12,966 matches
-
forțele sale vitale, care provin din spirit. Într-o lume desacralizată se instalează sexul demistificat, sterilizat, omniprezent. Astfel, sexul ridicat la rangul de obiect al unei noi și triste religii nu mai are nimic în comun nici cu fetișismul religios antic, care cel puțin cunoștea sacrul și misterul, nesemnificativă prin profanările ei, ea își lasă adepții să plece într-o stare de degradare și, mai mult ca oricând, bolnavi.204 Faptul că trăim într-o lume a secularizării se vede și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
bună nu există, decât să se mai îndrăgostească o dată de altă fată, ca să o uite pe prima. Cui pe cui ! Și totul se aranjează în final. Fapt divers; ori, cum spuneam - un mic roman. Pentru aleși, un fel de tragedie antică, eventual, ale cărei versuri sunt comentate de Cor, de interjecțiile scurte, viguroase, ale Soartei, ca o încredințare, o adeverire a ei, - Martora: Zău... Zău... Zău!... Las la o parte comentariile Corului magnific Madrigal. Vă transcriu serios textul, arătând situația voinicului
Pe cărare sub un brad... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11841_a_13166]
-
dominat de armonii preponderent solare, cum se învederează, și azi, fenomenalul spectru al liricii vechi grecești, doamna Băluță-Skultéty ne propune nu o nostalgică reîntoarcere la originile poeziei europene și, implicit, la rădăcinile ei, ci identificarea actualității umane a experienței poetice antice, aceasta din urmă departe de a se confunda cu un obiect de muzeu. Mesajul întregii cărți cred că se poate restrânge în câteva cuvinte. Pulsațiile lirei grecești se aud și astăzi. Pentru că ele sunt un ritm al vieții puse pe
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
cosmic, are ca fundal noaptea absolută a începuturilor și răpăitul de tobe solemne ale eternității; „Cuțite, săpunuri, lame de ras, venele noastre ca pîrîiașe subțiri/ tăind izlazuri arse de soare,/ alături vasul în care ne vom aduna într-un desen antic, procesiune/ a disperării sub semnele minuscule ale unei epoci de ocazie./ Baia în care scriu acum aceste versuri susură a mucegaiuri,/ a viață comună,/ a dragoste pierdută pe nimic, a privată Vespasianus a zilelor/ noastre -/ pînă una alta, aici ne
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
responsabilitatea și încurajând servilitatea, dorința de a place celor de mai sus. Această duce la șubrezirea suportului popular și în final la nemulțumiri care-l dau jos atât pe cel servit cu exces de devotament, cât și pe sicofanți. Cei antici descriau doar politică drept artă de a te preface că slujești publicul, în realitate urmarindu-ti doar doar propriul interes.... Cum istoria se repetă, ignorarea voita și lipsa de comunicare pare să facă tot mai mult parte din guvernări. Inspirat
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
Augustin, trebuie să-și biruie prejudecățile. Cultul excesiv al formei nu este altceva decât o deșertăciune de tot condamnabilă. Ideea este mai presus de cuvânt după cum sufletul este mai presus de trup<footnote Henri-Irénée Marrou, Sfântul Augustin și sfârșitul culturii antice, Editura Humanitas, București, 381-382, 396, 414. footnote>. De ajuns trebuie să se ajungă nu doar la a fi cunoscător de res, ci și stăpân pe verba. Augustin afirmă imediat după convertire cele două surse ale cunoașterii: rațiunea și autoritatea. Această
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în care s-a pronunțat. Are un imens avantaj: a văzut și a trăit prăbușirea Romei. El este printre cei dintâi care și-au dat seama ce înseamnă decadența, „primul care a văzut și a simțit profunda decrepitudine a lumii antice, primul care a înțeles că de la ea nu mai era nimic de sperat”<footnote Henri-Irénée Marrou, op. cit., 292. footnote>. La Ambrozie lucrul acesta este de regăsit, la Augustin este evident! Augustin, până la urmă, experimentase cam tot! Este și motivul în virtutea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
martiriul este: foarte mulți din responsabilii ei, care au rămas în aceleași poziții, au colaborat cu regimul comunist ateu. Ei nici astăzi nu văd nimic rău în această colaborare. Aceasta este drama morală și spirituală a acestor țări. Traducerea autorilor antici și postantici greco-latini cunoaște, în ultimii ani, o revigorare, centrele universitare și academice de tradiție sau edituri recunoscute propunând diverse colecții, care și-au câștigat deja notorietatea prin ediții bine realizate, comparabile, până la un anumit punct, cu cele apărute în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
32: felicatas Saliorum pateras ― „cupele gravate ale altora (sic!)” (p. 33), în loc de „cupele gravate ale salienilor”; § 11, p. 32: tandem gradibus Romulus escendit in caelum? - „de la treptele (sic !) pe care Romulus a urcat la cer?” (p. 33), dar nici o sursă antică nu pomenește despre vreo treaptă pe care ar fi urcat la cer întemeietorul Romei; Cicero se referă la pașii acestuia; § 16, p. 38: magnitudo animi - „măreția sceptrului (sic!)” (p. 39), fiind vorba, de fapt, de „măreția sufletului”; § 31, p. 56
