334 matches
-
Cristina Rîndașu, Economia comerțului, Editura Mirton, Timișoara, 2005, pp. 25-26. footnote>. Totul devine o luptă de obținere a banilor necesari pentru „achiziționarea imaginii”. Anomia și consumul de efect se manifestă atunci când există discrepanțe între normele instituțiilor și dorințele oamenilor. Deci, anomia se referă la situația în care normele sociale își pierd autoritatea în fața individului, fapt care conduce, în cele din urmă, la o instabilitate a identității acestuia. Într-o societate fără instituții flexibile, se poate dezvolta foarte mult un consum de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
Maeștrii bănuielii parafează pentru mii de subiecți ieșirea din lunga carantină a modernității. Un elan apocaliptic cere forfecarea oricăror idei moștenite din „vechiul regim”. Limbajul demascării primește funcția reeducării. Radicalul postmodernist se teme de orice l-ar putea preceda. Triumful anomiei morale impune retorica crizei. Păstorii drepturilor minoritare așteaptă clipa când vor elimina și ultimele reziduuri de injustiție socială. În orizontul reconcilierii universale, un nou stil de viață ne oferă elixirul contactelor protejate - sexual, lingvistic sau ideologic. Organul fricii de viitor
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
schimbe comportamentul devine o problemă de gestionare a crizei. Dar potrivit teoriei jocurilor, o gestionare eficientă a unei crize se poate realiza numai dacă se iau în calcul și efectele negocierii 53. În termeni generali, criza este o "situație de anomie provocată de o schimbare"54. Raportată la o stare de lucruri, noțiunea de criză se opune celei de normalitate. O situație este calificată drept criză, dacă ea prezintă caracteristici anormale într-o anumită perioadă de timp, și mai ales, dacă
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
a cântecelor, a ritmurilor, a reprezentărilor, a rugăciunilor, indiferent de domeniu, care sunt mijloace de a consolida și reactiva grupurile. Duvignaud se înscrie pe deplin în această abordare când insistă pe natura pozitivă a festivului, a efervescenței sociale și a anomiei (în sens pozitiv). Weber (1917) arată, la rândul său, că riturile și tabuurile au contribuit la producerea unei comunități religioase separate (iudaismul) în cadrul unei societăți. Ritualismul joacă acest dublu joc al diferențierii și al integrării. Weber studiază, de asemenea ("Eseu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
prin impersonalitatea serviciilor și contactelor. Procesul devine mai complex, suscită evenimente regulate și repetitive în cadrul unui calendar de activități rituale. Rutinizarea creației artistice Acest proces se aplică, mutatis mutandis, de la artist la profesiile culturale. Dacă actul de creație produce o anomie pozitivă (cf. "noul val" din cinematograful experimental al anilor 1950, de exemplu), creatorii ajung să reintre în ordine și să se lase recuperați. Potențiali vectori de amenințare pentru puterile seculare sau religioase, ei sunt obiectul controlului social. Simmel folosește imaginea
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
75, 85-86, 90-97, 99, 102, 104, 107, 110-111, 113, 116, 118-119, 122, 124, 128-130, 133-134, 138-140, 154, 161, 167, 192, 202, 210, 213, 249, 258, 262, 288, 300. Angajare, 113, 120, 156, 175, 279, 284. Animare socioculturală 153, 199, 207. Anomie, 156, 185. Anonimat, 184. Antreprenor de morală, 294. Antropologie culturală, 7-9, 17, 24-28, 39, 42, 86, 90, 92, 105, 236, 274, 299. Arbitrar cultural, 150. Arheologie, 205. Arhivă, 81, 95, 200, 205, 208, 228, 232, 238. Artă, 7, 9, 12
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
1-17. REISS A., (1967). Studies in Crime and Law Enforcement in Major Metropolitan Areas, President's Commission on Law Enforcement and Administration of Justice, Government Printing Office, Washington, DC. REITZEL J.D., KHEY D.N. (2003). "Applying Messner and Rosenfeld's Institutionnal Anomie Theory: Homicide Rates at the Neighborhood Level", The American society of criminology 55th annual meeting, Denver, Colorado. REPUBLICA GUINEEA (2003). Actes du séminaire atelier sur la violence en milieu scolaire, Conakry, Direcția Educației Civice, Ministerul Învățământului Preuniversitar și al Educației
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
chiar mai multe de teorii sociologice despre comportamentul deviant. Pentru a realiza o ordine în demersul nostru le vom grupa potrivit celor trei cadre teoretice de lucru deja familiare: funcționalismul, interacționismul-simbolic și teoria conflictului. 7.2.1. Teorii funcționaliste Teoria anomiei. Termenul anomie (a = fără; nomos = regulă) a fost inventat de (mile Durkheim, care ca orice creator de noțiuni noi a dat acestui termen un înțeles larg și apoi, din aproape în aproape, a ajuns la o definiție restrânsă pentru conceptul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
multe de teorii sociologice despre comportamentul deviant. Pentru a realiza o ordine în demersul nostru le vom grupa potrivit celor trei cadre teoretice de lucru deja familiare: funcționalismul, interacționismul-simbolic și teoria conflictului. 7.2.1. Teorii funcționaliste Teoria anomiei. Termenul anomie (a = fără; nomos = regulă) a fost inventat de (mile Durkheim, care ca orice creator de noțiuni noi a dat acestui termen un înțeles larg și apoi, din aproape în aproape, a ajuns la o definiție restrânsă pentru conceptul său. Ilie
