332 matches
-
Aceasta este o stare generală de confuzie socială în care instituțiile și regulile într-o societate nu mai sunt respectate și nu-și mai pot exercita funcțiile. Anomia socială poate determina o dezordine economică, după cum o dezordine economică poate induce anomia socială. De asemenea, dezordinea economică poate fi indusă de un război catastrofal sau de o revoluție. Exemplele Germaniei după Primul Război Mondial și al României după Revoluția din Decembrie 1989 pot fi socotite ca fiind clasice. După 1990, în România
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
economic poate porni numai dacă depresiunea economică este oprită și economia se reașează în mersul natural, ondulatoriu, al vieții sociale și economice. O criză economică poate genera, dacă nu este combătută la timp, haos și dezordine economică, producând ceea ce numim anomia economică și apoi socială. O criză economică are în desfășurarea sa germenii noului început. Datorită contribuțiilor tehnico-științifice încă înainte de intrarea în depresiune putem observa și chiar analiza noii factori de producție și noua paradigmă economică. Astfel, în ceea ce privește ciclul economic pe
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
saturație. Ciclul său se va închide în viitor, în punctul corespunzător perioadei 2050-2060. Așa cum spuneam, folosința monedei, ca motor al expansiunii economice, este vechea și noua metodă în combaterea crizelor. De aceea, economiile în care există criză apare pericolul de anomie. Se întâmplă așa deoarece așteptările populației și ale celorlalți participanți la viața economică pot rămâne negative, pesimiste, pentru o perioadă îndelungată de timp. După căderea inițială și atingerea fundului depresiunii, toată lumea se așteaptă ca statul să intervină pentru combaterea crizei
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
eliminarea legilor economice, prin transferul de proprietate și înlocuirea pieței prin birocratizare. Acum știm că nu numai crizele nu au putut fi eliminate, dimpotrivă au existat și în socialism. Mai mult, totul a sfârșit în lipsă de competitivitate, foame și anomie socială, economică și politică. O politică economică corectă este politica care acționează în contrapartidă. Este vorba despre recunoașterea momentului de maxim, a evenimentului care marchează începutul crizei, recunoașterea recesiunii economice, a depresiunii economice, oprirea posibilului haos (a dezordinii) și pregătirea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
reuși să-și cumpere câte ceva cu salariul pentru care munceau 1003. Fuga de moneda națională presupune un nivel ridicat de neîncredere nu numai față de autoritatea emitentă, în speță banca centrală, ci și față de stat în ansamblul său. Inflația duce la anomie socială, intercondiționând-se și întreținându-se reciproc. Moneda din hârtie este o creanță a deținătorului asupra emitentului. Acest drept nu ar trebui să fie tratat superficial sau chiar lipsit de respect. Că variabilitatea banilor este rezultatul acțiunii umane, este un
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
unei stări de normalitate poate dura ani sau generații întregi. În acest sens, inflația de după 1990 din România a fost un rău absolut. Lumea libertății s-a bazat pe transferuri, furt și dezordine, pe hazard moral, adică o stare de anomie morală în care fenomenele de nedreptate și injustiție domină societatea. În context reafirmarea valorilor de bază ale capitalismului și lumii libere, ca ascetismul, economisirea, respectul față de muncă nu mai sunt credibile și cu greu mai pot fi impuse. Jörg Guido
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
nu înseamnă pierderea echilibrului sistemului. O criză este doar o fază pe care o parcurge sistemul în căutarea unei noi dimensiuni. Un sistem economic în dezechilibru este sistemul economic aflat în catastrofă, în haos, în dezordine. Dezordinea este starea de anomie a sistemului economic. Haosul poate interveni ca urmare a acumulării unor tensiuni uriașe, și nu este specific economiei libere și societății deschise. Thierry de Montbriall arată că: "un sistem dat este într-o stare de echilibru dacă această stare este
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
în definirea orientării naționale (%) 189 Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%) 191 Tabelul 29. Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalism 192 Tabelul 30. Orientare națională și opțiune electorală la populația românească (%) 193 Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%) 194 Tabelul 32. Inconsistență la nivel de ideologie etnică (%) 195 Tabelul 33. Ponderea persoanelor cu grad mare de identificare locală și ocupațională, pe regiuni istorice și medii rezidențiale 204 Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
