174 matches
-
prind să buciume pe culmi hăulind prin văi cu ecoul lor din obcină în obcină. Buciumă!! strigă el și aruncă ciocanul și dalta... Chiuie: Buciumă!!!... Aleargă ca bezmetic dând ocol chiliei, râzând, strigând: Buciumă!!! Am spus eu?!?!... Se împiedică în anteriu:... Vezi, Măria ta?!?! Buciumă!!! Pleznește palmă de palmă și hohotește cu bucurie mare... Își șterge obrajii uzi de lacrimi... Cade în genunchi spre nevăzutul altar, ridică ochii, brațele spre Cer: "Tatăl Nostru carele ești în Ceruri"!... Tu auzi, Doamne?! Ajută
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
care însă nu prea are chef de vorbă, deși eroul romanului nu uită să se recomande, să-i comunice că el este autorul Dicționarului personajelor sale, și pe Creangă, care îl acceptă, ironic-binevoitor, îl lasă să se țină de pulpana anteriului său etc.). Surprinzătoarele întâlniri sunt curmate de o voce autoritară care-l invită pe noul venit să se prezinte la poarta numărul cutare pentru vamă. Evident, se supune, dar când înaintează documentația, lista bagajelor sale, vameșul-șef înalță sprâncenele a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
sumei de 5 dolari. Sau ce naște din pisică șoareci mănîncă. Așa își intitula Nicolae Filimon romanul apărut în 1863. Personajul central se numea Dinu Păturică și era un boiernaș parvenit. Cînd boierii pămînteni aveau încă bărbi, mustăți, caftan și anteriu, arivistul Păturică umbla ras și încerca să facă pe franțuzitul într-un București care încă nu se scuturase de Fanar. Veacurile s-au schimbat, oamenii nu. Caftanele, anteriile și pantalonii „de postavă văpsiți cafeniu“ au ajuns la muzeu. Gena balcanică
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
pînă nu s au căpătuit cu un principe neamț, căruia îi ziceau „Hop în Țol“, în țară nu erau drumuri și căi ferate, ci poteci, bîntuiau lotrii și ciuma lui Caragea, iar boierii pămînteni, care purtau bărbi lungi, caftan și anteriu, erau nărăviți la toată păcătoșenia Orientului. iunie 2004 Noi și trîntelile altora „Auzi, domne? Unde e interes, e și viață.“ Mitică Dragomir Meciul Danemarca-Suedia, ̀încheiat cu 2-2, a lăsat Italia acasă și a calificat în sferturile Europeanului ambele națiuni
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
și unele imagini, fără a avea plastica de smălțuitor a lui Th. Gautier, sunt interesante, dovadă aceea a Ioanei, "romînă macedoană": Are-n meși piciorul ei, Nud, alb, mic, ca o Diană, Sub al persicii tulei, Sub șalvarii de sultană! Anteriu de selemie Cu dalgal de fir deschis!... a Brusei: Cu-ale sale minarele, Ce se-nalță strălucind, Brusa pare, predomnind Dealuri verzi cu verzi vălcele Cinse-n râuri de argint... a turcoaicei din Esme: Când o vezi la preumblare Feredjeaoa-i se-
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lăieț. Un salon din Iași reprezintă o colecție de instantanee umoristice de epocă, confruntări între bonjuriștii cu frace și legături albe la gât, semănând a "ciocli din Paris" și a "ahtori nemți", stârnind ilaritatea bătrânilor, care la rîndu-le, împiedicați în anterie, răscopți în giubele, suportă ironia tinerilor: "Boieriul: Ce face? Poate blana mea nu-i frumoasă? Ce râdeți, mă rog, ce rîdeți? Domnul P.: Râdem, pentru că ți-e blana de rîs." Dridri, roman abia început, e notabil doar prin stilul de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tipuri vii în sensul autenticității. Căci altfel ce observație pătrunzătoare găsim în Amintiri? O mamă de la țară își ceartă copiii, un tată se întreabă cu ce să-și țină băieții în școli, copiii fac nebunii, un popă joacă cu poalele anteriului prinse în brâu, toate aceste spuse anecdotic pe puține pagini. Întîmplă-rile sunt adevărate dar tipice, fără adâncime. Însă într-un basm de ce observație poate fi vorba? Acolo totul e simbolic și universal. În poveste și nuvelă nu se observă, ci
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
