676 matches
-
și lumină. Acestea două sunt aspecte ale binelui suprem. Dacă lumea cu tot ceea ce este în ea, există, atunci ea există datorită unei conștiințe a binelui care a creat toate acestea. Au afirmat-o Platon și Aristotel cu mult înainte. Antagonic, nici nu trebuie să mai spun fiindcă știți, există și o conștiință a răului care dorește distrugere și moarte. -Atunci, dacă e așa, înseamnă că trăim într-o lume a extremelor, magistre Ruthavan, interveni Tiberius Thrassylus! -Lumina nu are nimic
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
primară a Facerii. Ezequiel Martinez Estrada a iubit în mod absolut pământul Argentinei. Poate tocmai de aceea „Radiografia pampei” este și cel mai elocvent referențial literar de până acum pentru întreaga cultură a lumii în ceea ce privește conturarea cu obiectivitate a relației antagonice dintre stadiul de barbarie și nivelul de civilizație coexistente pe teritoriul unei țări. Estrada nu a văzut în raportul acesta de vizibilă excludere dintre cele două noțiuni anterior specificate, pe care le-a ascuns cu intenție în forma distinctă, dar
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
marea. Cale de mijloc nu exista iar dacă le voiam pe amândouă le vizitam separat, pe rând. Nu-mi imaginam că voi ajunge vreodată să ezit când voi fi rugată să fac distincția între cele două forme de relief, teoretic antagonice. Cum aș fi putut să confund două lucruri care, în mintea mea, se excludeau reciproc? Poate tocmai pentru a-mi dovedi că nu dă nici doi bani pe socoteala mea de acasă și pe ideile mele preconcepute, destinul șugubăț mi-
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
marea. Cale de mijloc nu exista iar dacă le voiam pe amândouă le vizitam separat, pe rând. Nu-mi imaginam că voi ajunge vreodată să ezit când voi fi rugată să fac distincția între cele două forme de relief, teoretic antagonice. Cum aș fi putut să confund două lucruri care, în mintea mea, se excludeau reciproc? Poate tocmai pentru a-mi dovedi că nu dă nici doi bani pe socoteala mea de acasă și pe ideile mele preconcepute, destinul șugubăț mi-
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
Autorului Floarea-soarelui zâmbește printre spicele de grâu, Soarele-și alinta chipul pe oglinzile de rău, Evantai de aripi albe își desfac în arc de cercuri Pescăruși fără de număr, brăzdând cerul cu-arabescuri. Stau sub clopotul amiezii ostenite-n veac nebun Antagonice dorințe refugiate-n vis postum Și-n ostrov de gânduri dense trec gondolele cu fluturi, Umbre urca treaptă zilei amintind de începuturi. De prin veri, de nicăieri joc abandonat mă cheamă, Când o candela aprind licurici neluați în seamă. Șoaptă
ȘOAPTA UNEI VECHI ISPITE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371844_a_373173]
-
și recompune dialogul, în funcție de atitudinea partenerului, în sensul de a obține un maxim de sugestivitate și un aer viabil, să capteze atenția partenerului de dialog, motivația rămânând, în mod cert, în memoria afectivă a cititorului. Formele condensate de intervievare, aparent antagonice ca gândire, dar potențate de tehnica psihologiei proprii, se îmbină armonios cu atmosfera dialogului, emanând, în egală măsură, diversitate și unitate. Coerența percepției se manifestă prin excelentul echilibru întrebare-răspuns, lăsând libertatea intervievatului să brodeze pe „osatura” de ea creată. Tendința
DIALOGURI PRIVILEGIATE VOL. III, O OAZA DE CONFORT SPIRITUAL de ION MĂLDĂRESCU în ediţia nr. 72 din 13 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344861_a_346190]
-
se află sub semnul Divinului, legătura pe care aceasta o are în permanență cu Creatorul Suprem respiră din fiecare poem, într-o dibace și subtilă inserție filosofică. Cerul, astrele, soarele, ploaia, vântul, pământul, semințele, florile, iarba, Lumina și întunericul în antagonice treceri peste tot și toate, se îmbină armonios într-un autentic concert de muzică divină, sub magica baghetă a Tatălui Ceresc. Și nu întâmplător, pentru că doamna Maria Cornelia Postescu a cunoscut nemărginita Lui putere în experiența prin care a trecut