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
p. 235-237). Autorul lor (nu se știe care dintre cei doi îngrijitori este, pentru că nu se precizează pe pagina de titlu, nici în Notă asupra ediției) a indicat pagina din textul românesc; or, conform normelor de editare a izvoarelor istorice antice, fiind vorba de o singură scriere în ediție bilingvă, materiile din Index trebuie să facă trimitere la cartea și capitolul din textul latin, nu la pagina din cel românesc. De asemenea, la Indicele de nume proprii, autorul - care o fi
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
din cel românesc. De asemenea, la Indicele de nume proprii, autorul - care o fi el - a găsit de cuviință ca, pentru unele persoane, să menționeze între paranteze statutul lor; faptul nu e greșit, deși nu se prea obișnuiește pentru izvoarele antice, dar e regretabil că, din nou, inconsecvența, care pare a fi trăsătura caracteristică a acestei ediții în toate compartimentele ei, se face resimțită: nu toate numele sunt însoțite de explicații - Apollo, Donatus, Esculap (sic!), Jupiter, Marte, Sibila, Tages, Tarquinius Superbus
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de specialitate foarte riguroasă. În acest sens, mai ales Notele care însoțesc textul dovedesc că dl. Dragoș Mîr șanu s-a străduit să facă față onorabil unei asemenea provocări apelând la diferite instrumente de lucru (enciclopedii și dicționare de civilizație antică), sinteze (de exemplu, The Cambridge Ancient History), monografii și studii de specialitate, printre care se regăsesc cele semnate de nume binecunoscute ale istoriografiei contemporane a Antichității târzii - T. D. Barnes, A. H. M. Jones, J. Fontaine, J. Vogt, A. Cameron ș.a.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
prin debarasarea de clișee și idei preconcepute, a analizat și interpetat diferitele aspecte ridicate de lucrare. Ca istoric al Antichității romane și ca unul care, de ceva ani, ne-am dedicat cu pasiune activității extrem de dificile de editare a textelor antice nu putem fi duși în eroare. Dl. Mîrșanu n-are nici pregătirea științifică, nici consecvența, nici experiența și, din păcate, uneori nici corectitudinea care să-i îngăduie să facă și să redacteze corect un comentariu de natură istorică - căci la
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
după pagini, locul editării unor lucrări este eronat ș.a.; toate dovedesc indubitabil cel puțin un lucru - că dl. Mîrșanu nu e încă familiarizat cu tehnica redactării științifice. Foarte probabil, dl. Dragoș Mîrșanu are o bună pregătire teologică; în domeniul istoriei antice, cu toată problematica impusă de cercetarea și scrierea ei (lecturi bogate, în primul rând ale izvoarelor și apoi ale bibliografiei impresionante, cunoștințe, metodă, corectitudine), el se dovedește ceva mai mult decât un diletant. Acest lucru, împreună cu defecțiunile de traducere semnalate
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
coloniștilor cu populația alogenă, apoi făcându-se referire la prezența Imperiului Persan la Dunărea de jos, insistându-se asupra campa niei lui Darius (514/513) în zona vest-pontică. În prezentarea acestui episod istoric important, autorul face apel la sursele literare antice, textele din opera lui Herodot fiind prezentate și comentate critic. Ulterior, autorul se referă la primul regat al odrisylor, cea dintâi formațiune statală în această zonă geografică, la prezența sciților în Dobrogea, a macedonenilor (campania lui Alexandru cel Mare la
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
sud de Dunăre, în partea a doua se face referire la geții și dacii din Carpați și de la Dunărea de Jos. Cu riscul de a se repeta, se face din nou apel la opera lui Herodot, ca primă scriere istoriografică antică ce-i consemnează în istorie pe geți. Apoi sunt trecute în revistă, de o manieră succintă, izvoarele literare grecești ce menționează populația getică. Continuând firul cronologic al evenimentelor istorice, este supusă atenției cititorului problematica noțiunii de dac, autorul insistând asupra
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
manieră succintă, izvoarele literare grecești ce menționează populația getică. Continuând firul cronologic al evenimentelor istorice, este supusă atenției cititorului problematica noțiunii de dac, autorul insistând asupra diferenței de natură etnică dintre geți și daci. De asemenea, sunt menționate sursele literare antice ce-i atestă pe daci, remarcând că, de această dată, avem de-a face cu scrieri latinești (Frontinus în sec. I p.Chr.). Pentru perioada protoistorică a civilizației geto-dace, autorul se referă în mod firesc și la descoperirile arheologice, ca
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
