9,641 matches
-
fac lumina/ să înghită întunericul/ zgomotul să devină tăcere/ inimile goale s-ar umple ar exploda/atunci oare/ce așteptări aș mai avea/ poate m-aș speria”//(Am unele așteptări”) Natura își face prezența, în acest volum, prin toată splendoarea anotimpului primăverii în care bucuria întoarcerii la viață a tot ceea ce ne înconjoară capătă valențe nebănuite, făcând să vibreze întreaga lumină a bucuriei sufletești, precum și a speranțelor, sunt tot atâtea imnuri de slavă ridicate în fața sfintei icoane, numită NATURA. //de la o
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
o fată sărutată/înflorind prin tufăriș./ Vino vară pe furiș!/ Vino vară ca o hoață/ și-mi dă iarăși chef de viață./” Vară fragedă fecioară!/ Vino vară, vino iară,/cu ploi calde și mult soare...” Natura cu frumusețile ei inegalabile, anotimpurile, fiecare cu farmecul și unicitatea lui, aducerile aminte, iubirea dintre oameni, sunt componente captivante ale cărții, care au dat naștere unui univers poetic plăcut cititorului. “Du-mă la fântâna cu ciutură” ar putea fi relevantă în acest sens, având spre
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
pajiștea cu flori?/ Nu ți-e teamă că macii ar sângera/iar câmpia și-ar plânge cu lacrimi de rouă trecutul?/E prea dimineață pentru mâhniri,/caii zburători au obosit de atâta visare./ Mai bine hai să ne-ascundem între anotimpuri,/să plămădim consecințe./ Cele mai multe drumuri nu mai duc nicăieri./ Te rog, înainte de a lua urmele norilor,/du-mă la fântâna cu ciutură/de la marginea timpului./ Nu vezi că am tălpile pline de cer?//. Putem vorbi de o poezie a maturității
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ÎN TOAMNA FRUNZELOR FECIOARE Autor: Elena Glodean Publicat în: Ediția nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului În toamna frunzelor fecioare, prin parcuri umblă tei desculți; dacă-i privești atent și-asculți, i-auzi, în foșnet de frunzare
ÎN TOAMNA FRUNZELOR FECIOARE de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380652_a_381981]
-
de unde sunt extrase toate datele necesare pentru o ideatica sinceră, veritabilă profesiune de credință. Pare că toate experiențele sunt trecute prin filtrul accepțiunii lirice, pentru a fi reluate într-o formă substanțial îmbunătățită. Un ton hipersensibil acompaniază aceste versuri. Succesiunea anotimpurilor vieții este resimțită cu deosebită acuitate emotiva. Trăirea existenței în clipa, iată dictonul adecvat multor texte ce privilegiază o formă aparte de autenticism. Inocentă, atât de stenica, nu dispare nici atunci când sunt amintite efectele în general erodante ale timpului: "Nu
OCTAVIAN MIHALCEA DESPRE LĂCRIMIOARA IVA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380663_a_381992]
-
pentru tine!// Drina cea Albă călătorește neîncetat,/ Sunetele valurilor lăcrimează ca pianul,/ Peste Podul cel Sfânt trec toate culorile./ Norii albi ating vârfurile lui Pashtrik,/ Aducându-ne adiere și respirație.// Această țară nu este Sahara,/ Le avem pe toate, toate anotimpurile./ Minunile ni le-a dăruit mama natură./ Ne iubește și ne ține vii în veșnicie.” (Peisaj). Imaginea frin filtrul sensibilității se face înțeleasă dincolo de oricare dimensiune. Se face necuprins! Aici ar putea fi îndrăzneala poeziei lui Dan Gashi... (Daniel Marian
DANIEL MARIAN DESPRE DAN GASHI DIN GERMANIA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380659_a_381988]
-
care nu poți scăpa ca și cum te-ai furișa de-o poveste. Ceea ce s-a întâmplat în ograda ta, în țara ta și pe spinarea ta, trebuie ținut minte și dacă poate fi scris, atunci așa să fie! Au trecut toate anotimpurile dintre care acela cel mai greu de suportat fără a avea o denumire sau fiind într-o ordine anume, a rămas să secătuiască toate celelalte anotimpuri. Este anotimpul dezrădăcinării ! Constantin Țurcanu realizează și transpune dintr-o pornire clar naturală, episoadele
DANIEL MARIAN DESPRE CONSTANTIN ŢURCANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380674_a_382003]
-
ținut minte și dacă poate fi scris, atunci așa să fie! Au trecut toate anotimpurile dintre care acela cel mai greu de suportat fără a avea o denumire sau fiind într-o ordine anume, a rămas să secătuiască toate celelalte anotimpuri. Este anotimpul dezrădăcinării ! Constantin Țurcanu realizează și transpune dintr-o pornire clar naturală, episoadele unei mari păcătoșenii care s-a abătut peste neamul românesc. Fiind vorba despre „importul”, mai bine zis „transplantul” de ideologie dar și de practică, via sovietism
