititorul. Dar cititorul nu acceptă așa ceva, nu admite să fie scos din visul său și cufundat în visul visului, în teribila conștiință a conștiinței, adică problema cea mai angoasantă. Nu vrea să i se smulgă iluzia realității. Se povestește despre un predicator de țară care descria pătimirea Domnului Nostru și, auzindu-le pe țărăncile evlavioase cum plângeau cu lacrimi cât pumnul, a exclamat: „Nu mai plângeți așa, că toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
patru zări, dispărând subit, nu înainte, totuși, de a băga nedumerire și curiozități de tot felul în oameni, îndemnându-i la clevetiri îndrăznețe, care cu greu se mai potolesc. Pe când traversam și eu un astfel de cartier periferic și profund angoasant, în auz mi-a răsunat clar o asemenea istorisire, încât n-am avut putința necesară de a trece mai departe cu nepăsare, plictisit. Am ascultat acolo, astfel, o poveste de iubire, ce m-a făcut adânc să meditez, poveste pe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
instinct. Alții s-au retras în cabine, să stea întinși, pentru a suporta mai bine tangajul, ori încearcă, la bar, să-și stimuleze o psihologie de "lupi de mare". Între timp, afară s-a înoptat. Spuma albă a valurilor nălucește, angoasantă, ca o insomnie. Cum n-am mers niciodată cu vaporul, nu-mi dau seama dacă tangajul e în limite, relativ, normale sau reprezintă un semn de mare foarte agitată. Nu am cum să apreciez corect situația. Constat, doar, că "Lumea
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
patru zări, dispărând subit, nu înainte, totuși, de a băga nedumerire și curiozități de tot felul în oameni, îndemnându-i la clevetiri îndrăznețe, care cu greu se mai potolesc. Pe când traversam și eu un astfel de cartier periferic și profund angoasant, în auz mi-a răsunat clar o asemenea istorisire, încât n-am avut putința necesară de a trece mai departe cu nepăsare, plictisit. Am ascultat acolo, astfel, o poveste de iubire, ce m-a făcut adânc să meditez, poveste pe
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
teoria manipulării dar și de cea a rezistenței, D. Kellner extinde conceptul. Ideologia nu e redusă la dominația de clasă, reactivînd bătătorite opoziții binare. Iar critica ei privește acum multiculturalismul, se raportează la sex, etnie, rasă etc., implică un mediu angoasant și grupurile marginale, eliberînd pasiune și energie politică. Pe de o parte, crede îndreptățit Kellner, sînt promovate interesele grupurilor dominante (și autorul studiază meticulos "codificarea" relațiilor de putere, discursurile politice ale epocii, subliniază obsesiv rolul culturii media în alegerile politice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a elementelor de continuitate cu trecutul, cît și a celor de noutate ce țin de prezent și viitor. Viața la granița dintre vechi și nou creează adesea tensiune, insecuritate, chiar panică, producînd astfel un mediu cultural și social nesigur și angoasant. Studiile ce urmează încearcă să surprindă tensiunea dată de faptul că trăim într-o situație ale cărei contururi nu sînt încă clare și în care există conflicte intense între forțele conservatoare care doresc să mențină ordinea socială prestabilită și acele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
datorată și prezenței dinamice a unei generații tinere ce a impus estetica inovatoare a avangardei. Volumul codifică subiectiv experiența dramatică a războiului și neputința omului de a se elibera de istorie, de a depăși temporalitatea destructivă a prezentului și incertitudinea angoasantă a viitorului: "Văzut-am Troia, și-am văzut tot./ Mare, și maluri sub lotus involt,/ și m-am întors, singur, livid./ În Itaka și eu aș vrea să ucid,/ dar de-i interzis,/ măcar să recit/ ce-ar fi astăzi de
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
viață foarte diverse, în situații hazlii sau grotești. Îl întâlnește și pe ingeniosul creator al Terrei, care prezice viitorul planetei noastre susținând că va muri sufocată sub deșeurile produse de "civilizația industrială"52. Universul lui Philip K. Dick este mai angoasant. Se afirmă încă de la publicarea volumului Solar Lottery ⁄ Loterie solară (1955)53, care se detașează de SF-ul vârstei de aur și mai ales de universul lui Van Vogt. Philip K. Dick este un creator de lumi original, al cărui
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
au determinat SF-ul din Statele Unite să nu-și mai concentreze atenția doar asupra spațiului exterior, și asta chiar în momentul în care misiuni ca Apollo și altele explorau Luna. Asistăm la o perioadă curioasă, când coexistă, în Statele Unite, textele angoasante ale lui Philip K. Dick, ale cărui obsesii apar simultan cu o viață cotidiană ce pare să-și fi pierdut rațiunea, și saga galactică Dune (Frank Herbert, 1965-1985)63. În aceeași perioadă, și în foarte puțin timp, Cordwainer Smith publică
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
cu detectivul particular din romanele negre de Dashiell Hammett. Nu are ambiția de a dezlega enigme, este prins în firele rețelelor ca o muscă în pânza de păianjen, fericit dacă mai apucă să supraviețuiască. Viitorul nu are sens în lipsa prezentului angoasant. No future, urlau adepții punk. Scriitura se vrea nervoasă, ca în thrillere și în romanele polițiste, în viitorul prezentat drept cvasi- imediat pe care-l anticipase William Burroughs (1961). În acest nou univers, indivizii sunt folosiți pentru a transporta informația
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
citi rândurile acestea s-ar grăbi să reflecteze: Nu mă interesează eroina, este un caz patologic”[...]” (p. 216). Uneori, conștiința de scriitor a naratorului iese la suprafață într-un mod cât se poate de spontan, ca efect al aceleiași lucidități angoasante: „De ce scriu această carte? De ce mă căznesc să refac atmosfera? Din manie de autor, care profită de experiențele lui intime ca să le dea în vileag și să aștepte laude? Din nostalgie după vremuri care se duc? Dar mai ales e
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Își are rezervat un anumit stil de expresie, adică o anumită configurație a raporturilor intrafamiliale: de aceste raporturi, de tipologia și natura lor depinde acel efect specific al climatului familial (de a fi, de exemplu, tonifiant, securizant sau, dimpotrivă, stresant, angoasant). Μ Conținutul operei de artă devine uneori riscant, dar acest lucru nu se datorează operei În sine, ci particularităților psihologice ale celui care realizează percepția operei de artă. Sunt astfel tipuri psihologice care uită de faptul că se află În fața
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]