220 matches
-
Întîi pînă la a unsprezecea) din cînd În cînd, pînă În momentul În care sînteți absolut siguri că puteți simți energia limpede și cu ușurință. Byosen reikan-ho Această denumire Înseamnă: Byo: boală, maladie, dezechilibru; Sen: Înainte, În față, anterior, viitor, anterioritate; Rei: energie, suflet, spirit; Kan: emoție, sentiment, senzație; Ho: tratament, metodă, cale. Această metodă este asemănătoare tehnicii „scanării” de la pagina 60** și reprezintă un mod de a simți dezechilibrul energetic cu ajutorul mîinilor, fie În ceea ce vă privește pe dumneavoastră Înșivă
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
pleiadă de personalități, începând cu institutorul francez François-Benit Vatar de Jouanet (1765-1845), unul dintre precursorii cercetărilor preistorice, cel care a făcut primele descoperiri ale unor stațiuni, devenite ulterior celebre (Combe-Grenal, 1815, Pech-de-l’Aze, 1816, Badegoule, 1834), savantul care a recunoscut anterioritatea uneltelor de piatră cioplită față de acelea din piatră șlefuită. Arheologul danez Cristian-Jürgensen Thomsen (1788-1865) a realizat, în 1836, Ghidul Antichităților Nordice, considerat a fi prima lucrare sistematică de Preistorie a Europei. Medicul, naturalist și preistorician belgian, Ph.-Ch. Schmerling
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
în decursul timpului. Excepțiile au fost Schumpeter - a cărui lucrare asupra dezvoltării a fost publicată în 1911 în limba germană -, un grup de istorici ai Imperiului Britanic și Marx, care a derivat conceptul din dialectica lui Hegel. Cea mai clară anterioritate a utilizării obișnuite azi a conceptului de dezvoltare economică aparține „British Colonial Development Act” din 1929. În context colonial, dezvoltarea economică nu era considerată un proces istoric inevitabil, ci o activitate care trebuia desfășurată de către guvern. Nu sistemul economic trebuia
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
fericitul acces la surse (din care ne-ar fi plăcut ca autorul nostru să se inspire mai adânc). Ortodoxia nu este conservator-orizontală, ci radical-verticală. În liturghie, doxologia nu face decât să înghită apofatic abisul lui Dumnezeu. Tradiția nu trimite la anteriorități, ci la rădăcini, deci spre izvoare. Tradiția nu te învață exhaustiv tâlcurile istoriei căzute, ci te previne asupra ispitelor risipirii sub vremi. Tradiția ne reamintește că adevărata teodicee se ascunde în mâinile noastre, fără a deține însă o rațiune suficientă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de natură teologică, hotărând imediat asupra valențelor estetice ale operei. Un credincios ortodox va putea aprecia valoarea oricărei poetici religioase creștine numai plecând de la aceste exigențe teologice, extrase din harta genetică a proclamației evanghelice a Bisericii. Datorită acestui raport de anterioritate a teologicului față de estetic - un criteriu pregnant în primul mileniu creștin, indiferent dacă este vorba de tradiția latină, bizantină sau orientală -, unitatea tematică ce orchestrează detaliile reprezentării Patimii nu poate rămâne aleatorie. Acest lucru îl demonstrează limbajul liturgic folosit de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
trebui să fie scrise, ele sunt mai întâi trăite. Luarea în considerație a experienței colective, arta situațiilor prezente ce se înrădăcinează într-un substrat arhetipal este cea care poate asigura legitimitatea lucrului scris. Mai întâi moravurile, apoi dreptul! Chiar această anterioritate a vieții pare a fi caracterul esențial al imaginarului contemporan. "Omului modern îi lipsește siguranța instinctului." Făcând această remarcă, Nietzsche, așa cum apare în întreaga lui operă, subliniază faptul că procesul de abstractizare, de dezrădăcinare în raport cu instinctele lui htoniene nu poate
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
care se află. De asemenea și de faptul că intelectul său nu poate opera cu evenimentele anterioare și viitoare. Sintagma "a fost odată" pe care a auzit-o în toate basmele care i-au fost spuse nu-i spune nimic. Anterioritatea, actualitatea și posterioritatea se amalgamează într-un tot pe care sincretismul de care este dominat nu-i permite să-1 diferențieze. La diminuarea dificultăților întâmpinate de școlarul mic în percepția spațiului și timpului, un rol deosebit îl joacă activitățile logico-matematice, prin
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
altul. Această particularitate nu depinde de percepție ci de capacitatea copilului de a decentra un eveniment exterior în raport cu intuiția personală a duratei trăite de el. Timpul conceptual se definește prin simultaneitatea sau succesiunea evenimentelor reperate prin cele trei secvențe temporale: anterioritate, actualitate, posterioritate în raport cu o mișcare exterioară supusă ordonării, de exemplu ceasornicul. Psihologii apreciază că dificultățile pe care le întâmpină copiii în reprezentarea temporală rezidă în maturizarea tardivă a structurilor din blocul biologic al sistemului: auzul, kinestezia, sensibilitatea viscerală. Durata percepută
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