DANIEL MARIAN DESPRE CONSTANTIN ŢURCANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380674_a_382003]
-
și dacă poate fi scris, atunci așa să fie! Au trecut toate anotimpurile dintre care acela cel mai greu de suportat fără a avea o denumire sau fiind într-o ordine anume, a rămas să secătuiască toate celelalte anotimpuri. Este anotimpul dezrădăcinării ! Constantin Țurcanu realizează și transpune dintr-o pornire clar naturală, episoadele unei mari păcătoșenii care s-a abătut peste neamul românesc. Fiind vorba despre „importul”, mai bine zis „transplantul” de ideologie dar și de practică, via sovietism/bolșevism. În
DANIEL MARIAN DESPRE CONSTANTIN ŢURCANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380674_a_382003]
-
tenebre miloase îmi ascundeau adevărul ca să uit - pentru o clipă - că în lumina scăzută a crepusculului inima ta, în ruină, părea mai mare, la fel și ochii tăi ale căror săgeți înghețate știu să ucidă. VIS TRECĂTOR Zi după zi, anotimp după anotimp treci pragul în propriul tău eu aruncat în singuratatea lăuntricului vis, trecător cum e și copilăria, dar tot atât de dureros și tot atât de viu păstrat în sertarele deschise ale memoriei. RUGĂ Adormită-n cuvânt ruga mea va porni printre arbori
ZIDIRE ÎN CER ŞI ALTE 3 POEME de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380680_a_382009]
-
îmi ascundeau adevărul ca să uit - pentru o clipă - că în lumina scăzută a crepusculului inima ta, în ruină, părea mai mare, la fel și ochii tăi ale căror săgeți înghețate știu să ucidă. VIS TRECĂTOR Zi după zi, anotimp după anotimp treci pragul în propriul tău eu aruncat în singuratatea lăuntricului vis, trecător cum e și copilăria, dar tot atât de dureros și tot atât de viu păstrat în sertarele deschise ale memoriei. RUGĂ Adormită-n cuvânt ruga mea va porni printre arbori fără rădăcini
ZIDIRE ÎN CER ŞI ALTE 3 POEME de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380680_a_382009]
-
noi himere amiezile de vara anemică ispită cu tinere dogori rotindu-se cărunte pe umerii prea slabi să poarte rodul grădinilor încă necules în sufletul inundat de ceață șoimii își poartă zborul indecis tot mai aproape de pământ amețiți de efigiile anotimpului când puteau săruta soarele eu cred c-ai învățat să te accepți tu taci să nu-mi tulburi zâmbetul fragil ... Citește mai mult Ecoul pașilor se stingehohotind surd în tăcerea timpului meutu crezi c-am învățat să mă acceptîntr-un acum
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
si nutre il slenzio... IX. STAI LINIȘTIT, DON QUIJOTE!, de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 1055 din 20 noiembrie 2013. Seara trecută tremurai la telefon Supărat că anul acesta Ți-au fost furate două săptămâni De toamnă lăsându-ți anotimpul Fără parfum și culoare. Ți-am spus să mai numeri o dată Zilele și să îți amintești Ce vise te-au cucerit... Căror nopți le-ai stat alături Păzindu-le liniștea!? Ai continuat să crezi Că mai trebuie să aștepți În mijlocul
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
nga oră do të dalë qyqja të këndojë këngën e ushtarit të vjetër që fitorët gdhendur i ka në dorëzën e fildishtë të shpatës TOAMNĂ TÂRZIU Că o haină veche plin de petece stă atârnata toamnă în cuiul ruginit al anotimpului O clatină vântul în nopțile cu luna fâlfâie că un celofan cu care am acoperit un medalion uitat Statuetei metalice pe comodină îi numără anii pe care vârstă i-a dăltuit în osul ei fără inele Cămașă mi s-a
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA DAN MUSLIU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380678_a_382007]
-
a frământa cuvintele ca pe aluatul dospit, pentru ca din ele să iasă o pâine rotundă. Însă nevoia de împărtășire este foarte puternică și atunci, poetul iese la rampă și-și oferă roadele gândurilor tainice, plămădite-n cuvinte. Se pare că anotimpul predilect al poetului este iarna: „În pădurea adormită / S-au înscăunat tăceri / Prin zăpada viscolită / Sosită de nicăieri. // Fulgi de nea plutesc alene / Cu un alb nemaivăzut / Țes covorul de troiene / Peste-un an care-a trecut. // Nostalgiile aleargă / În
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
cu profundă înduioșare. Sunt șoapte care te ridică din amorțire. Mamei i se adresează cu voce tremurând suav: “Ești ploaia caldă peste flori suave,/ O adiere-n iarba din câmpii,/ Lumina verii năvălind în luncă/ Prin cântecul de ciocârlii.// Ești anotimpul ce-a crescut în mine/ Frumos și drept și tandu și timid,/ Esență tare din păduri de dafini/ Și măreția mândrului molid.// Îți sărut tâmpla, zână mea cea bună,/ Din cartea fermecată cu povești.../ Potir de crin e sufletul tău