“VĂMUIREA PULBERII” – O CARTE CE MI-A MERS LA SUFLET! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345733_a_347062]
-
obscurius, deoarece, pentru Adrian Cioroianu, cuvintele și gesturile au alura eleganței aristocratice (chiar dacă, involuntar, ne amintim prea mult de nefericitul incident de protocol și etichetă față de Majestatea Sa Regele Spaniei, Juan Carlos). Într-o vreme atât de îndepărtată și parcă antagonică eleganței și culturii, în ce îl privește pe Adrian Cioroianu, eleganța aristocratică nu e căzută în uitare! Oricât de rare sunt manierele azi, Adrian Cioroianu le deține și le manifestă, eminamente în logica de care e lipsit în mare parte
ADRIAN CIOROIANU. LIBERTATEA BIOGRAFIEI FĂRĂ FIXITATE ŞTIINŢIFICĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347320_a_348649]
-
uitat să fiu nu am uitat să nu mai fiu da și nu împletite în carnea mea cu zimții lăsați liberi să taie asperitățile firii adânciri rostogoliri pe planșeta Creatorului de păpuși și otgoanele unei morți promise prescrisă viului între antagonicele gesturi a lua a da a da a lua repetiție sau bâlbâială divină preluată conștiincios de uman într-un poem al nesiguranței lance de spirale puncte învolburate în sacul cu amăgiri și curba descrisă de aripile păsării de apă când
TRAFIC DE GÂNDURI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1041 din 06 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346876_a_348205]
-
prima jucărie este chiar inocența, grenada sub acoperire a condiției umane, Dio și Dana, o aruncau de la unul la celălalt, fără să-i bănuiască efectul devastator. De bunăcredință, cei doi îndrăgostiți jucau ping-pong c-o grenadă! Uneori se atingeau. Fleșuri antagonice supraîncălzeau atmosfera. Cuvintele se ascundeau sub gene. Și ochii, ochii celor doi erau larg deschiși : în tăcere. O tăcere de mii de volți! O dată, o singură dată , mâna dreaptă a lui Dio a mângâiat șoldul stâng al Danei. Mângâiere imperceptibilă
DEŞERTUL DE CATIFEA (53-54) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346255_a_347584]
-
postmodernismului precum și bucuria credinței ca formă de recunoaștere, trăire, împlinire și mărturisire. Prin urmare, misiunea, apostolia Bisericii este capitală și esențială în momentul de față, dacă avem în vedere că trăim într-o lume sfâșiată de două tendințe opuse și antagonice ori antinomice. Pe de o parte există tendința și tentația omului de a se închide în chip lăunitric și interior, în vârtejul violenței și al agresivității mereu și permanent sporite ori înmulțite sau în procesul degradării și deteriorăroo ori degenerării
PREASFINTITUL PARINTE EPISCOP VASILE COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348241_a_349570]
-
De aici, rezultă și necesitatea continuării dialogurilor ecumenice, multilaterale, în vederea statornicirii unor principii misionare clare, care să gestioneze această sinergie între păstrarea neștirbită a Tradiției și adaptarea discursului la condițiile impuse de modernitate. Se evită, astfel, două primejdii majore, dispuse antagonic: pe de o parte, o izolare care n-ar conduce decât la colapsul unui nedorit suicid, iar pe de alta, o topire a identității, incapabilă să se autodetermine în contextul unui sincretism absolut și definitiv. Aurea mediocritas - am putea spune
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
Poate că la unii dintre ei buna-intenție nu poate fi contestată, dar lipsa discernământului și a maturității teologice și eclesiologice a unui astfel de demers produc un efect cu totul contrar. Cu toate că sunt situate pe poziții teologice într-un fel antagonice, cele două clase se întâlnesc însă undeva, și anume în abordarea teologică de tip varlaamit. Atât atitudinea teologică (fie ea laxă sau zelotistă), cât și natura controversei au mai multe în comun cu lupta de idei de natură ideologică decât