încovoaie până la pământ și, prin urmare, care nu vede frontal și nici nu poate obiectiva ceea ce salută; această privire nu vede ea cea dintâi, ci se expune faptului de a fi văzută fără a vedea, recunoscând, așadar, în vizibilul pictat anterioritatea și alteritatea reală a unei alte priviri decât ea" (Jean-Luc Marion, op. cit., p. 133). 29 Experiență și cultură, în IP I, p. 271. 30 " Nu vei izbândi nimic câtă vreme nu se va smeri firea ta în copilăria zidirilor" ( Cum
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
despre o "unitate structurală" variabilă. Dar ținem să subliniem că această "unitate sufletească" reprezintă totuși chiar și în istoricitatea ei o condiție de posibilitate a experienței. Cu toată relativizarea pe care o suferă la Dilthey, ea constituie o formă de anterioritate logică, astfel încât rămâne apriorică în raport cu un conținut dat (vezi II, 2Ba). Când analizează această unitate, Riedel remarcă implicit elementul care o diferențiază de unitatea apriorică a lui Kant: în ea "părțile componente, formală, materială și funcțională, sunt legate într-un
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
au realizat sau care își realizează în prezent tranziția: peste tot diminuarea mortalității o precedă pe cea a fertilității. Ceea ce înseamnă, mai exact, că Franța a jucat probabil rolul inovator cel mai intens în noile comportamente de fertilitate. Cauzele acestei anteriorități și ale acestei excepții franceze au făcut obiectul unor analize variate și diverse. Astfel, s--au putut invoca multiple motive "specific franceze" greu de ierarhizat, dar din care probabil fiecare a jucat un rol mai mult sau mai puțin important în
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
state (Cipru, Columbia, Ecuador, Spania, Ghana, Guineea, Haiti, Iran, Madagascar, Mexic, Uganda, Uruguay, România și Iugoslavia) și de un grup de șase state (Australia, Canada, SUA, Italia, Japonia și Marea Britanie); acestora, li s-au adăugat proiectele S.U.A. referitoare la principiul anteriorității și intenției agresive 24. Sesiunea a III-a din 1970 a Comitetului semnala acordul privitor la elaborarea unei definiții "general acceptabile", deși unele delegații își mai exprimau încă îndoieli cu privire la influența pe care o astfel de definiție ar putea să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
au fost de acord că termenul "stat", așa cum este folosit în definiția agresiunii, include, când este cazul, conceptul de "grup de state"37. Pe atunci, expresia viza intervenția U.R.S.S. și a ciracilor ei, în Cehoslovacia. 3. Chestiuni legate de anterioritate și intenție agresivă La elaborarea art. 2, s-a avut în vedere soluția de compromis realizată la Geneva în 1973 pe baza propunerii cehoslovace de la sesiunea a V-a38 și a propunerii Guyanei, formulată la sesiunea a VI-a39. În textul elaborat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
agresiune, în vederea declanșării acțiunii internaționale, având drept scop menținerea sau restabilirea păcii. Credem că textul art. 2, astfel cum a fost elaborat și adoptat la sesiunea a VII-a de la New York, are un conținut îmbunătățit, întrucât: a) subliniază clar principiul anteriorității (primul recurs la forța armată); b) a fost eliminată referirea la "intenția / scopurile statelor implicate"; c) ultima parte a articolului ("inclusiv faptul că actele în cauză sau consecințele lor nu prezintă o gravitate suficientă") permite Consiliului de Securitate să stabilească
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Proiectul prezentat de cele 13 țări, Doc. A/AC 134/L 16 și Add. 1 și 2; Proiectul prezentat de cele șase state, Doc. O.N.U. A/AC 134/L 17 și Add. 1 și 2; Proiectul privind principiul anteriorității prezentat de S.U.A., Doc. A/AC 134/L 32 toate în anexă la Raportul Comitetului special pentru problema definirii agresiunii din 1971. Doc. ONU nr. 19 (A/8419). 25 Rezoluția 2644/XXV din 25 noiembrie 1970. 26 Gh. Bădescu, I.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
că Wafq a transformat nu demult în loc de rugăciune pentru musulmani faimoasele "grajduri de cai ale lui Solomon", situate sub esplanadă, fără să întrebe pe nimeni nimic, și aruncând noaptea peste ziduri fragmente de moloz care conțineau poate probele materiale ale anteriorității prezenței evreiești în acel loc. Fiind întotdeauna clar că anterioritate în trecut înseamnă suveranitate în prezent. Acest scurt-circuit exploziv între cronologie și drept internațional (care ar obliga multe populații din lume să se mute) explică de ce, mai mult ca în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
faimoasele "grajduri de cai ale lui Solomon", situate sub esplanadă, fără să întrebe pe nimeni nimic, și aruncând noaptea peste ziduri fragmente de moloz care conțineau poate probele materiale ale anteriorității prezenței evreiești în acel loc. Fiind întotdeauna clar că anterioritate în trecut înseamnă suveranitate în prezent. Acest scurt-circuit exploziv între cronologie și drept internațional (care ar obliga multe populații din lume să se mute) explică de ce, mai mult ca în alte părți, arheologia miroase aici a praf de pușcă. S-
