712 matches
-
egal Însă, se poate vorbi despre o conștiință a Răului, a viciilor, care este conștiința pervertită. Ea este expresia deviației de la normele morale și semnul anormalității psihice a persoanei. Se poate desprinde cu claritate faptul că atât normalitatea, cât și anormalitatea persoanei depind În egală măsură de factorii sufletești și de factorii morali care o compun și că aceștia nu pot fi separați, Întrucât ei sunt cei care concură la formarea Eului, ca nucleu structural al persoanei. Care sunt factorii sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o dată pentru totdeauna persoanei umane, ci el suferă numeroase transformări pe parcursul vieții individului, având un caracter de plasticitate adaptativă, În condițiile de normalitate psihică, sau dimpotrivă un caracter rigid și inadaptabil În raport cu situațiile vieții, fapt care-l plasează În registrul anormalității psihice. Mai există și o a treia eventualitate, când Eul poate avea un caracter negativ de factură perversă, plasându-l În registrul antivaloric al imoralității. Psihanaliza vorbește despre stadiile de dezvoltare ale persoanei, luând drept criteriu de referință maturizarea pulsională
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoane. Acest concept de diferit, presupune, În primul rând, o scurgere temporală, având În cazul acesta un caracter natural. Dacă Însă faptul de a fi diferit se abate de la cursul temporal firesc, situația se prezintă ca având un caracter de anormalitate. Tot ceea ce se abate de la cursul temporal firesc este un accident ontologic, o anomalie, indiferent de natura acesteia. Atât eu, cât și ceilalți, percepem aceste anomalii ontologice, care scot În evidență și mai pregnant raportul dintre timp și persoană. Dar
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
trădarea sunt expresia unui „rău interior” care macină cetatea, a unei crize care arată o slăbire a supraeului moral. Minciuna și trădarea sunt mai dăunătoare decât atacurile externe asupra cetății, Întrucât ele vin din interiorul acesteia, ca expresie a unei anormalități de fond, structurale. Toate momentele de criză socială sunt marcate În plan sufletesc și moral de minciună și trădare, care destramă coeziunea cetății, putând influența destinul acesteia. Destinul omului și al cetății Destinul omului și al cetății sunt intim legate
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
adaptare școlară, dificultățile de Învățare, copilul dificil sau problematic, copilul cu nevoi speciale, copilul nemotivat, absenteismul școlar, copilul timid sau instabil, tulburările de scris, citit, vorbire etc. Se poate vorbi, În sfera moralei, despre o patologie morală? Da. Normalitatea și anormalitatea, sunt delimitate În sfera moralei, prin efectele binelui și răului asupra persoanei umane. Condiția normalității morale a ființei umane este dată de valorile de bine, pe când condiția anormalității morale, a imoralității sau vicierii ființei umane, este dată de influența răului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
poate vorbi, În sfera moralei, despre o patologie morală? Da. Normalitatea și anormalitatea, sunt delimitate În sfera moralei, prin efectele binelui și răului asupra persoanei umane. Condiția normalității morale a ființei umane este dată de valorile de bine, pe când condiția anormalității morale, a imoralității sau vicierii ființei umane, este dată de influența răului asupra acesteia. Conform mitului genezei, omul primordial, creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu era bun. El era pur din punct de vedere moral. Violând Însă interdicțiile care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
analiza stărilor paradoxale ale existenței, a căror schimbare contribuie la modificarea regimului meu psihobiologic și a conștiinței mele reflexive. Nu trebuie să ne gândim numai la situațiile oferite de psihopatologie, acestea fiind multiple și puse sub semnul cauzelor care determină anormalitatea, fapt care schimbă complet lucrurile. Indiferent de stările de conștiință, Eul nu iese niciodată din sine. El nu se detașează de persoana căreia Îi aparține, ci rămâne permanent interior acesteia. Întrucât Însă, pentru a se putea gândi pe sine, eul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
se cer a fi soluționate. București, iunie 1996. Autorul CUPRINS Cuvânt înainte la ediția a II-a. Cuvânt înainte la ediția I Secțiunea I: Aspectele generale ale Igienei Mintale. Cap. 1: Domeniul Igienei mintale. Cap. 2: Normalitatea psihică. Cap. 3: Anormalitatea psihică. Cap. 4: Factorii de sangeneză psihică. Cap. 5: Factorii de morbigeneză psihică. Cap. 6: Comunicare și alienare. Cap. 7: Adaptare și conflict. Cap. 8: Comunitatea umană și mediul social. Cap. 9: Acțiunea de Igienă mintală. Cap. 10: Natura schimbărilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de adaptare-integrare în realitatea lumii și în relațiile cu ceilalți). Boala psihică diferă în unele privințe de felul în care este înțeleasă și utilizată în sfera psihiatriei. Ea reprezintă, în sfera igienei mintale, un concept care decurge din cel de anormalitate. Rezultatul alteralității ființei umane este boala psihică, considerată ca o tulburare de diferite forme și grade a stării de echilibru fizic, psihic și moral al individului; dar, în același timp, și ca o inadaptare sau dezadaptare psihosocială a acestuia în raport cu
