743 matches
-
-ți lăuda curajul de a-l răzbuna, Cu Oreste împreună, pe tatăl-erou Agamemnon, ucis mișelește de amantul mamei tale L-ați doborât pe uzurpator dar și pe Clitemnestra mama trădătoare... Poveste pilduitoare, necunoscută în istorie până la voi. Prin Euripide - poetul anticei Elade Fapta voastră ajuns-a și la noi. Trăim o nespusă mândrie Pentru tine, eroină tragică A seminției omenești. Trădarea cere răzbunare, iar tu, Electra, rămâi pentru vecie cea mai vitează făptură din mulțimea de femei -------------------------------------- Harry ROSS decembrie 2014
LIRICE (1) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376655_a_377984]
-
intelectuală care poate fi amendată, deoarece lectura este pentru Ragaiac o formă de mistificare.Aici, fac o paralelă cu garabet Ibrăileanu, care publică în același an cu Gib.I.Mihăescu romanul Adela, unde sunt evidențiate preferințe asemănătoare. Ragaiac citind opera antice sau Biblia, are vise lubrice:”La început și eu credeam că frumusețea clasică și măsurată a poemelor homerice îmi va pun balsamul păcii pe sufletul mei ars, dar era o cruntă greșeală. Zeii greci începură să frecventeze visurile mele. Brațele
PASIONALITATEA CA REFLEX AL IMAGINARULUI ÎN RUSOAICA DE GIB I. MIHĂESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372733_a_374062]
-
Trakl interpretat sofistic de Heidegger, ne descoperă un poet pentru care edenul este; Luna, ai spune un mort/ Ieșind din genunea-I albastră. (Occident). În antiteză cu acest poet Constantinos Kavafis venind de pe un meridian exotic, la confluența Levantului cu anticile civilizației, pentru marele poet grec edenul este o insulă sau o călătorie. In versul lui simți gustul esențelor tari, a formelor imateriale rămase străvezii în văzdu, așa cum ne închipuim tipologic grădina biblică a edenului. Religia și experiența trăită devine la
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373213_a_374542]
-
zâmbetului - amar, negru, ori pseudo-curcubeolat-din-cerul-gurii - la descoperirea ditirambicelor aserțiuni vanghea-mihanj-steryu-ice, sau la constatarea „absenței unei minime conștiințe național-onomastice“, ci spre a se observă - dincolo de buruienișul multimilenar ce-a năpădit limba noastră pelasga > valaha din fosta Macedonie Antică, din fosta Dacie Antică Sud-Dunăreană, din fosta Thracie Antică (datorită Imperiilor Antice, Evmezice și Contemporane ce-au ținut în beznă Pelasgimea > Valahimea Sud-Dunăreano-Balcano-Anatoliană, interzicâbdu-i școlile în limba maternă, interzicându-i Biserică în limba maternă, interzicându-i istoria etc., până la „conștiință-națională-zero“) - faptul că dialectul macedovalah
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
fenomenele meteorologice. Fără să aibă dimensiunile ciclopice ale “reportajelor” lui Geo Bogza, peisagistica lui Grigore Gociu este esențializată și sugestivă, cu nimic mai prejos decât mediul forest, fabulos și inițiatic în care centaurul Chiron practica, în beneficiul tinerilor ahei din antica Eladă, kalokagathia; creșterea tinerilor frumoși și sănătoși la trup și la minte. Sau îi învăța artele marțiale, ori sporturile pentru Olimpiade. Cred că tocmai din această simbioză (loc comun!) a omului cu natura s-a născut frăția românului de baștină
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
sapiens sapiens de azi. Dimpotrivă. Se poate, de fapt, lesne constata din însăși modalitatea scrierii sale cu majusculă și cu dublă consoană. Mai precis, substantivul invocat aici e unul propriu, desemnând figura neguroasă a generalului și omului politic al Romei antice Sulla Lucius Corneliu (138-78 î.e.n.) - autointitulat „Felix”, adică „Norocosul” -, cuceritor, la 1 martie 86, al Atenei și al Pireului, asupra cărora a dezlănțuit la momentul respectiv o prăduire de proporții inimaginabile, dar și instaurator, pentru prima dată în diacronia Cetății