viața socială românească, o semnificativă asociere a lor cu ideologii de tip diferit. Rezultă că naționalismul identitar moderat este o ideologie apropiată unei culturi a deschiderii, iar naționalismul de excludere este în bună măsură un reflex al unei stări de anomie socială și este asociat ideologiilor violente. Ecoul politic al orientărilor naționale este relativ redus (tabelul 30). PNL are susținători în principal în zona naționalismului identitar moderat. Indecișii, segmentul electoral cel mai numeros, nu par să fie sensibili la nici una dintre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de naționalism. Nu există nici un partid politic care să aibă susținători în principal din categoria persoanelor orientate spre naționalismul exclusivist. Datele arată că nu naționalismul de o formă sau alta este principala axă de structurare a opțiunilor electorale. Sentimentul de anomie socială, de îngrijorare în legătură cu gradul de corupție și cu neaplicarea legilor pare să fie un factor mai important în registrul ideologiilor sociale difuze cu influențe asupra comportamentului electoral. Tabelul 30. Orientare națională și opțiune electorală la populația românească (%)tc "Tabelul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
societatea românească actuală au un nivel relativ redus. Pentru simpatizanții PNL, îngrijorarea față de corupție și nerespectarea legilor este de nivel mediu. Susținătorii PRM nu sunt în principal naționaliști, ci persoane care manifestă un înalt nivel de îngrijorare în legătură cu fenomenele de anomie socială (tabelul 31). Ideea că societatea românească actuală este una de maximă anomie este respinsă de simpatizanții PNL, PD și PSD. Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%)tc "Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
corupție și nerespectarea legilor este de nivel mediu. Susținătorii PRM nu sunt în principal naționaliști, ci persoane care manifestă un înalt nivel de îngrijorare în legătură cu fenomenele de anomie socială (tabelul 31). Ideea că societatea românească actuală este una de maximă anomie este respinsă de simpatizanții PNL, PD și PSD. Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%)tc "Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români pentru a putea asigura comparabilitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
principal naționaliști, ci persoane care manifestă un înalt nivel de îngrijorare în legătură cu fenomenele de anomie socială (tabelul 31). Ideea că societatea românească actuală este una de maximă anomie este respinsă de simpatizanții PNL, PD și PSD. Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%)tc "Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români pentru a putea asigura comparabilitatea cu datele din tabelul 30. +/-: numai în celulele respective seînregistrează asocieri semnificative pozitive
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
îngrijorare în legătură cu fenomenele de anomie socială (tabelul 31). Ideea că societatea românească actuală este una de maximă anomie este respinsă de simpatizanții PNL, PD și PSD. Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%)tc "Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%)" Calculele sunt efectuate numai pe subeșantionul de români pentru a putea asigura comparabilitatea cu datele din tabelul 30. +/-: numai în celulele respective seînregistrează asocieri semnificative pozitive/negative între valorile de pe linie și cele de pe coloană (conform
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pe subeșantionul de români pentru a putea asigura comparabilitatea cu datele din tabelul 30. +/-: numai în celulele respective seînregistrează asocieri semnificative pozitive/negative între valorile de pe linie și cele de pe coloană (conform rezultatelor obținute prin reziduuri standardizate ajustate). * Indicele percepției anomiei sociale a fost construit prin numărarea cazurilor în care persoana și-a exprimat acordul în legătură cu patru formulări relevante pentru domeniu: „Nu contează că există legi, oricum cei de la putere fac ce vor ei”, „În zilele noastre cei mai mulți care încalcă legea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
forțați să trăiască separat de restul societății, pentru că nu se pot integra” sau „oamenii de alte naționalități decât cea română ar trebui să părăsească România”. Intoleranța maximă la alte grupuri etnice o manifestă persoanele autoritare, puternic marcate de sentimente de anomie socială (de convingerea că țara este coruptă, legile nu lucrează și îmbogățirea se face numai pe căi necinstite). Educația și, în genere, capitalul uman de nivel ridicat contribuie la reducerea intoleranței etnice. Segregarea extremă, pe criterii etnice, este favorizată de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