putut cunoaște în mod direct realitățile religioase din provincia Dacia. Cunoașterea limbii române i-a asigurat accesul la bibliografia de specialitate. Discuția terminologică din „Introducere” (I. 1. Introduccíon, p. 1436) vădește o bună cunoaștere a bibliografiei referitoare la studiul religiilor antice. De remarcat precisa delimitare a noțiunilor „religii orientale” - „culte orientale” și selecția operată în alegerea cultelor ce sunt tratate. Astfel, autorul se oprește la tratarea mitraismului, a cultelor egiptene, siriene, microasi atice, renunțând la introducerea printre cultele orientale a cultului
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
des persécutions? Le tournant constantinien vu par les donatistes (p. 95-118): pentru acest grup minoritar, cristalizat în urma marii persecuții dioclețiene din 303-304, convertirea lui Constantin nu a însemnat încetarea persecuțiilor; construindu-și identitatea „pe fidelitatea memoriei și a perpetuării tradițiilor antice ale Bisericii africane” (rigurozitatea practicii religioase, conservatorismul instituțiilor și al textelor ș.a.), donatiștii concepeau persecuția ca făcând „parte integrantă din iconomia Mântuirii” (p. 117). În contribuția intitulată Le destin d’un homme cultivé du IVe siècle: Priscillien d’Avila (p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
profani în poezia sa de Grigore de Nazianzus - unul dintre cei mai înfeudați Părinți ai Bisericii culturii clasice (La critique des poètes profanes dans la poésie de Grégoire de Nazianze - p. 147-167); autorul arată că, enumerând subiectele tradiționale ale poeziei antice și asociind-o pe aceasta cu violența, indecența, minciuna și nebunia, capadocianul nu aduce nimic nou, situându-se într-o tradiție critică profană și creștină deopotrivă, originalitatea sa constând în „la critique de la poésie par la poésie” (p. 167). În
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
2009, 276 p., ISBN 978-973-152-161-9 În ultimii ani, la diferite edituri, au fost traduse mai multe biografii de împărați romani semnate de istorici străini. Faptul este, pe de o parte, îmbucurător, întrucât se îmbogățește portofoliul bibliografic al specialiștilor în istorie antică, iar, pe de alta, este trist, deoarece accentuează și mai mult sentimentul de reverență al istoriografiei românești față de cea externă și evidențiază ritmul extrem de lent în care aceasta realizează monografii serioase de personalități antice<footnote Ritmul pare fi cel multidecenal
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
portofoliul bibliografic al specialiștilor în istorie antică, iar, pe de alta, este trist, deoarece accentuează și mai mult sentimentul de reverență al istoriografiei românești față de cea externă și evidențiază ritmul extrem de lent în care aceasta realizează monografii serioase de personalități antice<footnote Ritmul pare fi cel multidecenal: Vasile Pârvan, M. Aurelius Verus Caesar și L. Aurelius Commodus. A. D. 138-161. Studiu istoric, București, 1909; Ion Barnea, Octavian Iliescu, Constantin cel Mare, București, 1982; Ramiro Donciu, Împăratul Maxențiu și victoria creștinismului, Antet XX
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ce urmează, ci despre traducerea discutabilă prin care Irina Ioniță și Cristina Ioniță, patronate de Alexandra Ioniță, directoarea demiurgicei case editoriale, au deformat, uneori radical, cuvintele și ideile lui Bowersock, falsificând, totodată, realitatea istorică. Persoane fără pregătire în domeniul istoriei antice, necunoscătoare ale epocii și personajului, străine de progresul editării textelor, ele sunt reprezentative pentru o întreagă categorie de traducători din literatura istoriografică străină care, absolvind, foarte probabil, vreo școală de limbi străine, se și cred îndreptățiți să traducă orice și
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
dintre responsabilii versiunii românești nu s-a ostenit să actualizeze, printr-o notă a editorului, informația respectivă, dovadă a ignoranței în materie de ediție de texte, dar și a necunoașterii unei reguli elementare de editare a unei scrieri, fie ea antică sau modernă. Dar, întrucât greșelile de traducere sunt prea numeroase în fiecare capitol, inventarierea lor pagină cu pagină depășind spațiul consacrat chiar și unei recenzii foarte analitice, vom face o sistematizare a lor, prezentândule pe cele mai flagrante. Erori care
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
de statut autonom unor texte pe care Perpessicius l-a socotit o simplă versiune anterioară a unor poezii date ca forme finale în ediția sa. E cazul, de pildă, al Odei către Napoleon, mult prea diferită de Oda (în metru antic) pentru a-i putea fi subordonată. Comparația e cît se poate de convingătoare. Cel de-al doilea procedeu propus de Creția, reconstituirea, seamănă cu restaurarea vechilor monumente: „S-a întîmplat prea adesea ca monumente arhitectonice ilustre să fi căzut pradă
Surpriza necunoscutului by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13035_a_14360]