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
circularale unui oraș torturat de magazinepe partea stângă magazin ynnyîn zona orizontului vesticun magazin cu alte produse made în Chinaorașul a început să miroasă a Shanhaia populație chineză emigratăpeste tot în univers figurinele de porțelan cu urme de rujînvechit de antice producțiisunt tot mai rare în vitrinele luminoase imitațiile au devenit un modus vivendiale milioanelor de chinezicare locuiesc în mijlocul orașului respirând împreună cu noiacelași aer cosmopolit și poluatmi-e dor de începutul secolului XX... XI. PĂTIMI ȘI IUBIRI, DRAGOSTE ȘI RECUNOȘTINȚĂ, de Liliana
LILIANA GHIȚĂ BOIAN [Corola-blog/BlogPost/375702_a_377031]
-
Trakl interpretat sofistic de Heidegger,ne descoperă un poet pentru care edenul este;Luna,ai spune un mort/ Ieșind din genunea-I albastră.( Occident). În antiteză cu acest poet Constantinos Kavafis venind de pe un meridian exotic,la confluența Levantului cu anticile civilizației,pentru marele poet grec edenul este o insulă sau o călătorie.In versul lui simți gustul esențelor tari,a formelor imateriale rămase străvezii în văzdu, așa cum ne închipuim tipologic grădina biblică a edenului.Religia și experiența trăită devine la
AL.FLORIN ŢENE-MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369165_a_370494]
-
și nici nu produc o asemenea cunoaștere, nicidecum nu reprezintă o aprofundare a lumii spirituale indiene străvechi, cu toate că ies hotărît din cele mai neclare întîlniri culturale din antichitate și sînt atribuite vădit unei influențe evidente a culturii și gîndirii Indiei antice asupra culturii și gîndirii europene: din întîlniri subterane se transformă în întîlniri de suprafață, chiar dacă nu se poate vorbi încă de efectele unui studiu conștient și aprofundat al lumii spirituale indiene străvechi de către spiritul cercetător al Occidentului. III. Apogeul indianisticii
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
1954 L'anonimato del "Saggio sul Sublime" nella tradizione dei codici, "Annali della Facolta di Lettere e Filosofia dell'Universita di Bari" 1, 1954, pp. 3-14 + 12 tavv. Il retaggio romano in Romania, in Guida allo studio della civilita romana antica, II, Napoli, 1954, pp. 813-820 (ediție nouă, Napoli, 1956, pp. 895-902). 1955 La paternita del "Saggio sul Sublime", "Studi Urbinati" n. s. 29, 1955, pp. 266-333. Considerazioni intorno all'apofonia e ai suoi riflessi funzionali, "Annali della Facolta di Lettere
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
del "Saggio sul Sublime", "Studi Urbinati" n. s. 29, 1955, pp. 266-333. Considerazioni intorno all'apofonia e ai suoi riflessi funzionali, "Annali della Facolta di Lettere e Filosofia dell'Universita di Bari" 2, 1955, pp. 267-291. Influsso del pensiero indiano antico sul concetto di donna in Mihai Eminescu (în română), "Buletinul Bibliotecii Române" (Freiburg) 3, 1955-56, pp. 215-243. I "provinciales" ritirati dalla Dacia sotto Aureliano, "Revue des Études Roumaines" 3-4, 1955-56, pp. 170-219. Tesi di laurea e orientamento culturale degli universitari
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
del "Magnificat", "L' Osservatore Romano" 30 giugno -1 iuglio, 1956, p. 2. 1957 Alberto Gitti (necrologio), "Atene e Romae" n. s. 2-3, 1957, pp. 188-189; in "Annuario dell' Universita degli Studi di Bari", 1956-57, pp. 428-430. Influsso del pensiero indiano antico sul concetto di uomo in Mihai Eminescu, "Cuget Românesc" (Pensamiento Rumano, Buenos Aires) 6, 1957-58, pp. 13-43. 1958 Intorno alle cause dell' esilio di Ovidio, in Ovidiana. Recherches sur Ovide, publiées par N. I. Herescu, Paris, 1958, pp. 406-411. Ovidio fu relegato