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
igiena mintală este un model de gândire care evaluează starea de normalitate psihică și o atribuie individului sau grupului social, în funcție de „concluziile sale la un moment dat despre normalitatea psihică”, stabilind formele acesteia, precum și abaterile de la normalitate, respectiv stările de anormalitate psihică; b) igiena mintală este o practică medicală, mai exact medico-psihologică, ce decurge din această atitudine, mai sus menționată, care urmărește promovarea stării de sănătate mintală, individuală sau de grup, prin următoarele grupe de măsuri: - protecția și stimularea sănătății mintale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
în sfera igienei mintale ne dezvăluie câteva aspecte particulare ale acesteia, extrem de interesante teoretic și de o mare importanță practică. Obiectul igienei mintale este starea de sănătate mintală, iar aceasta reprezintă normalitatea psihică, căreia i se opune boala mintală sau anormalitatea psihică. Atât normalitatea, cât și anormalitatea coexistă în persoană, deși sunt antinomice, prin natura contrarie a sensului lor valoric. Faptul de a le cuprinde pe amândouă denotă caracterul organizării ambivalente a sistemului personalității. Această ambivalență este supusă principiului echilibrului contrariilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
câteva aspecte particulare ale acesteia, extrem de interesante teoretic și de o mare importanță practică. Obiectul igienei mintale este starea de sănătate mintală, iar aceasta reprezintă normalitatea psihică, căreia i se opune boala mintală sau anormalitatea psihică. Atât normalitatea, cât și anormalitatea coexistă în persoană, deși sunt antinomice, prin natura contrarie a sensului lor valoric. Faptul de a le cuprinde pe amândouă denotă caracterul organizării ambivalente a sistemului personalității. Această ambivalență este supusă principiului echilibrului contrariilor, reprezentat în cazul corpului viu prin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aspect, din punct de vedere moral, L.A. Seneca spunea următoarele: „Binele și Răul nu au sedii distincte în noi. Ele nu sunt altceva decât natura noastră înclinată către Bine sau către Rău”. Rezultă de aici că atât „normalitatea”, cât și „anormalitatea” sunt „situații-stare”, ipostaze egal posibile de „a fi” ale persoanei umane, și din acest motiv între ele nu se poate trasa o graniță distinctă, așa cum vom vedea mai departe. Ar fi mult mai apropiat de realitate dacă am accepta că
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
umane, și din acest motiv între ele nu se poate trasa o graniță distinctă, așa cum vom vedea mai departe. Ar fi mult mai apropiat de realitate dacă am accepta că, de fapt, natura persoanei umane oscilează permanent între „normalitate” și „anormalitate” în căutarea propriei sale stări de echilibru. Pendularea persoanei umane între normalitate și anormalitate ține de însăși structura și tendințele dinamice ale acesteia, specifice naturii sale. Din punct de vedere structural și implicit dinamic, ființa umană nu este unitar organizată
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
așa cum vom vedea mai departe. Ar fi mult mai apropiat de realitate dacă am accepta că, de fapt, natura persoanei umane oscilează permanent între „normalitate” și „anormalitate” în căutarea propriei sale stări de echilibru. Pendularea persoanei umane între normalitate și anormalitate ține de însăși structura și tendințele dinamice ale acesteia, specifice naturii sale. Din punct de vedere structural și implicit dinamic, ființa umană nu este unitar organizată. Ea are un caracter ambivalent, oscilând între contrarii. Această dispoziție structurală ambivalentă, care se
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
vedere structural și implicit dinamic, ființa umană nu este unitar organizată. Ea are un caracter ambivalent, oscilând între contrarii. Această dispoziție structurală ambivalentă, care se opune principiului imobilității, este reprezentată prin principiul vital. Principiul vital include atât normalitatea, cât și anormalitatea, ca forme egal posibile de a fi ale acestuia, specifice „corpului viu”. El este conform principiului afirmării și negării, în care rezidă însăși condiția echilibrului. Acest punct de vedere lărgește considerabil viziunea medicală a omului, deschizând perspectiva unei înțelegeri antropologice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