enunțat în Dedicație și în Prolog, texte revelatoare pentru incisivitatea critică și pentru polemismul abundent exteriorizat. Fusese în intenția autorului să întruchipeze ascensiunea ciocoiului în două ipostaze, dar nu a avut răgazul de a-l modela decât pe ciocoiul „cu anteriu și cu călămări la brâu al timpilor fanariotici”. Existența unei versiuni manuscrise referitoare la turpitudinea ciocoiului „cu frac și cu mănuși albe” din timpurile mai noi se plasează pe tărâmul ipotezelor istoriei literare. Numindu-l pe Dinu Păturică, eroul lui
FILIMON-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286992_a_288321]
-
mitologic, falnicii păstori, dioscuri în ițari și opinci, sunt consubstanțiali cu zona înaltă a pietrei și mușchiului spre care evocatorul privește cu admirație. Vorbirea grandilocventă, elanul liric, supradimensionarea sunt simple convenții, amendate adesea ironic. Călugării întâlniți sunt niște țărani în anteriu, pe care dogma nu-i inhibă aproape deloc, de aceea nici nu se simt stingheriți de canoanele bisericești. Cu „lunecarea-i de șopârlă”, călugărul Ghermănuță pare o „jivină” ageră a pădurii. Grațioasa matroană Floricica (fiică a protopopului N. Conta, care
HOGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
neamț”". Vizitatorul descrie și câțiva boieri care frecventau parcul "„în portul lor național, care devenea tot mai rar atunci”", și anume un veșmânt compus dintr‐o "„haină lungă și largă de mătase și cu o căciulă înaltă”", cu alte cuvinte anteriul și ișlicul turco‐fanariot. În ianuarie 1837 primul audit al lucrărilor executate în Copou au indicat rezultate nesatisfăcătoare: aleile nu fuseseră pietruite, nu se construise aproape nimic, iar numeroși copaci erau rupți sau furați. În toamna aceluiași an, se constată
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
Maximin a dublat solda legionarilor, dar în același timp a mărit impozitele, iar perceptorii au devenit extrem de duri. Spre deosebire de Alexandru Sever, Maximin nu a tolerat creștinismul. Mulți creștini au fost executați (și unii martirizați), precum Papa Ponțian și succesorul său Anteriu.
Maximin Tracul () [Corola-website/Science/303606_a_304935]
-
Sf. Fabian (n. ? - d. 250, Roma) a fost Papă al Romei în perioada 10 ianuarie 236 - 20 ianuarie 250, martir și sfânt. A fost ales în anul 236 Episcop al Bisericii din Roma, urmând după Papa Anteriu. Eusebiu de Cezareea (Hist. Eccl., VI, 29) istorisește împrejurările extraordinare ale alegerii lui ca Papă - în timpul alegerilor, când în discuție erau nume ale unor personalități importante, pe capul lui Fabian s-a oprit un porumbel. Cei adunați și-au amintit
Papa Fabian () [Corola-website/Science/304314_a_305643]
-
Liber Pontificalis, I era grec de origine. A fost papă mai puțin de două luni. Despre el se știe foarte puțin; în general datele sunt considerate de istorici ca fiind legendare și anacronice, mai cu seamă aceea conform căreia Papa Anteriu ar fi adunat actele martirilor (Acta martyrum). Este considerat ca cert faptul că a decedat natural sau „a adormit” conform formulei din Catalogul Liberian folosită pentru a denota moartea sa. Papa Anteriu I fost înmormântat în Catacombele Sf. Calixt, în
Papa Anteriu () [Corola-website/Science/304316_a_305645]
-
anacronice, mai cu seamă aceea conform căreia Papa Anteriu ar fi adunat actele martirilor (Acta martyrum). Este considerat ca cert faptul că a decedat natural sau „a adormit” conform formulei din Catalogul Liberian folosită pentru a denota moartea sa. Papa Anteriu I fost înmormântat în Catacombele Sf. Calixt, în noua criptă a papilor, unde mai apoi au fost așezați Ponțian și Hippolyt. Papa Anteriu este celebrat ca sfânt pe 3 ianuarie.
Papa Anteriu () [Corola-website/Science/304316_a_305645]
-
decedat natural sau „a adormit” conform formulei din Catalogul Liberian folosită pentru a denota moartea sa. Papa Anteriu I fost înmormântat în Catacombele Sf. Calixt, în noua criptă a papilor, unde mai apoi au fost așezați Ponțian și Hippolyt. Papa Anteriu este celebrat ca sfânt pe 3 ianuarie.