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Recherches sur Ovide, publiées par N. I. Herescu, Paris, 1958, pp. 406-411. Ovidio fu relegato per la sua opposizione al regime augusteo?, "Acta Philologica" (Societas Academica Dacoromana) 1, Romae, 1958, pp. 97-252. Due pessimisti romantici sotto l' influsso del pensiero indiano antico, "Annali della Facolta di Lettere e Filosofia dell' Universita di Bari" 4, 1958, pp. 39-52. 1959 Intorno alle cause dell' esilio di Ovidio a Tomi, "Atti del Convegno Internazionale Ovidiano" (Sulmona, maggio, 1958), I, Roma, 1959, pp. 29-47. 1960 Apollodorei
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
in Studia Florentina Alexandro Ronconi sexagenario oblata, Roma, 1970, pp. 221-231. La questione del latino, Bari, 1970, pp. 157 (comprendre i seguenti saggi: I. Perché il latino e necessario; II. Intorno al metodo della grammatica elementare del latino; III. Dall' antico "volgare" al latino classico; IV. Iniziazione alla grammatica latina e ridimensionamento della storia del latino; V. Notula de Latina declinatione quae vulgo dicitur quarta; VI. Metodologia specifica nell' indagine della terminologia cristiana antica?; VII. Abba, Pater; VIII. Deus; IX. "Per
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Iniziazione alla grammatica latina e ridimensionamento della storia del latino; V. Notula de Latina declinatione quae vulgo dicitur quarta; VI. Metodologia specifica nell' indagine della terminologia cristiana antica?; VII. Abba, Pater; VIII. Deus; IX. "Per molti", non "per tutti"; Dall' antico volgare alle lingue neolatine). Retorica, stilistica, estetica nell' eta augustea, Bari, 1970, pp. 329 (comprende i seguenti saggi: I. L'anonimato del "Saggio sul Sublime" nella tradizione dei codici; II. La paternita del "Saggio del Sublime"; III. L'opposizione sotto
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
del Sublime"; III. L'opposizione sotto Augusto e la datazione del "Saggio del Sublime"; IV. La Biblia nella Roma augustea?; V. Regola e Genio; VI. Il 'tenace clasicista' Orazio di fronte all 'anticlassicista' autore del "Saggio del Sublime"; VII. Estetica antica ed estetica moderna: annotazioni). Eminescu și critica italiană: note și impresii, "Buna Vestire" (Roma) 9, nr. 3, 1970, pp. 7-25, trad. ital. În "Acta Philologica" (Societas Academica Dacoromana) 6, Romae, 1976, pp. 99-115. 1971 Un Ion mai modest, dar mai
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Roma) 10, nr. 2, 1971, pp. 43-52. 1972 Tra grammatica latina e storia antica, Matera 1972 (Biblioteca de cultura, diretta da G.B. Brozini, 7), pp. 383 (cuprinde următoarele studii: I. Scripto continua ovvero metodo fonetico o metodo etimologico nell' arte antica dello scrivere; II. Lat. subrigere anteriore a surgere?; III. Rapporti fra fhefhaked e feked; IV. L'iscrizione di "Duenos"; V. Il foedus romano con Callatis; VI. Postilla; VII. I provinciales ritirati dalla Dacia sotto Aureliano; VIII. La continuita dell' elemento
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
studio della storia del latino, Bari, 1976, pp. 73 (comprende i seguenti capitoli: I. L'"indo-europeo" in crisi; II. La metodologia della storia del latino ad una svolta; III. Esemplificazioni; IV. Confronto fra la storia del latino fatta dal grammatico antico e la storia del latino fatta dal comparatista moderno). I nomi di Dio e la teologia negativa nel pensiero di Tomasso d'Aquino, "Atti del Congresso Internazionale "Tomasso d'Aquino nel suo settimo centenario" (Roma-Napoli, aprile 1964); III. Dio o
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
au ocupat de epoca amintită au știut să păstreze neatinse spațiile de cercetare independentă, chiar în perioada cînd lucrările lor serveau o cauză politică. Unele rezultate ale studiilor istoricului Condurachi sînt publicate la București, în 1988, sub titlul Dacia romană antică. Autorul insistă aici asupra influenței grecești pre și postromane. Condurachi amintește: "Lui Strabon îi datorăm primele informații exacte despre dacii lui Burebista, ale căror expediții războinice au contribuit la stabilirea unei adevărate hegemonii dace în zona cuprinsă între Carpații Păduroși