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
orice creator de noțiuni noi a dat acestui termen un înțeles larg și apoi, din aproape în aproape, a ajuns la o definiție restrânsă pentru conceptul său. Ilie Bădescu (1994, p. 294) extrage din opera lui Durkheim opt definiții ale anomiei. Păstrând spiritul acestora, definim anomia ca fiind societatea care manifestă o perturbare a ordinii colective, o încetare temporară a acțiunii acesteia asupra indivizilor, stare care împiedică controlul social al comportamentelor. Se deduce că anomia nu este o pro-prietate a comportamentului
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a dat acestui termen un înțeles larg și apoi, din aproape în aproape, a ajuns la o definiție restrânsă pentru conceptul său. Ilie Bădescu (1994, p. 294) extrage din opera lui Durkheim opt definiții ale anomiei. Păstrând spiritul acestora, definim anomia ca fiind societatea care manifestă o perturbare a ordinii colective, o încetare temporară a acțiunii acesteia asupra indivizilor, stare care împiedică controlul social al comportamentelor. Se deduce că anomia nu este o pro-prietate a comportamentului individual, ci o proprietate caracteristică
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
opera lui Durkheim opt definiții ale anomiei. Păstrând spiritul acestora, definim anomia ca fiind societatea care manifestă o perturbare a ordinii colective, o încetare temporară a acțiunii acesteia asupra indivizilor, stare care împiedică controlul social al comportamentelor. Se deduce că anomia nu este o pro-prietate a comportamentului individual, ci o proprietate caracteristică unei structuri sociale definite prin dezorganizare și conflict social. Noțiunea de anomie desemnează la Durkheim atât absența reglementărilor morale sau de alt ordin (economic, spre exemplu), capabile să întărească
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
încetare temporară a acțiunii acesteia asupra indivizilor, stare care împiedică controlul social al comportamentelor. Se deduce că anomia nu este o pro-prietate a comportamentului individual, ci o proprietate caracteristică unei structuri sociale definite prin dezorganizare și conflict social. Noțiunea de anomie desemnează la Durkheim atât absența reglementărilor morale sau de alt ordin (economic, spre exemplu), capabile să întărească coeziunea și solidaritatea colectivă, cât și incapacitatea de dirijare adecvată a acțiunilor întreprinse în cadrul societății. Sociologul clasic francez mai argumentează că anomia este
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de anomie desemnează la Durkheim atât absența reglementărilor morale sau de alt ordin (economic, spre exemplu), capabile să întărească coeziunea și solidaritatea colectivă, cât și incapacitatea de dirijare adecvată a acțiunilor întreprinse în cadrul societății. Sociologul clasic francez mai argumentează că anomia este adesea rezultatul schimbărilor sociale rapide și al conflictelor sociale. În viziunea lui, noțiunea de anomie sintetizează acea stare a organizării sociale lipsite de coeziune datorită pierderii caracterului reglativ al vechilor norme și întârzierea apariției unor norme noi. Când schimbările
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
capabile să întărească coeziunea și solidaritatea colectivă, cât și incapacitatea de dirijare adecvată a acțiunilor întreprinse în cadrul societății. Sociologul clasic francez mai argumentează că anomia este adesea rezultatul schimbărilor sociale rapide și al conflictelor sociale. În viziunea lui, noțiunea de anomie sintetizează acea stare a organizării sociale lipsite de coeziune datorită pierderii caracterului reglativ al vechilor norme și întârzierea apariției unor norme noi. Când schimbările se produc cu rapiditate, vechile norme cad și comportamentele considerate deviante se răspândesc. Această abordare a
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
să fie bine cunoscute și larg sprijinite. Dar pe măsură ce o societate se dezvoltă, devine mai eterogenă și trăiește schimbări sociale rapide, astfel că normele sociale devin neclare sau nu mai sunt aplicabile la situația curentă. Durkheim a numit această situație anomie; el a crezut că aceasta este cauza majoră a sinuciderilor în națiunile industrializate. Din această perspectivă este de prevăzut că în timpul schimbărilor sociale rapide, comportamentul neconform cu normele și obișnuințele va crește. Perioada de tranziție spre democrație străbătută de toate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
o societate la alta nu se derulează lin și uniform, ci contradictoriu și conflictual, întrucât se mențin o serie de structuri, instituții și mentalități birocratice, precum și unele norme și reguli sociale și juridice depășite și perimate, ceea ce concretizează starea de anomie, de lipsă de eficiență și funcționalitate a unor prescripții normative și care perturbă desfășurarea normală a relațiilor dintre indivizi, grupuri și instituții. (Dan Banciu, Sorin M. Rădulescu, 1994 p. 13) Sub denumirea de teoria tensiunii, sociologul american Robert Merton sugerează