viu”. El este conform principiului afirmării și negării, în care rezidă însăși condiția echilibrului. Acest punct de vedere lărgește considerabil viziunea medicală a omului, deschizând perspectiva unei înțelegeri antropologice a persoanei umane și în perspectiva igienei mintale a normalității și anormalității psihice. J. de Ajuriaguerra susține că, „de fapt, normalitatea ca atare nu există, ea fiind o creație în cadrul posibilităților care ne sunt date și a achizițiilor pe care le-am dobândit”. Normalitatea se definește și se apreciază în raport cu adaptarea, care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Tot legat de normalitate, există, după G. Canguilhem, mai multe concepte și niveluri: a) conceptul de normativ, care este un fapt relativ la normă; b) conceptul de anomalie, care nu desemnează în mod obligatoriu un fapt patologic, deși patologicul este o anormalitate; ea se poate transforma în boală, dar nu reprezintă boala, anomalia având un caracter spațial; c) conceptul de patologic, ce reprezintă sentimentul direct și concret de suferință, desemnând o tulburare somatică sau funcțională a organismului; patologicul are un caracter cronologic
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
conceptul de sănătate, care este un concept mult mai larg de normalitate, aparținând medicinei și aflat într-o situație antitetică cu cel de boală; el definește un tip ideal de structură și funcție organică; f) conceptul de boală, care este anormalitatea în sens lărgit, aparținând sferei medicinei. Schenk distinge cinci tipuri de norme: a) norma statistică, ce se apreciază după frecvență; Fig. Norma medie Anomaliile externe Fig. - norme de contrast realizare (+) tulburare (-) - norme liniare tulburare (-) tulburare (+) - norme deviante domeniu de toleranță
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mintală. Dacă se consideră stabilit faptul că starea de sănătate mintală este într-o mare măsură rezultatul influențelor societății asupra individului sau a grupelor comunitar-umane de indivizi, se pune întrebarea: care sunt aspectele societății, ale calității acesteia, în ceea ce privește normalitatea sau anormalitatea, dacă se poate atribui calitatea de a fi „normală” sau „anormală” unei societăți și în ce măsură acestea exercită o influență asupra stării de sănătate mintală a membrilor săi. E. Fromm deosebește în această privință două tipuri de societăți: societatea sănătoasă (healthy
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
igienei mintale este un „umanism normativ” (normative humanism), conform căruia sănătatea mintală a unui individ depinde de adecvarea la un model al naturii umane, dincolo de sentimentul subiectiv de „bine” pe care-l dă adaptarea individului la ordinea socială. Capitolul 3 Anormalitatea psihică 1. Anormalitatea S-a menționat anterior faptul că starea de anormalitate este înțeleasă ca opusul stării de normalitate, ele fiind complementare (M. Foucault, R. Bastide, P. Giudicelli, G. Canguilhem, R. Liuton, S. Morin, H. Elleuberger). Rezultă de aici că
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un „umanism normativ” (normative humanism), conform căruia sănătatea mintală a unui individ depinde de adecvarea la un model al naturii umane, dincolo de sentimentul subiectiv de „bine” pe care-l dă adaptarea individului la ordinea socială. Capitolul 3 Anormalitatea psihică 1. Anormalitatea S-a menționat anterior faptul că starea de anormalitate este înțeleasă ca opusul stării de normalitate, ele fiind complementare (M. Foucault, R. Bastide, P. Giudicelli, G. Canguilhem, R. Liuton, S. Morin, H. Elleuberger). Rezultă de aici că, dacă starea de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a unui individ depinde de adecvarea la un model al naturii umane, dincolo de sentimentul subiectiv de „bine” pe care-l dă adaptarea individului la ordinea socială. Capitolul 3 Anormalitatea psihică 1. Anormalitatea S-a menționat anterior faptul că starea de anormalitate este înțeleasă ca opusul stării de normalitate, ele fiind complementare (M. Foucault, R. Bastide, P. Giudicelli, G. Canguilhem, R. Liuton, S. Morin, H. Elleuberger). Rezultă de aici că, dacă starea de normalitate echivalează cu cea de sănătate mintală, starea de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
este înțeleasă ca opusul stării de normalitate, ele fiind complementare (M. Foucault, R. Bastide, P. Giudicelli, G. Canguilhem, R. Liuton, S. Morin, H. Elleuberger). Rezultă de aici că, dacă starea de normalitate echivalează cu cea de sănătate mintală, starea de anormalitate constituie condiția apariției bolii psihice. Anormalitatea reprezintă, prin urmare, orice formă de abatere de la normă. Ea este o stare de dezechilibru pe mai multe planuri: dezechilibru individual; dezacord în relațiile interpersonale; inadaptare socială sau la situațiile vieții; devianță comportamentală; nonconformism
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
normalitate, ele fiind complementare (M. Foucault, R. Bastide, P. Giudicelli, G. Canguilhem, R. Liuton, S. Morin, H. Elleuberger). Rezultă de aici că, dacă starea de normalitate echivalează cu cea de sănătate mintală, starea de anormalitate constituie condiția apariției bolii psihice. Anormalitatea reprezintă, prin urmare, orice formă de abatere de la normă. Ea este o stare de dezechilibru pe mai multe planuri: dezechilibru individual; dezacord în relațiile interpersonale; inadaptare socială sau la situațiile vieții; devianță comportamentală; nonconformism în raport cu sistemul de valori ale mediului
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]