“SĂ STĂM CU FRICĂ, SĂ STĂM CU CREDINŢĂ, SĂ LUĂM AMINTE, CU PACE A ADUCE!...” – CÂTEVA CONSIDERAŢII, ANALIZE, DISCUŢII, INDICII ŞI REFERINŢE CU PRIVIRE LA SINODUL DIN CRETA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/375213_a_376542]
-
a învățat din înțelepciunea simplă a copiilor?) De un interes aparte se bucură etimologia și semantica unor cuvinte care dau cu totul alt înțeles mesajului: „Altruismul nu e deloc alt truism”. Paradoxuri, sinonime, antonime, oximoroane, jocuri lingvistice, alți termeni literari antagonici sau în consens, folosiți judicios, subtilități lingvistice, conduc la aceste flori inefabile numite aforisme și cugetări. Ex. „E bine să eviți răul și e rău să eviți binele”. Că Alexandra Mihalache pune preț pe sistemul de valori este limpede. Ea
CUGETĂRILE TINEREI ÎNŢELEPTE CĂTRE LUME de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374679_a_376008]
-
să merg, m-aș fi prăbușit imediat. Uneori cosmosul ne amețește ca un vin tare, ne fascinează și ne metamorfozează structuralmente”. În felul acesta, cartea de față dobândește și un caracter eseistic. De multe ori, scriitorul combină două elemente, fie antagonice, fie complementare și le găsește corespondentul fiecăruia, într-o formulare fericită și logică: “Dragostea fără suferință, fără zbucium, este searbădă și fadă ca azima fără sare. Acest fel de iubire nu lasă decât amintiri banale, amintiri mici”; Minciuna este adesea
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
din 1820, în sfera de expansiune capitalistă a britanicilor care s-a izbit de conservatorismul și puterea rușilor. Presiunea Marii Britanii și atragerea de profituri din negoțul din spațiul Dunăre-Marea Neagră au determinat divizarea societății tradiționale în două grupuri cu interese antagonice: marii boieri, care au încercat să reziste mișcării comerțului și a banilor, și micii boieri, subordonații lor, care au căutat să se elibereze de această tutelă. Mica boierime se orientează spre comerț, se mobilizează în vederea unei deschideri în acest domeniu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
micul castel ce l-a protejat pe Balzac să-și scrie bună parte din operă (fortăreață ce, bineînțeles, nu i-a aparținut mereu hăituitului de cămătari), mă dedau, tactil, irepresibilului histrionism. Ating (nepermins): mulajul verde al mîinii, de o suplețe antagonică masivității trupului, pana de pe masa de scris, perna de pe fotoliul mesei, dar mai ating și... și... șuvoiul bărbătesc dintre picioarele obsedatului curtezan, solidificat de Rodin ca soclu al unui parcă anticipativ luptător Smack Down de pe T.V. Sport. Ghidul, femeie monumentală
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
observat că și în regimul acesteia s-au consumat drame, dacă nu atît de vocalizate ca în vocalizata literatură, nu mai puțin grave. Destinele unor Catargi sau Baba printre atîtea altele se plasează, și ele, în confruntarea celor două Românii antagonice. De revenit asupra lor. 7 iunie Sălile de cinema, dezolante în goliciunea lor permanentă, tresar din cînd în cînd la ivirea cîte unei gale. Dacă nu aș fi fost onorat, vai, cu o invitație, nu aș fi intrat deunăzi la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
studenții amfiteatrului, împresurîndu-l pe orator și neputîndu-și stăpîni rîsul la schima serioasă a magistrului. (Căruia nu-i dispăruse hazul zeflemitor nici cînd hahalerele activiste vizate în fel și chip de scriitor îl pedepsiseră cu înlăturarea de la catedră.) Între două personaje... antagonice mi s-au consumat sublim primele ieșiri în larg: Catargi și Comarnescu. Embleme ale unei Românii dispărînd, dar care, minunat, prin ele, rezista totuși în dăinuire. Dacă primul, viță boierească, părea să nu știe ce-i gluma, zeflemeaua (de unde și