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
către enoriașii lui, urându-mi în ciuda a tot și a toate o fericită comuniune întru Domnul. La fel ca occidentalii de odinioară, orientalul meu consideră că valoarea unui lucru oraș, idee sau Biserică se măsoară după vechimea lui. Și că anterioritate înseamnă întâietate (și noi am crezut la fel vreme de două mii de ani). Marile puteri care au inspirat faimosul statu-quo au călcat în picioare această regulă sacrosanctă. Monofiziții și nestorienii (din depărtările Asiei) siro-indienii și asiro-chaldeenii n-au un loc
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
însă tipul lor devine fundamental pentru înțelegerea semnificației. Primul este un predicat verbal și instaurează un timp sacru, fără durată, a cărui importanță este augmentată de inversiunea „frumos soare”. Următoarele predicate au numele predicativ exprimat prin participii, ceea ce sugerează o anterioritate temporală față de curgerea istoriei. Numele predicativ dezvoltat, „soare răsărit”, conține echivalența dintre cele două figuri mitice și revelează încărcătura sacră a feciorului. Nu ni se spune nimic despre momentul pregătirii eroului, dar simpla lui apariție înlocuiește soarele prin luminozitate și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
zice cel mai mic, voi stați aici, că eu merg după foc, colo-n munte, unde se vede zarea. Feciorul acela era Crâncu, vânătoriul codrului”. Perfectul simplu are și aici menirea de a pune în relief acțiunile prin exprimarea unei anteriorități imediate ce conturează și mai limpede faptele desfășurate sub ochii noștri, prin puterea întemeietoare a prezentului. Motivul căutării focului, întâlnit în toată mitologia universală, este motorul traseului inițiatic ca element civilizator de natură ignică. Aflat în vârful muntelui, focul capătă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fertilitatea nestăvilită a naturii. Buzele, ca receptacul al vitalității externe, sunt atrase de energia intensă a apelor din străfunduri, căci au devenit incompatibile cu obiectele domestice ce întârzie contactul cu substanțele hrănitoare. Momentul ritual surprins în colindă este al iluminării: anterioritatea învățăturilor împlinite este redată de perfectul compus, iar prezentul atemporal al condiției nedomesticite apare drept efect al acestora. Imperativul adresării cerbilor este în acord cu statutul lor superior, îndreptățit să își alunge tatăl din sfera consacrată a noilor inițiați. Magia
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
suportarea evenimentelor și însemnarea trupului. Toate celelalte acțiuni țin de ființa umană vulnerabilă care trebuie să sângereze și să resimtă afectiv mutațiile ontologice. Perfectul simplu prin care sunt redate reacțiile la scenariul inițiatic limitează gravitatea lor, printr-o înscriere în anterioritatea duratei. În basme, apropierea de ritualul primitiv este și mai evidentă: în urma metamorfozelor succesive fecioara nu mai are degetul mic de la mâna stângă, ca simbol al marcării fizice la intrarea în sacrul infernal. Mentalul arhaic localizează sufletul în degetul mic
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cel de-al doilea marcat de o simțire malițioasă și de fapte mărunte. Răscumpărarea „păcatului originar” deschide traiectoria drumului pe orizontală și astfel penitența fiului prea legat de imaginea mamei completează axa verticalității și închide ciclul sondării metafizice. Așezarea în anterioritate a uniunii cu sacrul, urmată de călătoria de refacere a armoniei incipiente, are o dublă valoare, stratificată pe două planuri: individual și global. Mai întâi, neofitul trebuie să beneficieze de o cunoaștere superioară a misterelor de la baza lumii, pentru a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
misterului inițiatic are, de asemenea, două niveluri. Cel dintâi, al faptului ritual, este definit de timpul iterativ al imperfectului contemplativ („sărea câte un cerc”), pentru ca viziunea cronologizantă a feciorului să perceapă încheierea procesului de eliberare a principiului distructiv într-o anterioritate redată de perfectul simplu indicativ. Ivirea monstrului colosal instaurează prezentul continuu al mitului și în același timp provoacă absența miresei speciale, percepută tardiv, când nimic nu mai putea împiedica raptul. Timpul închis al perfectului compus impune actul recuperatoriu, ce începe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
diluviului și apariția cosmocratoare a soarelui incandes¬cent, al cărui răsărit constituie și debutul procesului inițiatic. Nu orice aversă a umplut luncile de apele germinative și nu doar un răsărit din seria mișcării de rotație a pământului luminează tabloul poetic. Anterioritatea adjectivelor are ca emițător instanța cunoscătoare a evenimentelor sacre, care își realizează menirea de a transmite informația sacră prin semnale lingvistice. Mutarea accentului frazei pe gradul de tensiune descriptivă este un indicator pentru însemnătatea mesajului poetic. Adjectivele apreciative apar în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]