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
era în întregime monetizată, folosea în procesul de schimb aurul monetar sub forma descrisă mai sus. Primele monede de aur, în forma lor clasică, au apărut târziu, în jurul anului 600 î.Hr., pe teritoriul Europei de azi, mai precis în Grecia Antică în orașul Lidia, sub regele Cresus (ne relatează Herodot). A fost un pas important în punerea de acord, în epocă, a nivelului de dezvoltare a relațiilor de schimb cu puterea intermediarului acestor relații, banul, de a le mijloci și chiar
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de model exemplar: sacrificiile iudaice, cele ale Egiptului, Greciei sau Romei antice, cele aztece sau hinduse, cele ale civilizațiilor Nuer, Dogon sau Lugbara din Africa etc. Dintre acestea am ales, pentru multitudinea fațetelor, modelul sacrificiului adus lui Zeus În Atena antică: Pregătirile pentru sacrificiu Începeau cu câteva zile Înainte și includeau diverse rituri de purificare: abstinență alimentară și (uneori) sexuală, Îmbăieri și ungeri cu uleiuri, alegerea unor haine curate și a unor podoabe aparte. Diverse procesiuni se formau, din diferite părți
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
avaro-slave din jurul anului 600. Am arătat mai sus că nu este exclusă existența unei episcopii în fosta cetate romano-bizantină de la Dinogetia (Garvăn), unde s-au aflat urme creștine din secolele XI-XII, ca și în zona Isaccea-Niculițel, ce continuă pe cea antică de la Noviodunum, dar dovezile nu sunt sigure. În schimb, posedăm dovezi sigure despre existența unei episcopii în Dobrogea, datând din secolele XIII-XIV, și anume Arhipiscopia (Mitropolia) de Vicina. Cea mai veche știre despre Vicina o întâlnim la Anna Comnena, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
schițe, recenzii și cronici teatrale în reviste și ziare din Chișinău („Cultura”, „Nistru”, „Femeia Moldovei”, „Moldova socialistă”, „Învățătorul sovietic”, „Tinerimea Moldovei”). Cunoscător temeinic al limbilor greacă, latină, franceză, germană și rusă, B. a tradus proză, poezie, dramaturgie din literatura Greciei antice (Lisistrata de Aristofan, Medeea și Ifigenia în Aulida de Euripide), din literatura clasică latină (comedii de Plaut), din cea rusă (Neisprăvitul de D. I. Fonvizin, Balade de V. Jukovski, Oaspetele de piatră de A. Pușkin, Spaniolii de M. I. Lermontov, Azilul
BELISTOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285691_a_287020]
-
care, întrebuințând neologisme inutile, denaturează limba. Preocuparea pentru purificarea exprimării literare de ceea ce filologul blăjean consideră a fi elemente străine se vădește și în Elemente de poetică, metrică și versificațiune (1860), cea dintâi poetică românească amplă. Alcătuită în spiritul retoricilor antice, cartea cuprinde și referiri la poetica arabă, primele la noi. Lucrarea studiază „natura” și „forma” poeziei, adică ceea ce constituie obiectul artei literare, precum și problemele care aparțin exprimării artistice. După C., frumosul reprezintă o armonie; scopul prim al artei se află
CIPARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286272_a_287601]
-
lumea ei negru măreață, {EminescuOpVIII 39} Pe-ale ei mii și mii de nalte brațe Ducând pieirea țării înmormîntează... Azi un diluviu, mîne-o murmuire, O armonie care capăt n-are, Astfel e-a ei întunecată fire, Astfel e sufletu-n antica mare. Ce-i pasă ce simțiri o să vă-nspire, Indiferentă... solitară... mare! Astfel sânt dacii: luptă... ș-apoi piere! I[AROMIR] Și noi vrem luptă, dară nu pieire. Și, dacă cerul soarta * o constelă * Asupr-unui popor, nu-l turburăm. D[ECEBAL
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]