197 matches
-
de ce explicația cea mai primitivă conține totuși principiul originar al unui adevăr analogic, metaforic, care va deveni punctul de plecare îl simbolizării mitice. Pentru a înțelege crearea mitului, este indispensabil să privim sub un aspect nou societatea primitivă, caracterizată prin animism și magie. "Creată" de spaima metafizică, viată umană se desfășoară pe trei planuri, între care trebuie să se facă o distincție netă: planul individual, planul social si plaiul cultural. Aceste planuri se întrepătrund căci societatea este alcătuită din ansamblul indivizilor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
personalizează. Spaima este învinsă prin luptele eroilor mitici, care simbolizează sarcina etică a armonizării ce trebuie asumată pe durata vieții. Motivațiile supra-conștiente sînt reprezentate sub forma divinităților, iar cele subconștiente sînt simbolizate de monștri. Spiritele ajutătoare sau ostile răspîndite potrivit animismului în întreaga natură sînt înlocuite de spiritul care îl animă pe om: propria intenționalitate vital rațională sau irațională. Forța sugestivă a tradițiilor constituie temelia credințelor, a animismului. Dar, dacă ar acționa singură, transmiterea sugestivă ar duce la credința de nezdruncinat
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
iar cele subconștiente sînt simbolizate de monștri. Spiritele ajutătoare sau ostile răspîndite potrivit animismului în întreaga natură sînt înlocuite de spiritul care îl animă pe om: propria intenționalitate vital rațională sau irațională. Forța sugestivă a tradițiilor constituie temelia credințelor, a animismului. Dar, dacă ar acționa singură, transmiterea sugestivă ar duce la credința de nezdruncinat în orice afirmație, fie ea adevărată sau falsă. Ca să nu fie de la bun început o superstiție, credința cea mai primitivă trebuie să se caracterizeze deja printr-o
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
adevărată sau falsă. Ca să nu fie de la bun început o superstiție, credința cea mai primitivă trebuie să se caracterizeze deja printr-o altă componentă, opusă credinței sugerate și impersonale. Animarea magică este însă tocmai o personificare. Ceea ce îi sugerează individului animismul și personificarea obiectelor de către acesta este în realitate ceea ce orice individ poartă în el, ceea ce trăiește el cel mai intim, ceea ce face din el un personaj viu și activ: propriile lui dorințe și tendința interioară a acestora spre satisfacție, originea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
semn al divinității judecătoare, simbol comun tuturor mitologiilor. Credințele indiferent de fondul lor imaginativ nu-și pot deocamdată asuma funcția directoare decît dacă prefigurează exigența etică: autoarmonizarea intenționalității secrete a fiecăruia, care trebuie realizată în timpul vieții, exigență esențială deja subiacentă animismului Gîndirea magică a copilăriei omenirii confundă încă obiectul și subiectul: ea face din obiect un subiect personificat. Întregul sens al evoluției constă în a face din subiect un obiect,o ființă obiectivă, personificată nu numai imaginativ, ci și real, activ
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nu reprezintă altceva decît efortul intrapsihic de spiritualizare-sublimare. Transformarea aceasta a personficării imaginative a obiectului în exigență a autopersonalizării active a subiectului va duce la evoluarea culturii magice spre cultura mitică. În acest scop, personalizarea proiectată imaginativ în obiecte prin animism dispare din obiect și se reconcentrează în subiect sub forma unei explicații imginative purificate de confuzia magică și care nu va fi decît pură imagine, simbol, și sub cea a activității vitale, care nu va mai fi implorarea obiectului personificat
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
falsa motivație, al cărei principiu este vanitatea culpabilă. Pentru a fi capabil să reprezinte detaliile motivațiilor juste și false, limbajul simbolic va inventa ființe fabuloase inexistente în realitate, jumătate-animal, jumătate-om sau jumătate-om, jumătate-zeu. Dar pentru ca personificarea magică a animismului să devină personificarea simbolică a mitului, pentru ca atenția să se detașeze de exterior și să se îndrepte spre interior trebuie îndeplinite o serie de condiții complexe. Acesta este un fapt care merită să fie scos în evidență. În faza finală
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
devină personificarea simbolică a mitului, pentru ca atenția să se detașeze de exterior și să se îndrepte spre interior trebuie îndeplinite o serie de condiții complexe. Acesta este un fapt care merită să fie scos în evidență. În faza finală a animismului apare deja o înflorire a confabulațiilor referitoare la spiritele bune și rele și care conțin germeni și elemente mitice. Dar aeste povești sînt încă prea pătrunse de accidente pur subiective, legate de anumite locuri sau de anumite evenimente care nu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sau de anumite evenimente care nu au importanță decît pentru un trib sau pentru alt trib. Mitul nu va folosi simbolizarea și personificarea decît pentru a exprima adevărul obiectiv legat de sensul vieții. B) EPOCA MITICĂ I. POLITEISMUL a) De la animism la politeism În epoca mitică, depășindu-și forma magică, înțelegerea se scindează în simbol manifest și semnificație subiacentă. Semnificațiile înglobează toate motivațiile subconștiente și supraconștiente afective și emotive, deoarece ele sînt toate legate în cadrul emoției încercate în fața misterului. Spaima sacră
