196 matches
-
să fie rodul unei logici eterogenizante. Ele apar, crede Lupașcu, în societăți și între indivizi cu actualizări puternic omogenizante, cum erau popoarele arhaice. Actualizarea omogenității declanșează în conștiințe potențialitatea unor zeități și forțe multiple aflate în spatele lucrurilor și fenomenelor, până la animism. Forța antagonistă va fi, de astă dată, o căpetenie cu putere omogenizantă, cum era Zeus sau Jupiter în mitologia greacă. Pornind de aici, în baza logicii dinamice a contradictoriului, Ștefan Lupașcu deduce "o nouă religie" și "o nouă concepție a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
îndoială. Contractul presupune cel puțin două părți, înzestrate cu voință liberă și capacitate de a alege, presupune responsabilitate, reciprocitate și asumarea unor obligații. Este imposibil să găsim o alternativă la această descriere a teoriei contractualiste, eventual doar o reîntoarcere la animism, ori o atitudine mistică față de natură, ori o poziție irațională. Drept urmare, șovinismul omenesc este o consecință firească a unei teorii contractualiste. De aici rezultă, conform principiului dominoului, că dacă tot ceea ce există este menit să servească omului și intereselor sale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
parte a naturii și credea că se află într-o lume a interdependențelor dintre el și natură. Într-adevăr, în literatura teoreticienilor mediului se regăsește această temă a unei viziuni asupra naturii, specifică gândirii omului primitiv, manifestată prin forme precum animismul și totemismul, care s-a disipat apoi pe măsură ce credințele au evoluat spre marile religii monoteiste și au apărut primele încercări de cunoaștere științifică a naturii. Fizica clasică a înlocuit această viziune cu alta: "Natura pe care o presupune dinamica clasică
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și materie inertă Își află În mine scopul lor ultim sau chiar și intermediar? Pentru a folosi, Încă o dată, această „cârjă” a scopului, a ideii de scop, părând, nu-i așa, unor spirite reci și raționale, a fi Îmbibați de animism, de reflexul de a atribui unei materii inerte tendințe specifice nouă! Recunosc a nu fi liniștit, a nu fi mulțumit doar cu „ceea ce este”, recunosc a avea și a fi avut dintotdeauna reflexe de poet sau de cercetător „nebun”, de
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dintr-o pânză verticală de un cadru de lemn. În plus, este un lucru cam prostesc, atunci când ai în mână perla unui text sfânt, să cauți secretul în cochilie. Zadarnic îmi tot repetam toate acestea, de fapt mă încredeam în animismul meu infantil (acest lamentabil fond magico-stupid de care până și navigatorului pe Internet cu comenzile lui îi vine greu să se debaraseze). Suntem, de altfel, destul de numeroși cei care credem că anumite exterioare au capacitatea de a opri, de a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
a fost extirpat misterul Îți produce azi durere În suflet și crește sugestibilitatea. În poezie accepți o asemenea sugestibilitate. Ins), când aceasta apare brusc, la un moment nepotrivit (Într-un context rațional), chemi poliția; acești polițiști psihologici alung) din tine „animismul” criminal. Respectabila ta ariditate este reinstaurat). Cu toate acestea, nu voi uita c) mi s-a comunicat ceva. Intru Într-o curte pavat) cu dale de piatr) din cartierul grecesc și observ c) este acoperit) de viț)-de-vie. Singură tulpin
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
și sacrul ................... 39 II.1. Principii ale analizei științifice a religiilor ............................................. 39 II.2. Religia și mitologia - boli ale limbajului? ............................................. 40 II.3. În căutarea limbii perfecte ..................................................... ................ 42 Capitolul III. Cercetări clasice antropologice și etnologice privind religia ............... 45 III.1. Animismul - o tipologie a universului însuflețit .................................... 45 III.2. Wilhelm Schmidt ..................................................... ............................... 46 III.3. Raffaele Pettazzoni ..................................................... ............................ 48 Capitolul IV. Iudaismul ..................................................... ......................................... 49 IV.1. Textele de bază ale iudaismului.......................................... .................... 49 IV.2. Începuturile iudaismului ..................................................... .................... 52 IV.3. Caracteristicile sociale ale iudaismului .................................................. 53
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
grup social, o comunitate sau o societate. Mai mult, din perspectivă sociologică, se analizează și construcția socială a unei limbi, mai ales în actualele lumi cosmopolite ale migrației internaționale. Capitolul III cercetări clasice antropologice și etnologice privind religia III.1. Animismul - o tipologie a universului însuflețit una dintre temele clasice prezente în toată cercetarea științifică a religiilor este cea a formelor originare ale religiei. Animismul este una dintre acestea. Teoriile proanimiste susțineau însuflețirea deplină a întregului cosmos. Animus este un suflet
