632 matches
-
Școala generală și liceul le-a făcut la Colegiul Școlar „Dr. Lazăr Chirilă”, pe care l-a absolvit în anul 2000. În clasa a X-a, după multe căutari, a dat peste o carte a magicianului Aurel Iozif, într-un anticariat din Cluj-Napoca; aceea a fost prima carte de magie pe care a citit-o. A urmat cursurile Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, secția Economia Comerțului, Turismului și Serviciilor, obținând și un master în Administrarea afacerilor, la aceeași universitate
Cristian Gog () [Corola-website/Science/326365_a_327694]
-
distrasă de la mizeria și neajunsurile în care trăiau. (Singurele distracții ale prolilor în afară de Loterie erau berea ieftină și articole pornografice editate și distribuite în acest scop de Partid). Un ultim episod din plimbarea lui Winston o constituie vizita sa la anticariatul de unde, cu ani în urmă, își cumpărase caietul devenit ulterior jurnal, însă acest fragment nu are relevanță decât pentru firul narativ al povestirii, în vederea unor evenimente care urmează. Până atunci însă, văzând un bătrân - care prinsese cu siguranță perioada de
O mie nouă sute optzeci și patru (roman) () [Corola-website/Science/302763_a_304092]
-
înconjurat de niște turnători care-i cunosc orice intimitate” (idem, pag. 170). Winston și Julia nu rezistă tentației de a închiria o cameră doar pentru ei doi, un interior unde să nu fie supravegheați de nimeni. Închiriază camera de deasupra anticariatului din zona prolilor, în care Winston mai intrase de două ori până atunci. La scurt timp după aceea, O’Brien îl invită pe Winston la el acasă, pretextând că intenționează să-i împrumute ultima ediție a Dicționarului de Nouvorbă. Acesta
O mie nouă sute optzeci și patru (roman) () [Corola-website/Science/302763_a_304092]
-
de 17 ani (în 1864) el a deschis primul său magazin în centrul Bucureștiului, la colțul străzii Podul Mogoșoaiei (Calea Victoriei de astăzi),(nr.27) și al Bulevardului Elizabeta. Prăvălia cuprindea în acea vreme doar două dulapuri burdușite cu cărți de anticariat. În anul 1883 a deschis în locul anticariatului doua magazine - o librărie și un magazin cu articole de papetărie. Ele s-au aflat la parterul Hotelului Herdan, care a devenit mai apoi „Grand Hotel du Boulevard" sau Hotelul Bulevard, lângă consulatul
Leon B. Alcalay () [Corola-website/Science/337649_a_338978]
-
deschis primul său magazin în centrul Bucureștiului, la colțul străzii Podul Mogoșoaiei (Calea Victoriei de astăzi),(nr.27) și al Bulevardului Elizabeta. Prăvălia cuprindea în acea vreme doar două dulapuri burdușite cu cărți de anticariat. În anul 1883 a deschis în locul anticariatului doua magazine - o librărie și un magazin cu articole de papetărie. Ele s-au aflat la parterul Hotelului Herdan, care a devenit mai apoi „Grand Hotel du Boulevard" sau Hotelul Bulevard, lângă consulatul Rusiei. Cu timpul al a intrat în
Leon B. Alcalay () [Corola-website/Science/337649_a_338978]
-
de lângă Prefectura Poliției. Apoi a revenit la locul inițial la parterul hotelului. În două din vitrine erau expuse, ca atracție comercială, titluri importate din Franța incluzând cărți cu conținut erotic, și despre sexualitate, iar in vitrina a treia, cărți de anticariat în genul cărți de „sfaturi utile” în genul " „Cum se trișează în jocul de cărți” și literatura clasică, inclusiv traduceri în limba română din cadrul colecției Biblioteca pentru toți. Librăria conținea cărțile editate în România și în plus, volume importate din
Leon B. Alcalay () [Corola-website/Science/337649_a_338978]
-
numit pe profesorul N. Iorga, care din adolescență și pînă în pragul sfîrșitului îi frecventa aproape zilnic. în cinstea acestui patron, Iuliu, fratele mai vîrstnic al dinastiei de anticari Pach, obținuse de la dînsul autorizația să-i arboreze numele pe firmă: Anticariatul N. Iorga. Era un bărbat înalt, tăcut, important, căruia frații îi spuneau, mai în serios, mai în glumă, ,filozoful". în fiecare dimineață aștepta vizita profesorului către ora douăsprezece, după ce acesta ieșea din tipografia în care se tipărea Neamul românesc. Era
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
sau grosime, îl porecliseră ,cotorist". Omul voinic, sanguin, volubil și jovial era foarte simpatic. Toți îi spuneau ,Mișule" și ne înțelegeam din preț, știind că anticarii, din principiu, cereau prețul dublu, ca să lase la jumătate. Pe strada Edgar Quinet avea anticariatul un Eschenazi, cu cărți bune și scumpe, dar era handicapat pe strada Karagheorghevici de patronul anticariatului (...) care procura cărți marilor bibliofili din București, călătorind la Paris pe spesele lor și concurînd la licitațiile din strada Drout. Numele lui figura pe