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
de somn, mișcându-se ca un robot femeia a bagat mâna în locul știut pentru a trage cheia ce era atârnată de un capăt de lanț pentru cei din famile. O burniță deasă făcea să fie deprimant sfârșitul de toamna. Sfidând anotimpul, crizantemele au înflorit mai frumos ca niciodată. Tufele muticolore se aflau ceva mai departe de poartă. După ce cobori cele patru trepte și intri în curtea casei îngrijite, în pofida evidentei modestii, nu se poate să nu te oprești electrizat de florile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
de somn, mișcându-se ca un robot femeia a bagat mâna în locul știut pentru a trage cheia ce era atârnată de un capăt de lanț pentru cei din famile. O burniță deasă făcea să fie deprimant sfârșitul de toamna. Sfidând anotimpul, crizantemele au înflorit mai frumos ca niciodată. Tufele muticolore se aflau ceva mai departe de poartă. După ce cobori cele patru trepte și intri în curtea casei îngrijite, în pofida evidentei modestii, nu se poate să nu te oprești electrizat de florile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
îngrămădesc resturile casei/ în locul porților” („Satul părăsit”, pag. 33); în aceeași notă melancolică, ușor iluzorie, cu impresii dintr-un început de lume, caldă și patriarhală, ca în „Tablouri dintr-o expoziție” de Modest Musorgski, un spațiu al verosimilului dintr-un „anotimp” vivaldian: „Aș vrea să dorm un somn până-n odihnă/ cum mi-a dormit primul plânset/ pe sânul mamei,/ când cuvântul era mireasmă lumească/ iar lumea era doar murmur și semne,/ fără hotare de legi” („Cuibul”, pag. 37). Ori o patetică
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ELENA BUICĂ - ORICE ÎNCEPUT E O PRIMĂVARĂ Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 1526 din 06 martie 2015 Toate Articolele Autorului „Lui George Roca, pentru un nou început...” Am iubit întotdeauna începuturile, de toate felurile, așa scurte cum sunt
ORICE ÎNCEPUT E O PRIMĂVARĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380792_a_382121]
-
sfârșitul lor, abia au timp să ne lase să respirăm și să ne șoptească în trecăt că magia există. Aruncând o repede ochire asupra lungului șir de începuturi din viața noastră, care mai de care mai diferite, vedem că începutul anotimpului primăverii pare a fi cel mai bine instalat în noi și nu neapărat acele începuturi de primă importanță. Inceputul vieții, ce-i drept fundamental ca importanță, nu-l conștientizăm, alții se bucură de venirea noastră pe lume. Vine rândul nostru
ORICE ÎNCEPUT E O PRIMĂVARĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380792_a_382121]
-
Senzația de nou născut, o trăim într-un anume fel, doar primăvara. Actul căsătoriei este și el un moment deosebit de important. Inceputul căsătoriei cu alaiul somptuos al nunții formează momente de neuitat pe viață, dar îl trăiești doar odată, pe când anotimpul primăverii îl trăiești în plinătatea lui în fiecare an. Dacă privim prin această prismă un alt moment fundamental pe care îl trăim, cel al sfârșitului vieții noastre, și acesta este tot un prilej al altui început, dar e unic și
ORICE ÎNCEPUT E O PRIMĂVARĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380792_a_382121]
-
trăirile ce pot răsări din ea, din orice ființă, cu vise, cu soare, cu ploaie, cu fulgii de nea, cu-adieri, cu-arome, cu vânt din câmpii, cu aburii pâinii, cu nectar, cu vin bun, cu stele, cu flori, copaci, anotimpuri, cu munți și cu ape, culori și sunete, cu zborul de fluturi, cu versuri, cu gesturi, cu imagini păstrate, cu dans și atingeri, cu viața și tot ce conține ea. O dependentă de viață, un suflet aproape de sursă ce ridică
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > IARNA Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Iarna Dintr-un înalt adânc de cer Se cern mărut roiuri de fulgi Într-un năprasnic val de ger Nălbind coline, șesuri, lunci
IARNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380820_a_382149]
-
Acasa > Orizont > Reportaj > ELISABETA IOSIF - BASARABIA - DRUMURI DE LUMINĂ Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Într-un peisaj paradisiac, drumul dintre Orhei și Soroca, șerpuind printre coline împrimăvărate, anunța înnoirea anotimpului. În acest timp al armoniei dintre pământ și cer în Basarabia se simțea, prin purificări spirituale, profundele iluminări ale sufletului românesc. M-am simțit acasă ascultând în sfintele mânăstiri și biserici pictate de zugravii legendarilor voievozi clopotele și toacele, care
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]