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
lumi cosmopolite ale migrației internaționale. Capitolul III cercetări clasice antropologice și etnologice privind religia III.1. Animismul - o tipologie a universului însuflețit una dintre temele clasice prezente în toată cercetarea științifică a religiilor este cea a formelor originare ale religiei. Animismul este una dintre acestea. Teoriile proanimiste susțineau însuflețirea deplină a întregului cosmos. Animus este un suflet prezent în tot ce există în lumea aceasta, de la pietre până la stele. Reprezentanții clasici ai animismului au fost Edward Burnett Tylor (antropolog englez, 1832-1917
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
religiilor este cea a formelor originare ale religiei. Animismul este una dintre acestea. Teoriile proanimiste susțineau însuflețirea deplină a întregului cosmos. Animus este un suflet prezent în tot ce există în lumea aceasta, de la pietre până la stele. Reprezentanții clasici ai animismului au fost Edward Burnett Tylor (antropolog englez, 1832-1917), autor al lucrărilor Cultura primitivă și Cercetări asupra istoriei timpurii a omenirii; John Lubbock - Originea civilizației și Herbert Spencer - Principii de sociologie. ideile de bază ale animismului sunt, în esență, următoarele: a
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
până la stele. Reprezentanții clasici ai animismului au fost Edward Burnett Tylor (antropolog englez, 1832-1917), autor al lucrărilor Cultura primitivă și Cercetări asupra istoriei timpurii a omenirii; John Lubbock - Originea civilizației și Herbert Spencer - Principii de sociologie. ideile de bază ale animismului sunt, în esență, următoarele: a) Originea credinței în spirite se află în anumite experiențe speciale, de limită, ale trupului omenesc. Omul descoperă în propriul trup, aflat în stare de inactivitate, alte realități: visul, extazul, transa. „asemenea fenomene conduc la afirmarea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
animism-politeism-monoteism; e) Sufletul poate fi manipulat de magicieni și preoți. Călătorește și se întoarce în corp; f) Sufletul trece din corpurile animalelor în cele ale oamenilor și invers; g) Plantele au suflet, din moment ce trăiesc experiența vieții: naștere, boală, moarte. Formele animismului au fost următoarele: * cultul morților/strămoșilor; * totemismul. animiștii propuneau o adevărată tipologie a universului însuflețit: a) sufletele morților/strămoșilor; b) sufletele aflate într-o relație strânsă cu obiecte sau cu fenomene ale naturii; c) sufletele libere, rebele, ce rătăcesc între
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
să frecventeze lumea celor vii. Reminiscențe ale gândului animist se regăsesc și în plin spațiu creștin. Este vorba de credința în strigoi, un spectru rătăcitor în lume și în visele celor vii (vezi M. Eliade, Domnișoara Cristina, de exemplu). astăzi, animismul se mai regăsește doar în tradițiile unor popoare nonoccidentale. A suferit schimbări semnificative grație aculturației, globalizării și multiculturalismului. La timpul respectiv, specialiștii în știința religiilor i-au adus mai multe critici. Una dintre ele se referea la faptul că animismul
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
animismul se mai regăsește doar în tradițiile unor popoare nonoccidentale. A suferit schimbări semnificative grație aculturației, globalizării și multiculturalismului. La timpul respectiv, specialiștii în știința religiilor i-au adus mai multe critici. Una dintre ele se referea la faptul că animismul ignoră credința într-o putere spirituală, alta decât sufletul/spiritul, dar și în existența unor veritabile figuri celeste. III.2. Wilhelm Schmidt autorul austriac pleacă de la intuiția lui andrew lang privind existența Marilor Zei. Wilhelm Schmidt Îi acceptă teoria, însă
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
asupra verbului DID și asupra realității obiectuale fracturate IT este explicată astfel de autor: „Și cine Întreabă, de fapt? Nimeni altcineva decât Însuși Semnul de Întrebare, confruntând și judecând fapta. Cei trei oameni sunt primprejur, pentru necesitățile de proporție și animism”. Central rămâne, Într-adevăr, semnul de Întrebare. Semn de recunoaștere a copilului. Legitimația exilatului. Identitatea artistului. New York, 2 septembrie 1999 (New York Review of Books, 10 februarie 2000; Apostrof, nr. 12/1999) Partea a treiatc " Partea a treia" Vorbind pietreitc "Vorbind
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
că animalele au o anumită formă de suflet. Cu aceasta, intră în impas și perpectiva alegorizantă specifică Evului Mediu creștin care atribuia animalelor virtuți sau vicii omenești. Oricum, această teorie câștigă cu greu teren, ea având de luptat cu un "animism" deturnat spre creștinism, specific medieval, care continuă, e drept, din ce în ce mai slăbit, până în secolul al XVIII-lea. Oricum, în Franța (și nu numai) teoria lui Descartes a stârnit o polemică furtunoasă, care a continuat până la finele veacului al XVIII-lea și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în raționalitatea semnificantă. în schimb opusul ei, explicarea pe care o întreprinde cunoașterea științifică, și care lămurește relația cauză-efect, trimite la raționalitatea operațională. Hermeneutica creditează ceea ce interpretează cu conștiință - chiar și obiectul este considerat un Altul printr-un fel de "animism" care îl înzestrează cu profunzimea conștiinței - pe când știința disecă chiar și omul ca pe un obiect. Rădăcinile termenului de hermeneutică se află în verbul "hermeneuein" (gr.), care se referă la substantivul "hermeneus". Conform lui Heidegger, printr-un joc al gândului