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
spuneau ,Mișule" și ne înțelegeam din preț, știind că anticarii, din principiu, cereau prețul dublu, ca să lase la jumătate. Pe strada Edgar Quinet avea anticariatul un Eschenazi, cu cărți bune și scumpe, dar era handicapat pe strada Karagheorghevici de patronul anticariatului (...) care procura cărți marilor bibliofili din București, călătorind la Paris pe spesele lor și concurînd la licitațiile din strada Drout. Numele lui figura pe fila tirajului printre subscriitorii unei noi ediții de lux a poeziilor de tinerețe ale lui André
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
vechi și rare, referitoare la țara noastră, și pictase cu mîna, pe copertă, tricolorul nostru. L-am găsit la Paris, după treizeci de ani, specializat în cărți vechi de călătorie și de geografie. Se stabilise pe una din străzile cu anticariate de tot felul, care pleacă de pe bd. Saint-Germain către cheiul Senei, în direcția Institut de France. Cei mai dificili anticari erau bătrînul Pohl, cu dugheana în spatele statuii lui Mihai Viteazul și fostul comisar Dașchevici, la Casa Anticarilor. Primul nu te
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
răspunsul și adesea te refuza, sub cuvînt că vrea și el să o citească. La Casa Anticarilor, un alt fost comisar, Vasilescu, frate cu Valjean, era dintre cei mai serviabili. Doi profesori, G. Cardaș și G. Potra, deschiseseră și ei anticariate pe numele soțiilor, primul la Casa Anticarilor, al doilea în coasta ei, cu cele mai rare și scumpe cărți, gravuri și documente. La G. Cardaș, în absență, venise, prin 1942, un tînăr, oferind spre vînzare soției profesorului un exemplar de
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
în pergament, cu inițialele fostului suveran și cu semnătura autografă a lui Mihai Eminescu. Cerea un preț exorbitant: una sută mii lei. Pus să vorbească la telefon cu G. Cardaș, acasă la el, acesta s-a oferit să vină la anticariat, dar tînărul, politicos, a pretins că datoria lui era să se deranjeze, că va lua un taxi și-i va prezenta cartea. - Cum nu l-ai văzut dumneata, îmi spunea cu mare părere de rău Cardaș, nu l-am văzut
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
cheamă astăzi a Nuferilor - dar ar trebui să fie rebotezată Cișmeaua Roșie, pentru că la colțul ei cu Podul Mogoșoaiei (Calea Victoriei) s-a ridicat prima clădire de teatru, la începutul secolului trecut, de către domnița Ralu, fiica voievodului G. Caragea, își avea anticariatul simpaticul tînăr Cărăbaș, format la librăria lui Pavel Suru, editorul lui N. Iorga. La el am văzut, la un preț care mă depășea, tratatul de tactică al lui George Basta, ucigașul lui Mihai Viteazul, cu numeroase planșe de bătălii. Inteligent
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
două din ele sunt azi în posesia mea: una cu rara semnătură autografă, în limba greacă, a stolnicului Constantin Cantacuzino, alta o tipăritură brîncovenească cu pecetea în negru, ex libris-ul domnitorului. în coasta actualei Biblioteci Centrale Universitare de astăzi era anticariatul de mare lux al lui Fischer-Galați, specializat în cărți erotice, pentru care se asigurase cu o clientelă bogată, care nu se uita la preț. Nu-l frecventam pentru că nu mă puteam aventura într-un sector peste mijloacele mele și de
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
schimb, am avut și bucurii intense, la descoperirea cărților rare, pe care le-am strîns în decurs de o jumătate de veac. Cele mai multe ,truvaiuri", ca să nu le zic ,găselnițe", le-am obținut în acei ani interbelici, epoca de aur a anticariatului bucureștean de cărți. Tot la frații Pach am achiziționat documente vechi, iar la ultimul dintre frații Șaraga, mutat la București, bătrîn și bolnav, am găsit actul originar de împărțeală între urmașii direcți ai lui Grigore Ureche, cu semnătura mitropolitului Varlaam
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
să-mi plătesc colaboratorii. Mi-a stat pe buze să-i răspund: - Rezon! Dar m-am abținut. Am povestit pe larg conferința în care marele istoric l-a făcut praf pe Titu Maiorescu, într-o zi de februarie 1940, în anticariatul lui Iuliu Pach, în prezența acestuia, a mea și a unui alt client anonim, a vorbit mai bine de jumătate oră, ca să ne dovedească lipsa de valoare a acestuia, care n-a fost decît un ,Giovanni Frollo și Epaminonda Francudi
texte inedite by Șerban Cioculescu () [Corola-journal/Memoirs/10967_a_12292]
-
lui a început să se deterioreze, iar în 1980 i s-a amputat un picior. S-a stins din viață în 1982. Soldatul Faraonului, Richard Adamson, părea că a fost uitat de tot, cînd, pe neașteptate, în 1995, într-un anticariat din Scoția a fost descoperită valiza cu conferințele ținute de el. În „Jurnalul” ținut de Carter se poate citi referitor la el: „ca să amăgească timpul i-am adus un gramafon la care ascultă muzică de operă a cărui sunet zgârâietor