granițele 3. Concluziitc "Concluzii" Ideologiile sociale difuze ale naționalismului și ale (in)toleranței etnice sunt puternic legate de: - ceea ce știu oamenii, capitalul lor uman (dat de educație, migrație, calificare etc.); - ceea ce percep în legătură cu drumul economic al vieții lor; - starea de anomie pe care o identifică în societate; - locul în care trăiesc (starea de dezvoltare a regiunii și a localității, diversitatea etnică etc.); - orientarea personală în lumea valorilor asociate cu religia, autoritarismul, toleranța morală etc. Formele agresive ale naționalismului, precum și intoleranța etnică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de câteva decenii și o punem pe seama „complicării” educației universitare (instituirea unei piețe de formare de tip superior În societatea cunoașterii, respectarea principiului diversității publicului, complicitățile câmpului universitar cu economicul, ideologicul, politicul etc.) sau, de ce nu, a unei disoluții sau anomii comportamental-etice, a riscului scăderii calității (remediul fiind adus tocmai de apelul obligatoriu la coduri, standarde și normative). Reformatorul Învățământului românesc, Spiru Haret, a avut În atenție problema calității, În spiritul și cu mijloacele vremii de atunci. Acest aspect poate fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
ales, o știință care să apropie omenirea de natural, să învețe pe om normalul, să transforme abstracțiunea într-o logică cu putere efectivă? Nu știm, dar aceste întrebări, într-o lume care se află în una din acele perioade de anomie prin care a mai trecut, se pun firesc. Poate va găsi o soluție în forța sufletească eternă care-l îndreaptă pe om către înțelepciune și armonie cu natura. Recitind cele câteva note consemnate în aceste pagini din trecutul vieții medicale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
structurarea conduitelor violente este În permanență relaționată de interacțiunea factorilor sociali care influențează procesul socializării primare și secundare. Factorii sociali care intervin În conturarea violenței se raportează la schimbările rapide de valori și ale mutațiilor rapide din societatea contemporană, la anomia societății care se reflectă În anomia indivizilor, În deteriorarea sentimentului de Încredere și siguranță. La acestea se adaugă mobilitatea excesivă a populației, predominanța familiei nucleare supusă incertitudinilor și nesiguranței, izolarea individului și diminuarea sau lipsa suportului și controlului social. Consecințele
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
relaționată de interacțiunea factorilor sociali care influențează procesul socializării primare și secundare. Factorii sociali care intervin În conturarea violenței se raportează la schimbările rapide de valori și ale mutațiilor rapide din societatea contemporană, la anomia societății care se reflectă În anomia indivizilor, În deteriorarea sentimentului de Încredere și siguranță. La acestea se adaugă mobilitatea excesivă a populației, predominanța familiei nucleare supusă incertitudinilor și nesiguranței, izolarea individului și diminuarea sau lipsa suportului și controlului social. Consecințele frustrațiilor inerente induse de factorii sociali
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
managementul conștiinței estetice ar putea să nu mai fie afectat ori tulburat de absența acestei forțe independente. Tocmai de aceea există pericolul ca semnificațiile și istoria artei să poată fi construite în funcție de nevoile tematice ale momentului, în aceste condiții ale anomiei și amneziei culturale. Și tocmai de aceea nu se justifică o ierarhizare canonică a esteticii moderniste a specificității mediului și a inerentei sale experiențe transcendentale față de estetica imanenței radicale a sfârșitului anilor '60, o estetică a contextualității și contingenței, a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
sociale între membrii care manifestă aceleași opinii, aceste grupuri au o nevoie descrescândă de a interacționa cu alți membri ai societății. În loc de a crea o coeziune crescută, comunitățile virtuale par să aibă un efect opus asupra colectivităților mai mari promovând anomia. În loc ca societatea de masă să conducă la indivizi atomizați, comunitățile virtuale pot conduce la comunități atomizate. Deoarece ele pot fi comunități private, bazate pe interese comune, nu vor fi expuse în mod sistematic la opinii diferite care să conducă
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
asumată chiar de LP) precum și alte spuse și face "horrifiques" nu se încadrează aici. 3.3. Ar trebui deci ca jonglând la început cu două cioburi de memorie să mergem dincolo de heteronomia de suprafață (prea ușor de confundat aici cu anomia) și de heteroidiomatizarea vizibilă pentru a ajunge la rădăcini. Iar acolo unde geneza nu ne spune mare lucru, mecanismele (de)generative ale spunerii ne-ar putea duce pe un drum al înțelegerii (departe de acceptarea tacită). Dar pentru aceasta, ar
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
În funcție de durata consumului, distingem: a) consum de bunuri de folosință curentă; b) consum de bunuri de folosință îndelungată. V. Din punct de vedere al funcțiilor sale, consumul poate fi: a) consum rațional; b) consumul în competiție și consumul ostentativ; c) anomia și consumul de efect; d) consumul în compensație. Explicații suplimentare pentru clasificarea a V-a: Consumul rațional este cel prin care se urmărește satisfa cerea nevoilor, într-o ordine firească a priorităților (vezi piramida lui Maslow), ținând cont, totodată, de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]