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
rurală, agricolă. În perioada Hallstatt timpurie se pare că se ajunsese la o relativă egalizare socială. Fenomenul major care caracterizează viața spirituală în această perioadă este apariția panteonului, chiar dacă in cadrul anumitor populații au dăinuit credințe ancestrale, cum ar fi animismul, cultul naturii. Panteonul se caracterizează prin asocierea unor expresii umane cu principii naturale, sociale, economice. S-a manifestat la celți, traci, daci, iberici. În privința ritualurilor funerare, înhumarea devine preponderentă, înlocuind, cu timpul, incinerarea. Fenomenul de stratificare socială a dus la
Hallstatt (perioadă) () [Corola-website/Science/298615_a_299944]
-
percepută ca ceva inferior, demn de dispreț și ridiculizare. D.Ex.-ul definește superstiția ca fiind "o prejudecată care decurge din credința în spirite bune și rele, în farmece și vrăji, în semne prevestitoare, în numere fatidice sau alte rămășițe ale animismului și ale magiei". Nu e de mirare deci că credincioșii și-au aruncat reciproc, dintotdeauna, așa cum s-a menționat mai sus, invectiva de superstiție pentru a respinge religia celuilalt, căci după cum se poate constata toate religiile prezintă această credință în
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
din partea lui de comoară pentru a-i ajuta pe cei aflați în nevoie. Tolkien explorează și motivul bijuteriilor care stârnesc lăcomia corupătoare din "Silmarillion", existând legături între Piatra Ark și „Silmaril” în etimologia inventată de Tolkien. "Hobbitul" prezintă și tema animismului. Un concept important în antropologie și în dezvoltarea copilului, animismul constituie ideea că toate lucrurile - inclusiv obiectele și evenimentele naturale, precum și ființele vii de genul animalelor și plantelor - posedă inteligență similară omului. În "The History of the Hobbit", John D.
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
aflați în nevoie. Tolkien explorează și motivul bijuteriilor care stârnesc lăcomia corupătoare din "Silmarillion", existând legături între Piatra Ark și „Silmaril” în etimologia inventată de Tolkien. "Hobbitul" prezintă și tema animismului. Un concept important în antropologie și în dezvoltarea copilului, animismul constituie ideea că toate lucrurile - inclusiv obiectele și evenimentele naturale, precum și ființele vii de genul animalelor și plantelor - posedă inteligență similară omului. În "The History of the Hobbit", John D. Rateliff numește asta „Tema Doctor Dolittle”, citând o serie de
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
Hobbit", John D. Rateliff numește asta „Tema Doctor Dolittle”, citând o serie de animale vorbitoare pentru a sublinia existența acestei teme. Printre creaturile vorbitoare se numără corbi, păianjeni și dragonul Smaug, alături de antropomorfii gnomi și elfi. Patrick Curry observă că animismul apare și în celelalte opere ale lui Tolkien, menționând „rădăcinile munților” și „picioarele copacilor” din "Hobbitul" ca o alunecare lingvistică dinspre lipsit de viață către animat. Tolkien considera ideea animismului strâns legată de dezvoltarea limbajului și miturilor umane: „...Primii oameni
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
Smaug, alături de antropomorfii gnomi și elfi. Patrick Curry observă că animismul apare și în celelalte opere ale lui Tolkien, menționând „rădăcinile munților” și „picioarele copacilor” din "Hobbitul" ca o alunecare lingvistică dinspre lipsit de viață către animat. Tolkien considera ideea animismului strâns legată de dezvoltarea limbajului și miturilor umane: „...Primii oameni care au vorbit despre «copaci și stele» vedeau lucrurile complet diferit. Pentru ei, lumea era populată cu ființe mitologice... Pentru ei, întreaga creație era «o țesătură de mituri și un
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
Ilúvatar sau al Valarilor includea și un fel de magie, precum și teribilul jurământ al lui Fëanor. Magia are de asemenea un efect și asupra lumii însăși: în Eregion, pietrele "comunica" între ele și mai ales dezvăluie lucruri de mult apuse (animism). Și, desigur, în Pământul de Mijloc, creaturi precum dragoni, orci, gnomi și elfi, Enti (totuși să nu uităm de Tom Bobandil care pare neafectat de nici un fel de acțiune din exterior) sunt reale. Un prim exemplu ar fi Ușa lui
Magie (Pământul de Mijloc) () [Corola-website/Science/309700_a_311029]
-
ul ( "„spirit”" apoi "„suflet”") este rezultatul gândirii omului primitiv din stadiul prereligios timpuriu, manifestat prin personificarea obiectelor și a fenomenelor naturii, precum și prin investirea acestora cu atribute umane. Termenul de "animism" a fost introdus de etnograful englez Edward Burnett Tylor într-un studiu apărut in anul 1871, "Primitive Culture", pentru a desemna primul stadiu religios, un „minim de religie”, având ca sursă dorința omului de a-și explica fenomene enigmatice din
Animism () [Corola-website/Science/305654_a_306983]