Richard Adamson () [Corola-website/Science/306958_a_308287]
-
în continuare reședința județului Cluj (interbelic). În aceasta perioada, la Cluj au funcționat consulate ale Franței, Germaniei, Italiei, Angliei, Suediei, Cehoslovaciei și Ungariei. În oraș funcționau peste 40 de tipografii, numeroase biblioteci și mai mult de 30 de librării și anticariate. La Cluj erau publicate mai mult de 140 de reviste și de ziare, ca Patria, Gazeta Ardealului, Voința, Înfrățirea, Tribuna, Biruința, România Nouă, Națiunea, Gândirea, Țara Noastră, Gând Românesc, Gazeta Ilustrată ș.a. Printre cei care lucaru la aceste publicații se
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
dinainte de 1948, l-a regăsit, în ultimii săi ani de viață, la Editura Univers de pe strada Dianei din București. Pașii li s-ar mai fi putut întîlni cînd, în primăvara lui 1947, tînărul pe atunci Alexandru George a vizitat micul anticariat deschis în Pasajul Român (Victoria, de azi) de către Streinu și Cioculescu și unde cei doi își puseseră în vînzare cărțile. Dl George a cumpărat cu acel prilej Versurile argheziene de la Fundație, dar cei doi "patroni" nu se aflau în magazin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
deschise, ajutat de ea, că nu vei găsi nici un fel de amatori pentru tratatele mele de filozofie. Ar fi mare minune!'" Cine știe, râse ea, poate mai tîrziu!"' "De ce mai tîrziu?" "Pînă se termină epurarea bibliotecilor în oraș și a anticariatelor. N-ai auzit?" Auzisem. Funcționa o comisie de epurare în oraș, dar nu mă gândisem și nu știam până la ce limite se epura, credeam că erau epurate doar cărțile naziste și rasiste ceea ce mi se păruse firesc. "Vrei să spui
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vastă de identificare a cărților fasciste și reacționare, în general". Lista cuprindea circa 8 000 de titluri (de altfel a fost publicată și o broșură cu cărțile aflate la index), care au și fost epurate din majoritatea bibliotecilor, librăriilor și anticariatelor. Acțiunea îi și nemulțumește pe tovarășii activiști prin scăpările inevitabile rezultate din imposibilitatea de a controla bibliotecile particulare. Un "Raport asupra comenzilor literare cu tema "23 august"" din mai-iunie 1949, dezvăluie maniera în care revistele și editurile erau alimentate cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Simona Vasilache Cu cartea asta, din '82, m-am întîlnit într-un anticariat brașovean. De care n-am dat ușor. Nici el, volumul, desen abstract de negru și griuri, nu se zărește la prima, grăbită, privire. Mergînd mai departe, nici autorul... Vorbesc de Meteorologia lecturii, Radu Petrescu. Un compendiu, s-ar zice, de
Ceasul innorarii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10125_a_11450]
-
de corespunderi, din prima tradiție în ultima modernitate, pe plasele căreia poți sări cu siguranța știutorului de drumuri, cititorului de nori, într-o cultură bătută în toate azimuturile. Răscrucea ei pare-a fi (și cunoscînd drumurile lui Radu Petrescu, prin anticariate, după el, chiar este...) romanul unei zile, lungă cît lumea noastră, greco-latină: Ulise, al lui Joyce. Adică un inventar de teme, urzite unele în altele, și avînd suficient șarm mitologic cît să sară în ochii îndrăgostitului de ele chiar acolo
Ceasul innorarii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10125_a_11450]
-
vizualizate cearșafurile albe pe care personajul Vasile se temea să nu le murdărească atunci cînd își va tăia venele (11 și 32 de minute), inima bătrînului cu un rucsac soios lăsată "să zvicnească// înfiptă-ntre rafturi" cînd acesta părăsește un anticariat (Eu cu Mihai Ignat discutînd despre Thomas Wolfe în anticariat), chipul Prințesei Diana pe o foaie de ziar călcată de un trecător cu "talpă 45" (Curriculum vitae), agresiune acumularea de tensiuni sexuale cvasiagresive în autobuz sau pe stradă (Ard cozile
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
nu le murdărească atunci cînd își va tăia venele (11 și 32 de minute), inima bătrînului cu un rucsac soios lăsată "să zvicnească// înfiptă-ntre rafturi" cînd acesta părăsește un anticariat (Eu cu Mihai Ignat discutînd despre Thomas Wolfe în anticariat), chipul Prințesei Diana pe o foaie de ziar călcată de un trecător cu "talpă 45" (Curriculum vitae), agresiune acumularea de tensiuni sexuale cvasiagresive în autobuz sau pe stradă (Ard cozile de rachetă, 8 iulie '98) etc. Celui care consemnează, parcă
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]