Papa Anteriu () [Corola-website/Science/304316_a_305645]
-
Același scop de a crea o națiune a fost urmărit și de revoluționarii pașoptiști moldoveni și munteni nu doar prin tentativa de acaparare a puterii politice, ci și prin acțiuni „banale” precum schimbarea modei vestimentare (renunțarea la caftan și la anteriu etc.), a felului de a se distra și a culturii gastronomice (renunțarea parțială la bucătăria greco-turcă în favoarea bucătăriei ruse și occidentale), prin scrierea unei istorii de care românii să fie mândri și prin crearea unei literaturi naționale (de unde îndemnul impetuos
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
Mai târziu, cei doi mistici se vor dezice de și vor condamna unele din afirmațiile sale precum "Ana Al-Haqq" ("Eu sunt Adevărul" - "Adevărul" fiind unul din Cele 99 de nume ale lui Dumnezeu) sau "Ma fi jubbati illa Allah" ("În anteriul meu nu este decât Dumnezeu"). În perioada bagdadiană a cunoscut și alți maeștri sufiți cum ar fi an-Nuri de la ale cărui idei, Al-Hallaj își dezvoltă propria concepție despre iubirea pură: omul îl slujește pe Dumnezeu doar din iubire, fără să
Al-Hallaj () [Corola-website/Science/314226_a_315555]
-
poziții în tranșee solid construite și erau bine pregătiți pentru luptă. În jurnalul de front al americanilor este descrisă concis desfășurarea evenimentelor: Armata I a Corpului VII (SUA) a atacat pe 16 noiembrie 1944 cu Div[izia] I de inf[anterie], Div 4 inf, Div 104 inf și CCR [Combat Command Reserve] 5 AD [Divizia Blindată] pentru curățarea pădurii Huertgen și deschiderea căii de înaintare pentru Armatei I spre râul Ruhr. După lupte grele, duse în principal de Divizia de infanterie
Bătălia din Pădurea Hürtgen () [Corola-website/Science/334394_a_335723]
-
construită de Papa Damasus I, oferind acces la zona Papilor, unde se află cripta papilor, în care au fost îngropați nouă pontifi și, probabil, opt reprezentanți ai ierarhiei bisericești - de-a lungul zidurilor sunt inscripții grecești originale pentru pontifii Ponțian, Anteriu, Fabian, Lucius I și Eutichie. În peretele îndepărtat a fost îngropat Papa Sixtus al II-lea, după ce a fost ucis în timpul persecuției lui Valerian; în fața mormântului său, Papa Damasus a sculptat o inscripție în metru poetic cu caractere săpate de
Catacomba Sfântului Calixt () [Corola-website/Science/335817_a_337146]
-
a cincizeci de martiri. Nouă dintre acești papi au fost îngropați în Cripta Papilor, căreia papa Damasus I i-a construit o scară în secolul al IV-lea. Printre inscripțiile în limba greacă descoperite sunt cele asociate cu papii: Ponțian, Anteriu, Fabian, Lucius I și Eutichie. O inscripție mai lungă pentru papa Sixt al II-lea realizată de Furius Dionisius Filocalus a fost, de asemenea, descoperită. În exteriorul Criptei Papilor, zona Sfinților Caius și Eusebiu este numită astfel datorită existenței aici
Catacomba Sfântului Calixt () [Corola-website/Science/335817_a_337146]
-
papei Corneliu, purtând inscripția „”, atribuit și lui Filocalus. O placă plasată de papa Sixt al III-lea (c. 440) îi enumeră pe următoarele papii: Sixt al II-lea, Dionisie, Corneliu, Felix, Ponțian, Fabian, Caius, Eusebiu, Miltiade, Ștefan, Urban I, Luciu, Anteriu, necuprinzându-i pe niciunul din cei înmormântați în secolul al II-lea. Cripta Papilor s-a umplut rapid în secolul al IV-lea, determinând îngroparea celorlalți papi în catacombe conexe precum Catacomba Priscillei (sub San Martino ai Monti), Catacomba Balbinei
Catacomba Sfântului Calixt () [Corola-website/Science/335817_a_337146]
-
cea mai frumoasă casă din București, considerată pe atunci ca fiind mai frumoasă decât însăși palatul domnesc. Cu toate că avea gusturi europene, Filip Lenș se îmbrăca după moda tradițională românească. El apare într-un daghereotip unde este îmbrăcat cu giubea îmblănită, anteriu înflorat și are barba mare răsfirată pe piept și capul acoperit cu calpac de samur. Cum era obișnuința boierimii locale, Lenș și-a construit în locul unde Șuța se varsă în Răstoaca, pe moșia de la Pitaru, un conac corespunzător poziției sale
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
ca fiind parte dintr-o perioadă „neagră” a trecutului. Călătorind printre documentele epocii, în mare parte inedite, vă invit să descoperim împreună mahalagiii de pe ulițele Bucureștiului dintr-un secol fascinant și fascinat de civilizația orientala. În păpuci de saftian, cu anteriu de citarea și feremenea de fir, vom șerpui printre cafenele, cârciumi și clupuri, ne vom odihni pe cărările grădinilor, sorbind șerbet și cafea la umbră unui foișor, vom cânta pe la ferestrele cocoanelor, vom petrece la masa boierilor, sastisind în fumul
Conferința „Desfătare și Petrecere în Bucureștiul fanariot”, la TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105660_a_106952]
-
parteneriate cu oricâte Caritasuri și F.N.I-uri fără ca vreun muritor să poată interveni. Și, evident, pot fi direcționați spre pensionari, printr-un simplu gest prim-ministerial. N-ar fi nimic nou, pentru că de multă vreme România funcționează după principiul anteriului lui Arvinte: îndemânatica foarfecă guvernamentală decupează un petic din față pentru a-l coase în spate, și invers, după cum o arată direcția crivățului care bate necontenit asupra țărișoarei. Ultimul an și jumătate a transformat drama în tragedie: paltonul e de-
Ecorșeul lui Arvinte by Mircea Mihăieș () [Corola-website/Journalistic/14944_a_16269]