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
lipsă de eficiență și funcționalitate a unor prescripții normative și care perturbă desfășurarea normală a relațiilor dintre indivizi, grupuri și instituții. (Dan Banciu, Sorin M. Rădulescu, 1994 p. 13) Sub denumirea de teoria tensiunii, sociologul american Robert Merton sugerează că anomia se dezvoltă când o societate inculcă membrilor săi anumite nevoi și dorințe, dar eșuează să asigure oportunități legitime ca să le satisfacă. Teoria tensiunii subliniază că devianța apare când obiectivele acceptate cultural nu pot fi atinse prin mijloace acceptate cultural. Cu
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
către aceleași obiective culturale. Dată fiind eterogenitatea oricărei societăți moderne, o asemenea întrebare este cât se poate de firească. În plus, teoria lui Merton nu ne spune de ce oamenii adoptă un anumit răspuns și nu altul. De ce oamenii răspund la anomie prin a deveni criminali, pe când alții se refugiază în consumul de alcool sau droguri. În ciuda acestor critici, teoria lui Merton a fost foarte influentă și a ajutat la explicarea multor forme de devianță. 7.2.2. Teorii interacționist-simbolice Teoriile interacționist-simbolice
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
decât altele, dar nici una dintre ele nu oferă o explicație completă acestor fenomene sociale atât de complexe și variate. Tabelul 7.2. TEORII ALE DEVIANȚEI Întrebarea majoră Presupunerea majoră Cauza devianței Cea mai utilă explicație a devianței pentru Teoria funcționalistă (anomia și teoria tensiunii) De ce oamenii încalcă regulile? Devianța este o caracteristică anormală a structurii sociale. Distanță dintre obiectivele societății și mijloacele de realizare a lor. Clasa de jos nu poate realiza obiectivele dorite prin mijloacele acceptate social. Teorii interacționist-simbolice Teoria
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
subgrupurilor sunt conduse spre concordanță cu modelele acceptate de acționare, de respectare a criteriilor de valori, într-un cuvânt, cu ajutorul cărora se formează conformismul membrilor. Acest sistem îl vom denumi sistemul controlului social. Noțiunea de control social, alături de noțiunile de anomie și devianță, reprezintă unul din cele mai semnificative concepte cu care sociologia a contribuit la dezvoltarea gândirii sociale moderne. Controlul social desemnează ansamblul de mijloace, mecanisme sau instituții, de natură psihologică, socială, culturală, juridică ori politică prin intermediul cărora orice societate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Încerca „Înnobilarea” actului sinucigaș (de la romantici la Camus, pentru care acesta devenise - după cum știm - „singura problemă filozofică importantă”), el conotează - probabil sub influența covârșitoare a religiei creștine, deja menționată, - negativitatea și maladia. Tratat În dicționare și enciclopedii alături de angoasă, de anomie, isterie, inconștient, maladii mentale, maniaco-depresivitate, narcisism, transfer, voință 21, sinuciderea ocupă un loc distinct, undeva Între conceptele nevrozei și cele ale violenței. Caracterul brutal al sinuciderii provine, fără Îndoială, din brutalitatea intrării În moarte și nu neapărat din mecanicitatea nediscriminatorie
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
acțiuni. Mai mult, valorile aceluiași actor pot fi în contradicție, împingându-l către scopuri incompatibile. Tensiunea poate fi ascunsă dacă actorul nu este conștient de această incoerență, dar în chestiuni cruciale contradicția descoperită poate provoca pro-bleme de conștiință, o criză, anomia. O altă formă de contradicție survine atunci când acțiunile și comportamentele dezmint valorile. Criminalii subscriu unui mare număr de principii și priorități similare celor ale oamenilor obișnuiți. Ei transgresează doar anumite principii, prin conduita lor deviantă. Oamenii obișnuiți cunosc, de asemenea
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
circumstanțele situației. Percepțiile, modul de a gândi și valorile care guvernează sentimentele și raționamentele nu mai au nicio legătură cu realitatea. Actorul pare să sufere de "orbire culturală". Există riscul de a sucomba unei crize sau de a cădea în anomie. La nivel "macro", societăți întregi, chiar și civilizații pot să intre în declin și să dispară. De fapt, schimbarea de valori îl pune pe individ într-o stare de nesiguranță, îi amenință identitatea. Refuzul schimbării și rezistența sunt explicate astfel
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
participarea sunt în opoziție. Unii pretind că deciziile eficace nu tolerează pălăvrăgeala, ele tre-buie luate de șef. Alții afirmă că idealul democratic și respectul datorat oamenilor pretind să se ajungă la un consens prin participarea tuturor celor interesați. O altă anomie separă "porumbeii" de "șoimi". Primii sunt adepții dezarmării unilaterale, ceilalți cred că trebuie să îl încolțești pe adversar, să fii mai puternic decât el. Să luăm un ultim exemplu. În perioadă de depresie economică, unii nu vor decât să revigoreze
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]