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
propriul lui bine esențial -, omul ar trebui să lupte cu ajutorul propriilor sale intenții pozitive reprezentate de divinități împotriva propriilor lui intenții perverse, rele, deoarece sînt dizarmonizante, reprezentate de demoni și monștri. Realizarea devine o sarcină firească, impusă simbolic de divinități. Animismul a vrut să se desprindă de spiritul rău, de spaimă și de angoasa vitală prin proiectare și implorare. Exprimîndu-se doar simbolic, mitul vizează angoasa, neliniștea din forul interior al omului, adevăratul lui ascunziș. Neliniștea și tortura ei adesea înfricoșătoare devin
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pericolelor înfricoșătoare, a monștrilor tenebrelor, care simbolizează chinurile orbirii afective. Divinizarea simbolică a stării ideale este deci completată de cealaltă simbolizare tipică a miturilor: eroul și lupta lui împotriva monștrilor, care reprezintă propriile lui tentații subconștiente. Această diferențiere esențială dintre animism și mit își află însă condiția prealabilă într-o altă trăsătură distinctivă, care îi conferă simbolizării întreaga ei amploare. Spaima magică a epocii animiste și implorarea ei vizau pericolele mediului înconjurător interpretate subiectiv, în timp ce în epoca mitică spaima se obiectivează
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și despre firmament și despre manifestările reglate ritmic și legal ordonate, care se impun sub forma necunoscutului impresionant. Nu este vorba numai despre spaima metafizică sub forma ei mai mult sau mai puțin dezorientată, despre spaima în fața morții deja caracteristică animismului, ci și despre misterul legalității înfricoșătoare, care iese la iveală prin armonia cosmică. Spirituală și sublimă, emoția inspirată de acesta formă nouă și imensă a necunoscutului este condiția existenței oricărei culturi elevate, superioare animismului: adorația religioasă, încîntarea estetică și uimirea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
despre spaima în fața morții deja caracteristică animismului, ci și despre misterul legalității înfricoșătoare, care iese la iveală prin armonia cosmică. Spirituală și sublimă, emoția inspirată de acesta formă nouă și imensă a necunoscutului este condiția existenței oricărei culturi elevate, superioare animismului: adorația religioasă, încîntarea estetică și uimirea științifică. Adorația, încîntarea și uimirea sînt formele sublimate ale spamei. Pentru fabulația veridică din punct de vedere metaforic a miturilor, personificarea și simbolizarea nu mai sînt decît instrumentul adecvat exprimării acestei spaime sublimate, transformtă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
pentru imaginația primitivă). Lumina ei insuficientă învăluie obiectele într-o licărire vagă care le conferă un aspect fantasmagoric. Semnificația simbolizată de lună este diametral opusă semnificației soarelui: ea divine un spirit rău, o divinitatea ostilă. Spiritele pămîntești și multiple ale animismului încep să se concentreze în două grupe de divinități solare și lunare, binefăcătoare și răufăcătoare, ceea ce pregătește monoteismul, caracterizat prin dualitatea "Dumnezeu-Satan", principiul binelui și cel al răului. La originea acestei transfigurări treptate se află în realitate o constelație triplă
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
omul poate și el intra în contact cu divinitățile și UNICUL CONTACT CU ADEVĂRAT VALABIL ESTE REALIZAREA ÎN FUNCȚIE DE FORȚA SA A CALITĂȚILOR SIMBOLIZATE DE DIVINITĂȚI. Datorită slăbiciunii naturii umane, contactul a fost căutat încă din timpurile cele mai îndepărtate ale animismului în ritualurile și ceremoniile de sacrificiu. Omul imploră divinitățile binefăcătoare și încearcă să le îmbuneze pe cele răufăcătoare și în epoca păgînă, sacrificînd premisele bunurilor pămîntești; dar oferă în semn de recunoștință premisele recoltei, iar acest sacrificiu nu mai are
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
PSIHICULUI. Pentru a pregăti apropierea apogeului evoluției mitice, se impune să rememorăm pe scurt etapele care au dus la punctul culminant al simbolizării. În cadrul celor două faze ale politeismului, trebuie sa distingem clar cele trei epoci ale istoriei simbolului "divinității": animismul, politeismul și monoteismul. Ființa gînditoare, care, la începutul evoluției ei mitice, nu era decît o ființă abandonată și tremurînd în mijlocul unui mediu neînțeles și înfricoșător, a devenit pe măsura trezirii spiritului în ea centrul naturii și al mitologiei: centru comprehensiv
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
marcate de Vechiul și de Noul Testament. Cele două testamente se completează unul pe celălalt. Ele cuprind reprezentată simbolic istoria esențială a genului uman, evoluțiile și involuțiile vieții psihice devenite semi-conștiente: victoriile și înfrîngerile din cadrul conflictelor deliberării intime motivante, temă comună animismului, politeismului și monoteismului. Diferența radicală constă în faptul că monoteismul condensează conflictele în legea armoniei supraconștiente (Dumnezeul unic) și în legea dizarmoniei subconștiente (Satan). Vechiul Testament relatează istoria poporului ales simbolic de Dumnezeul unic (realmente ales, deoarece acesta a fost primul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