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Durand că e vorba mult mai mult de un sistem, în care subzistă intacte polaritățile antagoniste, decît de o sinteză, în care teza și antiteză își pierd chiar potențialitatea de contradicție"33. Hegel încearcă să depășească/să abolească (aufheben) polaritățile antagonice, în vreme ce Lupasco încearcă mai degrabă să le asume și să le integreze. NON-SEPARABILITATE ȘI UNITATEA LUMII Am putea crede, la o privire superficială, că antagonismul, lupta contradictoriilor implică separarea lor. De fapt, e invers. Logica formală a lui Lupasco antrenează
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de stat succesor. Întrucât ele erau opera puterilor ocupante și constituite pe teritoriile care fuseseră mai înainte, zone de ocupație și după sistemul impus ori promovat de către ocupant, în condițiile "Războiului Rece", fiecare dintre ele fusese plasată într-o grupare antagonică una cu alta, astfel că ele urmau soarta blocului în care fiecare fusese plasată. Dacă statele occidentale au recunoscut imediat R.F.G., statele din Est au recunoscut și stabilit relații (inclusiv militare) prin tratate biși multilaterale, cu R.D.G.; deoarece nici unul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Miorița lui A. prin intermediul unor personaje, care nu sunt decât „măști” ale unor principii ori forțe cosmice. Dacă Miorița se caracterizează prin lirism și concentrare metaforică, poemul Meșterul Manole (1968) pare mai apropiat de specia dramatică, prin existența unor forțe antagonice care susțin acțiunea (D. Micu). Aparență dramatică și miez tragic, căci, în esență, conflictul purcede dintr-o fatalitate ontologică: omul este disputat concomitent de „cer” și de „pământ”, de Biserică și de Femeie, de dragostea spirituală și de dragostea trupească
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
faptul că o relație este posibilă, tocmai pentru că există o alteritate Între un A și un B. Această alteritate reprezintă o necesitate conceptuală, anterioară necesității actului ritual. Ritul se referă deci la o relație prestabilită, ierarhizată și În mod unilateral antagonică. El Își propune să limiteze efectele negative care emană din polul superior și, În același timp, să obțină acceptul acestuia de a favoriza metamorfoza lui B În A. Mai profundă este ambivalență care marchează relația dintre imolare și consacrare. Așa cum
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este normal să vezi un „bandit” dansând cu un „șerif” sau o figură „cap de mort” dansând cu o „tânără fată”. Acest fapt constituie chiar esența carnavalului ca rit național: combinarea și conjugarea elementelor simbolice (sau reale) care reprezintă câmpuri antagonice sau contradictorii. Astfel costumația de carnaval creează un spațiu social al Întâlnirilor, medierii și polisemiei sociale. În ciuda diferențelor și incompatibilităților exprimate de costume, fiecare participant se află acolo pentru a se bucura și a se juca. ș...ț Costumele de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În folclorul românesc nu pot fi izolate forme culturale capabile să Îndeplinească toate atributele presupuse de o definiție cumulativă a mitului. În plus, În limbajul membrilor comunităților rurale nu există niciun termen specific pentru a desemna manifestări culturale similare sau antagonice mitului (așa cum grecii au creat cuplul „mythos-logos, cu echivalente structurale În alte civilizații: itan-alo la populația Yoruba din Nigeria, elume-so la dogonii din Sudan ori adaox-malesk la indienii Tsimshian din America de Nord). Cultura populară românească nu ne oferă mituri, evidente prin
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]