destinul evolutiv al umanității de simbolistica monoteismului, ceei ce va aduce în mod necesar elemente noi. Datorită importanței temei, trebuie să condesăm și să amplificăm elementele simbolice deja apărute de-a lungul istoriei evolutive care are ca punct de plecare animismul, trece prin politeism și ajunge la monoteism. Obiectivul evoluțiilor anterioare a fost eliminarea speculației metafizce datorată interpretării literale a textelor, pentru înlocuirea ei cu imanența biogenetică a problemei etice și cu imanența supraconștientă a emoției încercate în fața misterului. Omul și-
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
simbol al sensului vieții și al esenței acesteia. Așa cum divinitățile antice nu reprezentau realități, ci simboluri, Dumnezeul unic nu constituie nici el o realitate. El este un simbol. Originea lui simbolică depășește politeismul și se pierde în bezna ancestrală a animismului: el este strămosul-tată devenit tatăl-creator al tuturor oamenilor. Semnificația veridică a simbolului "Dumnezeul unic" rămîne aceeași ca și aceea a simbolismelor antice. Dar adevărul se ascunde aici sub forma lui cea mai evoluată. Spiritele multiple proiectate de animism în fiecare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ancestrală a animismului: el este strămosul-tată devenit tatăl-creator al tuturor oamenilor. Semnificația veridică a simbolului "Dumnezeul unic" rămîne aceeași ca și aceea a simbolismelor antice. Dar adevărul se ascunde aici sub forma lui cea mai evoluată. Spiritele multiple proiectate de animism în fiecare ființă și în toate obiectele sînt condensate într-un singur Spirit, creatorul și organizatorul universului. Ca și în era animismului, se poate vorbi despre proiecția spiritului și a intenționalității umane, adică despre o explicație pe linia antropomorfismului a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
a simbolismelor antice. Dar adevărul se ascunde aici sub forma lui cea mai evoluată. Spiritele multiple proiectate de animism în fiecare ființă și în toate obiectele sînt condensate într-un singur Spirit, creatorul și organizatorul universului. Ca și în era animismului, se poate vorbi despre proiecția spiritului și a intenționalității umane, adică despre o explicație pe linia antropomorfismului a misterioasei intenționalități organizatoare răspîndită în toată natura, care dirijează toate fenomenele naturale. În cadrul simbolului Dumnezeului unic semnificația morală și cea metafizică constituie
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
încarnării". Simbolul "încarnării" și înțelegerea lui greșită guvernează toate riturile sacramentale: botezul, împărtășania, confirmarea 29 și în special liturghia și pretinsa ei transformare a pîinii în spirit, a nafurei în trupul real al lui Iisus. Vestigii ale ritualurilor magice ale animismului și ale ceremoniilor de purificare ale politeismului, sacramentele sînt în continuare bazate pe simbolismul foarte vechi al pîinii și vinului, hrana spiritului și a sufletului.În timpul Cinei, sensul simbolului utilizat de Iisus în semn de testament suprem devine cu atît
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
să se înțeleagă un anumit sens al simbolului "încarnare", atunci am fi obligați să dmitem că studierea motivațiilor este cheia înțelegerii limbajului simbolic, că limbajul simbolic include în el o preștiință a funcționării motivante intime începînd cu epoca presimbolică a animismului pînă la realizarea finală din epoca mitică. Faptul istoric demonstrează că aceasta creare supraconști-entă a simbolismului "încarnării dumezeului unic în omul unic" încheie epoca mitică, întrucît este imposibil să ajungem la un nivel mai înalt de intensitate expresivă a limbajului
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
imaginația și abstractizarea, imaginea și conceptul, nu sînt decît antropomorfizări ale misterului manifest. Ca să se constituie ca știință, fizica a debutat deci fără să-și dea seama prin proiectarea intenționalității psihice în lumea exterioară, așa cum făcea la modul primitiv și animismul. Pentru a îngloba legi, lumea și viața în cercetarea ei, va fi oare știința nevoită să descrie același cerc evolutiv care a dus cultura mitică de la animarea lumii înconjurătoare la observarea introspectivă a intenției psihice și care a avut drept
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
creat imaginea Dumnezeului unic potrivit imaginației sale supraconștiente și antropomorfismului, așa cum a creat și imaginile divinităților multiple, și tot omul este cel care a creat diferitele imagini ale raportului lui față de divinitate, care rămîn conform semnificației lor subiacente, identice, de la animism pînă la monoteism. Imaginea proprie exclusiv monoteismului și evangheliilor este încarnarea Cuvîntului în omul excepțional. Din cauză că sensul acestei imagini, cea mai evoluată a relației dintre om și propria lui viziune supraconștientă, este însă efortul de autosublimare dus de eroul mitului
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]